1,523 matches
-
mai întîi de toate, apoi la un grup social, etnic, profesional, etc., într-o serie de loialități, datorii, obligații uneori practic interminabile. În zilele noastre, ale "cunoașterii locale", cum a numit-o, cu o sintagmă care a făcut carieră, un antropolog, a recunoaște că sîntem cei care sîntem datorită mediului în care ne-am născut, comunității în care am crescut, e aproape un truism. Pentru mulți, e chiar un lucru valoros, pentru care merită, trebuie pledat și militat. Jason Hill a
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
ce reprezenta o cruce, ca să dovedească faptul că era creștin, și cu numele respectiv pentru a se ști cine e”. Tatuajul le apăra de turcii care le-ar fi răpit pentru a le obliga să se prostitueze Lars Krutak, un antropolog al tatuajelor, în Grecia, povestește despre întâlnirea cu sa cu Giannoula Giannaki (grecizat) / Ianula Ianachi - Ioana Enache (născută în Albania în 1906, apoi stabilită în nordul Greciei). În momentul cercetării lui Lars (2002), Ianula era printre puținele femei vlahe / aromânce
Tatuajele misterioase ale bătrânelor aromânce din Dobrogea. Ce semnifică și de ce îl poartă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63437_a_64762]
-
înșelăciune. Descoperirea În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sarcina de a măsura și compara craniile oamenilor a fost dusă mai departe, ca moștenire a frenologiei, de un savant francez pe nume Pierre-Paul Broca. Medic chirurg, neurolog și antropolog, Broca studia mortalitatea infantilă, patologia cancerului și anevrismele, avînd contribuții decisive la înțelegerea originilor afaziei. Adept al teoriei evoluționiste a lui Darwin, el declarase odată: "Mai degrabă aș vrea să fiu o maimuță care s-a transformat în om decît
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
trebui făcut, și este evident că se cer unele măsuri, și ce s-ar putea face. Negrii din America au făcut asta (organizarea politică - n.r) după decenii bune de exercițiu democratic, ceea ce în cazul nostru nu este valabil", consideră antropologul Vintilă Mihăilescu. Ideea unui mega-minister e una exotică. Puțin realistă din punct de vedere politic. Semnalizează totodată o problemă politică de care nu s-au ocupat guvernele de până acum. Problema e una gravă și reală. Soluția este utopică, problema
Mădălin Voicu: Cine v-a spus de un mega-minister mănâncă c***t. Problema romilor, între Gitenstein și Aurel de la Cluj by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40260_a_41585]
-
se ușurează mult accesul și luarea de inițiativă. Poate că tocmai de aceea, tracologia a însemnat pentru cei trei o provocare: de a obține posturi, de a convinge și pe alții să devină participanți activi - fie ei arheologi, lingviști, etnologi, antropologi, fie ei din Capitală sau din provincia universitară -, provocarea de a se reorganiza de la scaune și mese, de la o bibliotecă din nimic, la telefoane, fax-uri și computere și până la o nouă hotărâre guvernamentală, care să-i legifereze și consolideze
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
bogată și bine însușită, regândind ce s-a spus sau scris despre impactul televiziunii asupra existenței oamenilor, ea avansează idei care aduc o viziune nouă - mai cuprinzătoare și mai lipsită de prejudecăți - asupra acestui fenomen (mediatic, cultural, sociologic și politic). Antropologi, semioticieni, specialiști în mass-media, care formează o elită intelectuală necunoscută, din păcate, literaților români sunt convocați de autoare pentru clarificarea unor aspecte paradoxale sau mai puțin inteligibile (pentru cine se bazează exclusiv pe bun-simț) ale erei televiziunii. În același timp
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
Octavian Soviany. Pudibonzii, domnișoarele și o samă de prelați se vor fi uitat cu rezerve la asemenea focalizări pe vieți soioase, îmbâcsite în crime și pulsiuni animalice. Radu Aldulescu ne-a obișnuit cu descinderile sale narative, cu o concretețe de antropolog sui generis, prin cotloanele sufletului de lumpen, de vicios sau de bătut de soartă pur și simplu. Problemele cotidiene legate eminamente de subzistență, măcinările generate de gândul ieșirii din sărăcia abrutizantă, relativ îndulcită în aburii alcoolului ubicuu, acuplările la granița
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
Căloiu Oana În noaptea de 24 spre 25 decembrie, Antropologul John Rush a explicat că ideea de Moș Crăciun pe care o avem în prezent a apărut cu sute de ani în urmă în Siberia și zona Arctică. Potrivit legendelor, Moș Crăciun este un șaman modern, care a consumat ciuperci
Moș Crăciun - legenda șamanilor despre ciupercile halucinogene by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65273_a_66598]
-
să consume ciupercile halucinogene găsite în pădure. Se pare că de aici a apărut ideea că renii lui Moș Crăciun zboară. Potrivit credințelor șamanice, există un spirit de origine animală care călătorea cu reni atunci când erau în transă, a susținut antropologul. John Rush și-a motivat descoperirea prin asociere cu teoriile despre șamani, dar și prin faptul că antropologul nu poate găsi alt motiv pentru care Moș Crăciun locuiește la Polul Nord.
