2,520 matches
-
Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna ș.a.. 1.3.2.Degradarea apei Ca element necesar în mod vital omului și având o importanță excepțională în agricultură și aproape în toate celelalte ramuri de activitate social-economică, apa a fost utilizată din ce în ce mai intens. Degradarea antropică a acestei resurse ecxcepționale îmbracă atât aspecte cantitative cât și calitative: a) prin consum excesiv sunt depășite de multe ori posibilitățile naturale de refacere a volumelor disponibile. În acest sens, consumul masiv de apă potabilă, volumul imens de apă utilizat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
adesea extrem de exigent în ceea ce privește calitatea apei utilizate) depășesc în multe regiuni rezervele disponibile în mod natural. Uneori, deficitul care se profilează pe această cale este accentuat de creșterea puternică a evapotranspirației, la rândul ei exagerată ca efect al altor acțiuni antropice. În unele cazuri, bilanțul apei în anumite bazine hidrografice se dezechilibrează, iar pentru unele ape subterane de adâncime acest bilanț devine negativ, continuarea consumului determinând epuizarea rezervelor respective. Spre exemplu, acvifere de adâncime exploatate în California, Peninsula Arabică, Sahara, ș.a.
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
urmare a consumului exagerat de apă în sistemele de irigații 18. O formă specială de disfuncție hidrologică se regăsește în cazul lacurilor de acumulare de pe râuri. Alimentarea acestor acumulări se realizează în regim natural, în timp ce consumul apei are motivații strict antropice, ceea ce face ca bilanțul acestor volume de ape să fie aproape permanent dezechilibrat. Consecințele negative afectează nu numai bazinele hidrografice în cauză ci și eficiența unităților hidroenergetice respective. Astfel, uzinarea la nivelul necesarului din rețeaua energetică, ignorându-se alimentarea deficitară
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
întinse de pajiște, de pădure ș.a., s-au transformat în terenuri agricole sau neproductive. Datorită unor sinergisme de degradare, disfuncții climatice provocate și de către om, ca aridizarea, intensificarea dinamicii aerului, perturbarea regimului precipitațiilor ș.a., acționează integrat cu disfuncțiile provocate pe cale antropică ecosistemelor. Este elocvent, în sensul acesta, consumul excesiv de lemn de foc în condițiile disfuncțiilor climatice, în mare măsură de origine antropică, combinat cu suprapășunatul, specific în Sahel, nord-estul Braziliei, unele regiuni din centrul și sudul Asiei ș.a., care provoacă deșertificarea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
provocate și de către om, ca aridizarea, intensificarea dinamicii aerului, perturbarea regimului precipitațiilor ș.a., acționează integrat cu disfuncțiile provocate pe cale antropică ecosistemelor. Este elocvent, în sensul acesta, consumul excesiv de lemn de foc în condițiile disfuncțiilor climatice, în mare măsură de origine antropică, combinat cu suprapășunatul, specific în Sahel, nord-estul Braziliei, unele regiuni din centrul și sudul Asiei ș.a., care provoacă deșertificarea unor mari suprafețe 19. Din ecosistemele forestiere tropicale se înlătură anual, prin despădurire, circa 10 milioane ha. Caracterul adesea selectiv al
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
vânate irațional și li s-au redus posibilitățile de reproducere, prin sustragerea ouălor, broaște țestoase marine diferite și din genuri foarte rare; au dispărut scoicile perliere din unele bazine în care erau caracteristice ș.a.m.d. În domeniul marin, imixtiunea antropică cu efecte negative asupra faunei a reușit uneori să diminueze efective și capacități de reproducere chiar și pentru specii de interes economic, cum sunt sardelele din Mediterana, codul din Atlanticul de Nord și tonul, circa 20 de specii de pești
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
luminii în stratele inferioare ale apei. 1.3.4. Influențe negative asupra reliefului și solului Pe fondul unor disfuncții multiple provocate de activități umane în structurile naturale, elementele cu caracter de rezultantă sunt unele dintre cele mai puternic afectate. Degradarea antropică a reliefului a început aproape concomitent cu acțiunea omului asupra structurilor vii. Necesitatea amenajării unui adăpost și a drumurilor l-a determinat pe om să modifice din ce în ce mai mult relieful preexistent. Formele de acțiune, arealurile necesare, mereu mai mari, evoluția amenajărilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
rezidențiale, cu clădiri masive, pe terenuri de fundație loessoide la Galați; dislocării puternice pe versanții abrupți ai haldelor neconsolidate de la exploatarea de sulf din Munții Călimani și din multe alte zone de exploatări în carieră sau în subteran demonstrează impactul antropic negativ asupra reliefului. Ca și relieful, solul este agresat în perioada contemporană nu numai în mod direct ci și indirect, la nivelul factorilor săi genetici. Declanșarea prin impact antropic a unor disfuncții (care implică structurile geologice, apa, relieful și procesele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
