991 matches
-
precum și datorită excitațiilor venite de la proprioceptorii din mușchi, tendoane și articulații. Modificările imediate au loc - în timpul efortului sau imediat după terminarea acestuia. Ele depind de intensitatea și durata efortului ca și de gradul de antrenament al organismului. La organismele bine antrenate modificările survenite se datorează unor mecanisme reflex condiționate ce caracterizează momentul premergător începerii efortului, cunoscut sub denumirea de stare de start. Frecvența cardiacă - în timpul și mai ales după terminarea unui efort ajunge la valori foarte ridicate. Având, în repaus, în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
valorile maxime la care a ajuns frecvența cardiacă. În primele 2-3 minute se produce o revenire rapidă; în următoarele 4-5 minute revenirea se face mai lent iar după câteva zeci de minute revine la valoarea din repaus. La sportivii bine antrenați, revenirea se face mai repede decât la cei neantrenați, în cazul unui efort similar. Volumul sistolic. La un adult neantrenat, în repaus clinostatic volumul sistolic este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml chiar la sportivii foarte bine antrenați. Creșterea mare a volumului sistolic (Musshoff și Reindell citați de Apostol, 1998), se datorește unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai bună în timpul sistolei ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cu sexul și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic este mai mic. Cercetările au demonstrat că la femei, la aceeași frecvență cardiacă, capacitatea scăzută de transport a O2, se datorește volumului sistolic scăzut. La sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
deci tensiunea arterială se prăbușește. În asemenea cazuri intervin mecanismele reflexe compensatorii. În eforturile moderate, la un sportiv, debitul cardiac crește la 10¬15 l / minut, iar după eforturile intense la 40-45 l / minut. Pentru același efort, la un sportiv antrenat debitul cardiac diferă față de unul începător, fiind mai mic la cel neantrenat, iar mecanismul fiziologic de creștere a ritmului cardiac diferă și el: la cel neantrenat crește pe seama frecvenței cardiace, iar la cel antrenat, prin creșterea debitului sistolic. Când consumul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de fond și mare fond, probele de fond din ciclism și canotaj. Prin antrenamente se reușește ca adaptarea organismului la efort să se realizeze prin mecanisme nervoase reflex condiționate. De aceea, creșterea debitului circulator și a ventilației pulmonare la organismele antrenate trebuie să preceadă acumularea de cataboliți. În repaus, un sportiv antrenat prezintă o frecvență cardiacă scăzută 40-50 bătăi/minut (bradicardie). Bradicardia face ca pauza mai lungă dintre sistole să permită o relaxare mai bună a miocardului și o refacere mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
canotaj. Prin antrenamente se reușește ca adaptarea organismului la efort să se realizeze prin mecanisme nervoase reflex condiționate. De aceea, creșterea debitului circulator și a ventilației pulmonare la organismele antrenate trebuie să preceadă acumularea de cataboliți. În repaus, un sportiv antrenat prezintă o frecvență cardiacă scăzută 40-50 bătăi/minut (bradicardie). Bradicardia face ca pauza mai lungă dintre sistole să permită o relaxare mai bună a miocardului și o refacere mai bună a potențialului biologic al inimii. Deci, instalarea bradicardiei arată o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
competiții), se întâlnesc totuși frecvențe care depășesc valoarea de 200 bătăi / minut (Farfel, Christensen, Hogberg - 1958) citați de Karpmann, au înregistrat valori de 276 bătăi / minut, la juniori, după curse de 5-10 km schi. Aceasta face ca la sportivi bine antrenați să se reconsidere valabilitatea cifrei de 180 ca frecvență critică, admițând și probabilitatea unei frecvențe critice de 210-220 bătăi / minut (Krestovnikov - 1951). Valorile superioare acestor frecvențe duc la scăderea debitului cardiac (prin scurtarea diastolei). Creșterea mai mare a frecvenței cardiace
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai accentuată și după efort un număr de contracții mai mic, iar revenirea acesteia se realizează mai rapid la antrenat. Pe de altă parte dacă se testează același sportiv până la frecvența cardiacă limită (maximă), se observă că cel mai bine antrenat este capabil să realizeze un travaliu mult mai intens exprimat în Kgm sau consum de O2. Studiul evoluției FC în timpul eforturilor standard ( în laborator) de diferite intensități, evidențiază aspecte caracteristice . În efortul ușor (60W), creșterea inițială a frecvenței cardiace poate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