Moș Crăciun - legenda șamanilor despre ciupercile halucinogene by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65273_a_66598]
-
Moș Crăciun zboară. Potrivit credințelor șamanice, există un spirit de origine animală care călătorea cu reni atunci când erau în transă, a susținut antropologul. John Rush și-a motivat descoperirea prin asociere cu teoriile despre șamani, dar și prin faptul că antropologul nu poate găsi alt motiv pentru care Moș Crăciun locuiește la Polul Nord.
Moș Crăciun - legenda șamanilor despre ciupercile halucinogene by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65273_a_66598]
-
De Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român organizează la Librăria Cărturești MȚR (la Nuiele), începând cu ora 15.30, o nouă întâlnire a Clubului Filantropia, compus din etnologi, antropologi, sociologi, psihologi, iubitori de oameni vii, de teme la fel de vii și de aprige dezbateri. În cadrul ”Zilelor Muzeului Țăranului”, instituția culturală situată în Șoseaua Kiseleff 3, vă invită, vineri, 14 septembrie, 2012, la Librăria Cărturești, unde se vor lansa revista Secolul
MTR te invită la o nouă întâlnire a Clubului Filantropia () [Corola-journal/Journalistic/81151_a_82476]
-
Dunării. Știam că au crescut cotele și că Dunărea a luat-o pe unde nu era înainte, dar parcă totuși... SUPLIMENTUL DE CULTUR|, numărul 73, din 22-28 aprilie, publică prima parte a unei discuții dintre Adriana Babeți și Otilia Hedeșan, antropolog și universitar timișorean. Destul de... fluid, de (primă)vară, și sprințar (că doar ocupă rubrica de Ars Coquinaria), interviul cîntărește mentalitățile în pliculețe de gallus: "acum 30 de ani era o chestiune de prestigiu să găsești vopsele chimice pentru ouă. Astăzi
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
pe mîini, fără cabala și fără rabin obligatoriu. Evreii au devenit sioniști în Italia ferice că și în România". Polemiza, tot în 1919, cu ziarul liberal Viitorul, stăruind asupra inconsistentei conceptului de rasă. Ba chiar, pornind de la cercetări ale unor antropologi, punea la îndoială caracterul semit al evreilor: "Antropologul Fishberg, care a cercetat 2000 de evrei - a conchis că evreii nu sînt semiți. Rasă evreilor nu e pură - si asta încă despre evreimea Bibliei. Ei se căsătoresc cu neevrei (exogamia), cu
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Evreii au devenit sioniști în Italia ferice că și în România". Polemiza, tot în 1919, cu ziarul liberal Viitorul, stăruind asupra inconsistentei conceptului de rasă. Ba chiar, pornind de la cercetări ale unor antropologi, punea la îndoială caracterul semit al evreilor: "Antropologul Fishberg, care a cercetat 2000 de evrei - a conchis că evreii nu sînt semiți. Rasă evreilor nu e pură - si asta încă despre evreimea Bibliei. Ei se căsătoresc cu neevrei (exogamia), cu hetiti, amooniti, casiti, cananiti. Hetitii sînt de rasă
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
amestec între tipurile omenești, nici o legătură cu diferențele de limbă vorbită. Te întîlnești cu un slovac care seamănă perfect a român. Dai peste un român ardelean care ar putea foarte bine să fie, după fizionomie, austriac din Tirol sau francez. Antropologii germani au stabilit, în epoca anterioară hitlerismului, că faimosul tip de "rasă nordică, de care s-a făcut atîta caz în Germania (omul foarte înalt, foarte blond și cu craniul dolicocefal) nu reprezintă - dacă ținem seamă de totalitatea locuitorilor Europei