alte zone de exploatări în carieră sau în subteran demonstrează impactul antropic negativ asupra reliefului. Ca și relieful, solul este agresat în perioada contemporană nu numai în mod direct ci și indirect, la nivelul factorilor săi genetici. Declanșarea prin impact antropic a unor disfuncții (care implică structurile geologice, apa, relieful și procesele geomorfologice, structurile vii) afectează profund pedogeneza, întârziind/întrerupând formarea solului sau determinând degradarea lui puternică. Aceleași urmări le au lucrările agrotehnice neraționale și poluarea solului prin utilizarea în exces
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
social-economice și politice, deoarece coexistența sistemică transmite, amplifică, diversifică, frecvent agravează și generalizează aceste efecte negative. 3.PROBLEME ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ ALE ANSAMBLULUI GEOSISTEMIC Coexistența interactivă a structurilor naturale și social-economice în geosistem, capacitatea de influență reciprocă și impactul antropic mereu mai puternic, atât asupra propriului sistem al omului, cât și asupra celor naturale, generează o serie de probleme importante care implică întregul ansamblu sistemic. 3.1.Organizarea și amenajarea spațiului. Studii de caz Viața socială și activitățile specific umane
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
locul unor faze de reconsiderare a legăturilor interactive dintre om și natură. Expresia cea mai rațională a acestei atitudini este organizarea și amenajarea spațiului. Acțiunile întreprinse în acest scop sunt orientate către respectarea structurii ordonate a geosistemului și armonizarea activității antropice cu funcționalitatea sistemelor naturale. Integrarea sistemului social-economic cu elementele și legăturile naturale generează o realitate complexă, atât din punct de vedere spațial cât și funcțional, cunoscută sub numele de teritoriu. În general, sensul termenului este utilitarist, referindu-se la modul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exemplu, diferite forme de utilizare a terenului, cartiere urbane, zone industriale, rețele de transport ș.a.). Raporturile dintre aceste forme pot fi de coexistență, de cooperare sau chiar de contradicție, exprimând o dinamică deosebit de activă. Integrarea armonioasă a formelor de organizare antropică în organizarea naturală cu asigură, în primul rând, valorificarea superioară a tuturor tipurilor de resurse. De asemenea, ea fundamentează conservarea tendințelor de evoluție echilibrată și de dezvoltare durabilă, fiind o preocupare constantă a oricărei societăți civilizate. Amenajarea spațiului este ansamblul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
perioada interbelică de către un grup de inițiativă în care un rol important l-a avut diplomatul român Nicolae Titulescu. Aceasta, prin multiplele sale organisme, a devenit un instrument al ordinii mondiale, pe toate planurile. Problemele tot mai acute ale impactului antropic asupra sistemelor naturale, ale cărui efecte se resimt la nivel planetar, indiferent de localizarea acestora, au determinat și constituirea unor organisme mondiale specializate în protecția și conservarea structurilor naturale și a patrimoniului cultural. Majoritatea statelor lumii au aderat treptat la
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fizice, chimice și biologice a apelor. Chiar dacă prin acțiunea unor bacterii are loc un consum important de oxigen iar procesul acesta se poate repercuta negativ asupra unor forme de viață acvatică, autoreglarea spontană echilibrează ansamblul interacțiunilor bio-fizico-chimice, încât apele neagresate antropic își pot menține un standard de calitate corespunzător condițiilor climato-hidrice zonale. Totuși ținând seama și de reducerea aerării prin proliferarea unor organisme vegetale acvatice mai puțin pretențioase devine explicabil faptul că, în condiții extreme, se poate ajunge la asfixia faunei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la capacitatea unui ecosistem de a întreține o mare varietate de specii de floră și faună, adesea în număr și în volum impresionant. În unele cazuri aceasta este și rezultatul refugiului unor specii în areale mai puțin afectate de acțiunea antropică. Conform Convention on Biological Diversity, 1992, art.2, biodiversitatea "include toate resursele genetice, organismele vii, comunitățile din care fac parte, relațiile dintre acestea considerate în funcție de valoarea lor actuală sau potențială pentru societatea umană". În sfera spirituală este acceptat ca termen
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
bazează pe patru idei esențiale : problemele mediului sunt multidimensionale ; disfuncțiile provocate mediului de către om sunt ireversibile ; decalajele dintre săraci și bogați, dintre Nord și Sud, compromit viitorul generațiilor actuale și viitoare la nivel planetar ; cauzele și consecințele riscurilor naturale sau antropice sunt uneori incerte (cf. S.Francheux și J.-F.Noel, Courant de pensee dans l'economie de l'environnement, Courrier de la Planete nr 40/1997) 23. De fapt G8 prin acceptarea Rusiei ca partener în discuții după 1990 Anexă Aplicații
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
omului în cadrul relațiilor geosistemice. ● Identificați principalele resirse naturale și perioadele în care s-au format. ● Identificați pe harta fizică a lumii, regiuni antropizate și regiuni mai puțin modificate. Comparați diferitele regiuni sub aspectul densității și diversității elementelor naturale supuse impactului antropic. ● Definiți principalele tipuri de degradare. Analizați o zonă poluată din România. ● Argumentați necesitatea abordării sistemice a structurilor naturale și social-economice. Argumentați rolul (importanța) elementelor componente ale sistemului biotic în geosistem. ● Comparați componentele sistemului social-economic, evidențiind trăsăturile lor principale. Realizați o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