conflictul emoțional între starea psihică pozitivă pe care vrea să o arate celorlalți și cea negativă pe care dorește să o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile sociale, implicațiile culturale, așteptările grupului etc.). Din
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
luări de poziție necesită multă energie, dar respectul de sine și respectul pentru celălalt ne vor ajuta să mergem mai departe. Eroismul relațional înseamnă să ne reconfirmăm constant respectul de sine, să renunțăm la micile lașități în care suntem adesea antrenați, în ciuda voinței noastre, din comoditate sau din pasivitate. Mai precis, el înseamnă "să ne regăsim nivelul fidelităților noastre profunde, pentru a ne lua angajamentele esențiale"; el cere vigilență, luciditate și mai ales coerență (Salomé, 2002, p. 121). Potrivit autorului francez
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
precădere la schimbul informațional implicat de relația profesor elev). 30 Au fost semnalate, în literatura de specialitate, și situații particulare de comunicare "didactică" între "actori" de tipul: "elev elev, manual elev, carte persoană care învață, părinte copil, instructor instruiți, antrenor antrenați, inițiat ucenici etc." (Zsuzsa, 2010, p. 10). 31 Cf. Gheorghe, 2011, p. 132; Rymes, 2008; Sălăvăstru, 2004, pp. 210-214; Diaconu, 2002, p. 110; Ezechil, 2002, p. 52; Dumitriu, 1998, p. 109 etc. 32 Exemple de obstacole în comunicarea educațională la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu națiunea americană. Ei sunt, în definitiv, o trupă de elită, legendară, asemenea legiunii străine în Franța, dar fără aceeași conotație romanescă. (16a) Corpul de marină nu prea are membri încăpățânați, exaltați sau băieți răi reabilitați. Format din "profesioniști", bine antrenat, el reprezintă (16b) bastionul valorilor tradiționale, al moralei, al celui mai intransingent patriotism. Pe scurt, în formularea unuia din ultimii săi comandanți, "Corpul" este "o certitudine într-o lume nesigură, pregătit să lupte împotriva oricui, oricând, oriunde..."" După ce am citit
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ar putea include și conceptul de "limbă în general", care ar facilita raportarea la facultatea general umană de a vorbi o limbă, fiindcă această facultate nu este orientată prin natura ei către o anumită limbă. În sfirșit, nivelul al treilea, antrenat, ca și cel de-al doilea de altfel, în specificarea a vorbi o limbă de la primul nivel, relevă latura activă și rezultativă, atît a existenței facultății limbajului, cît și a manifestării acestei facultăți prin folosirea unei limbi. Avînd această latură
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să fie o sumă de discipline bine delimitate și cu o problematică deosebit de complexă și de diversificată. Forma de bază a activității lingvistice de acest tip constă în adunarea, explicarea și interpretarea faptelor de limbă, iar teoriile, concepțiile sau metodele antrenate și rezultate sînt raportate la alte fenomene sociale. Ca atare, lingvistica limbilor populare este expozitivă și analitică, ea nu face decît să constate fapte și să le dea explicații de diferite tipuri. Mult înainte însă de secolul al XIX-lea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
terenul limbii cel de-al doilea tip de fenomene specifice domeniului social, anume acelea care depind în mod esențial de voința și de conștiința omului, în cazul limbii populare manifestîndu-se aspectele în care voința și conștiința omului sînt numai parțial antrenate 221. De aceea, fenomenele de la nivelul limbii populare, deși solicită în parte voința și conștiința, rămîn totuși în zona obiectivității apropiate fenomenelor naturale, în vreme ce cele din limba literară sînt în mod evident artificiale, organizate de om în scopuri definite și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de la una la alta. Din altă perspectivă, dacă fiecare limbă se prezintă ca universală, actualizarea ei nu se caracterizează prin aceeași universalitate, deoarece se realizează ca vorbire, ca folosire individualizată, încît de fiecare dată se prezintă altfel, atît prin elementele antrenate, cît și prin modul lor de combinare. De aceea, cînd se traduce, nu se traduce o limbă 322, ci un text cu folosirea individuală a limbii, iar această folosire nu preia în totalitate trăsăturile specifice ale limbii. Pot apărea, prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mod de existență, spre o problematică nouă, spre sugerarea unei viziuni. Întrucît însă, perspectiva care întrunește, pe de o parte, caracteristica de a viza ceva esențial și, pe de altă parte, de a fi puternic individualizată (inclusiv prin mijloacele lingvistice antrenate și prin structura textuală) este caracteristică filozofiei, tratarea poetică a problematicii existențiale sau propunerea unei viziuni conduce în mod inevitabil spre spațiul filozofiei. Din acest motiv, se poate ajunge la precizarea că, dacă, în principiu, nu este obligatoriu ca poezia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care priveau aceeași pânză. Din Întâmplare, Încrucișaseră două zâmbete politicoase și oarecum complice, făcuseră un comentariu scurt despre pictura pe care o admirau amândoi (și natura, subliniase ea, are pasiunile ei), Își luaseră un rămas-bun impersonal În tăcere, iar ochiul antrenat al lui Faulques observase gentuța de fotograf care Îi atârna femeii pe umăr, și o ciudată Împletire de pași și hazard prin sălile muzeului, cu altă coincidență scurtă, de astă dată fără vorbe și surâsuri, În fața sticlirii ondulate a apei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Faulques i-a văzut profilul aplecat, ochii mijiți sub lumina flăcării. Era un moment bun, a gândit. Cinci secunde de orbire ar fi fost de ajuns ca să pună mâna pe cuțit și, folosindu-l, să termine cu toate. Instinctul lui antrenat a calculat unghiurile, volumele și distanța. Lua În considerare, fără patos, distanța cea mai potrivită, gestul care punea lucrurile la locul lor. În acest punct al istoriei, Faulques știa prea bine că Între a face o fotografie - un balet mecanic
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fost forțat să părăsească ambele țări, din cauza a ceea ce el a perceput ca o lipsă de sprijin pentru eforturile sale de „coaching” și nevoile de sportivilor de acolo; a fost cunoscut și pentru priceperea lui de a atinge, cu atleții antrenați, forma sportivă exact la competițiile de valoare, lucru destul de greu de realizat și astăzi, cu toată informația existentă; de asemenea, era apreciat pentru ușurința cu care comunica cu sportivii săi, pentru ușurința cu care îi motiva; principii de antrenament: asigurarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în dozarea și controlul efectelor pe care anumite eforturi le pot determina asupra organismului. - Frecvența cardiacă, reper în jogging Practicarea alergării tip jogging impune clar un control permanent al valorii pulsului (frecvenței cardiace), știut fiind ca și la persoane bine antrenate, valorile acestuia diferă și în funcție de alți factori (ora din zi, temperatură exterioară, ingestia de lichide, relație odihnă-oboseală etc.). Surse bibliografice studiate recomandă, ca informație generală, faptul că în orice activitate desfășurată de o persoană (incluzând aici și activitățile sportive tip
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
1996) au evidențiat că producția S-IgA crește în timpul ascultării muzicii, însoțită fiind de scăderea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Cercetări adiacente asupra nivelului secreției de imunoglobină (IgA salivară) au evidențiat că acesta este mai mic la subiecții bine antrenați (L.T. Mackinnon, 1996), fapt care susține teoria conform căreia nivelul ridicat de antrenament poate crește indicele de stres fiziologic și psihic la sportivi. Considerăm că printre practicanții activităților sportive sunt extrem de puține persoane care să nu fi ascultat muzică în timp ce
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cauză infecțioasă, 4. disfuncție pulmonară, 5. disfuncție cardiacă. Aceste femomene apar ca rezultat al producerii unei reacții inflamatorii acute cu activarea mai multor cascade enzimatice. Răspuns inflamator nespecific are o componentă umorală determinată de activarea unor proteine plasmatice apărute și antrenate ca răspuns al invaziei transcutanate a diferiților agenți patogeni. Se produce astfel o activare în cascadă a mai multor sisteme enzimatice reprezentate de cascada coagulării, fibrinolizei, complementului, kalicreinei și altele. Concomitent se observă și un răspuns celular determinat de neutrofile
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
rău, cîteva bucățele de sîrmă au putut inventa elicea dublă. Oamenii și-au dat seama de un lucru: întreaga lume se află pe mîna unor indivizi foarte competitivi, care știu că trebuie să fie astfel, că trebuie să fie perfect antrenați, adică să muncească mult și, în fine, să aibă mult noroc. Asta e marea noutate, adică nu mai există oameni mari, ci oameni care au noroc. Asta conferă lumii un minunat climat de egalitate. Acum patru ani, Herbert Simon, care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]