să se utilizeze, o singură dată, termenii și locuțiunile următoare : -sistemele naturale (abiotic și biotic); -componentele biotice, sistemul social-economic, habitatul uman și resursele naturale; -cerințele specifice ale sistemului social-economic; -efectele utilizării resurselor naturale. ● Formulați trei sau patru exemple de acțiuni antropice care au creat disfuncții în ecosisteme și analizați cauzele degradării acestora. ● Comentați perspectiva epuizării unor resurse și propuneți soluții. ● Caracterizați succint și localizați pe planiglob diferite centre de influență economică, politică și militară. ● Redactați un eseu care să evidențieze armonizarea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
au creat disfuncții în ecosisteme și analizați cauzele degradării acestora. ● Comentați perspectiva epuizării unor resurse și propuneți soluții. ● Caracterizați succint și localizați pe planiglob diferite centre de influență economică, politică și militară. ● Redactați un eseu care să evidențieze armonizarea activităților antropice cu funcționalitatea sistemelor naturale. ● Imaginați și realizați un studiu de caz asupra amenajării spațiului din cartierul (localitatea) unde se află școala (sau altă instituție). ● Analizați, sub formă de studiu de caz, două probleme de geografie politică actuale, având în vedere
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fizice, chimice și biologice a apelor. Chiar dacă prin acțiunea unor bacterii are loc un consum important de oxigen iar procesul acesta se poate repercuta negativ asupra unor forme de viață acvatică, autoreglarea spontană echilibrează ansamblul interacțiunilor bio-fizico-chimice, încât apele neagresate antropic își pot menține un standard de calitate corespunzător condițiilor climato-hidrice zonale. Totuși ținând seama și de reducerea aerării prin proliferarea unor organisme vegetale acvatice mai puțin pretențioase devine explicabil faptul că, în condiții extreme, se poate ajunge la asfixia faunei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la capacitatea unui ecosistem de a întreține o mare varietate de specii de floră și faună, adesea în număr și în volum impresionant. În unele cazuri aceasta este și rezultatul refugiului unor specii în areale mai puțin afectate de acțiunea antropică. Conform Convention on Biological Diversity, 1992, art.2, biodiversitatea "include toate resursele genetice, organismele vii, comunitățile din care fac parte, relațiile dintre acestea considerate în funcție de valoarea lor actuală sau potențială pentru societatea umană". În sfera spirituală este acceptat ca termen
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
bazează pe patru idei esențiale : problemele mediului sunt multidimensionale ; disfuncțiile provocate mediului de către om sunt ireversibile ; decalajele dintre săraci și bogați, dintre Nord și Sud, compromit viitorul generațiilor actuale și viitoare la nivel planetar ; cauzele și consecințele riscurilor naturale sau antropice sunt uneori incerte (cf. S.Francheux și J.-F.Noel, Courant de pensee dans l'economie de l'environnement, Courrier de la Planete nr 40/1997) 23 De fapt G8 prin acceptarea Rusiei ca partener în discuții după 1990 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 124
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ecosistemelor de pe Terra. Diversitatea ecosistemică reprezintă răspunsul colectiv al speciilor ce formează comunitățile biologice, la diferite condiții de mediu. Biodiversitatea ecosistemelor a fost și este influențată permanent, în sens pozitiv sau negativ, de o multitudine de factori. În prezent, activitatea antropică, prin toate formele de manifestare, are influențe foarte puternice și, de cele mai multe ori nefaste, asupra biodiversității, atât la nivel regional, cât și global. N. Eldredge (1992) definește mai multe categorii ale biodiversității: * Diversitatea ecologică care este dată de numărul diferitelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
exclusiv antropogene. Diversitatea biologică actuală este rezultatul variabilității genetice în populațiile naturale. Biodiversitatea globală a crescut în timp geologic. Biodiversitatea locală poate crește prin imigrație și scădea prin emigrație. Cauzele extincțiilor sunt: * Naturale (modificarea climei, modificarea habitatului, prădare/competiție, boli); * Antropice (distrugerea, fragmentarea și degradarea habitatelor, poluare, schimbarea globală a climei, supraexploatare/vânare excesivă, atacul prădătorilor/competitori introduși de om); * Sinergice (ploaie acidă, defrișare, braconaj) (Fig. 2). Studiul biodiversității a luat avânt la nivel regional, în anii 1980, odată cu înțelegerea rolului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se găsesc zăvoaie de plop, salcie, șleauri de luncă. Dacă se are în vedere raportul dintre pădure și silvostepă, se observă extinderea acesteia din urmă datorită intervenției antropice. Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică a județului se reflectă și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul învelișului vegetal, putându-se astfel vorbi de fauna pădurilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]