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
o anumită limbă - și iată că tipuri rasiale foarte deosebite între ele izbucnesc din toate părțile, în mijlocul uneia și aceleiași națiuni. Pe de altă parte, o anumită rasă intră în compoziția mai multor popoare". Și mai încolo relatează că, potrivit antropologului Maurice Fishberg, care a făcut cercetări pe un eșantion de evrei din toată lumea, perfect valid și, interpretîndu-l, a ajuns la concluzia că evreii s-au asimilat din punct de vedere antropologic, popoarelor în mijlocul cărora trăiesc de multă vreme. Chiar și
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Au, pe deasupra, exercițiul lucrului cu copiii. Sau cu studenții. Știu, adică, să creeze cititori. Unii dintre ei sunt și traducători. Cunosc în profunzime limbi și mai ales literaturi străine. Când nu traduc ei înșiși, antrenează tineri traducători. Alții sunt și antropologi. Alții sunt și jurnaliști. Alții sunt și părinți. Pentru toți, această întreprindere editorială pare să fi fost o joacă, pur și simplu, cuceritoare. Dar în nici un caz numai atât. Care-i faza cu cititul e o carte cu mai multe
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
între postúri extreme, între beatitudinea credinței și simțămîntul lipsei de har, între entuziasm și scepticism, între puritate și abjecție, între ciclopic și miniatural, între umilință și trufie etc. în limbaj clinic, autorul Cuvintelor potrivite ar fi un ciclotimic. însă la antropologul francez, ne atrage atenția exegetul nostru, acest termen diferă de cel curent din psihiatrie, căci Thymos posedă o conotație mitică, însemnînd suflet sau spirit și deopotrivă mînie. Raporturile lui Arghezi cu divinitatea, bizuite pe termeni veterotestamentari, confirmă ceea ce Girard numește
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
bărbat care ar vrea s-o "devoreze", mușcarea buzelor este confirmarea că dorința e reciprocă. Feminitatea. Unul dintre motivele pentru care un ruj într-o culoare puternică atrage atenția, este că aceasta îți scoate în evidență trăsăturile feminine unice. Fertilitatea. Antropologii cred că buzele groase s-au dezvoltat pentru a emite semnale sexuale către partenerii noștri.
Ce mesaje sexuale transmit buzele tale () [Corola-journal/Journalistic/68809_a_70134]
-
Smaranda Bratu Elian Dacia Maraini s-a născut la Florența în 1936. Fiică a faimosului etnolog, antropolog și orientalist Fusco Maraini, aparținând unei familii de intelectuali cu durabile veleități scriitoricești, și a Topaziei Allicata de Salaparuta, vlăstar emancipat și nonconformist al unei străvechi familii aristocratice siciliene, Dacia pare să fi moștenit de la ambii părinți spiritul de libertate
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt incluse citate textuale din Lévy-Strauss și Beckett. Atrage atenția includerea citatelor din Crud și gătit de Lévy-Strauss, celebru antropolog cu studii despre mitologiile popoarelor naturii. Intuiția lui Berio devine cu atât mai incitantă, cu cât se aliniază perfect la ideea lui Lyotard conform căreia prăbușirea meta-discursului iluminist a dus la proliferarea unei pluralități de micro-discursuri (locale, regionale, identitare etc.
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
-lea fondată de Lazarus și Steinthal mai putem conta pe existența unei invariante a unui popor, scoasă din zona de interes a istoricității? Și fără o invariantă mai poate fi validă determinarea specifică a sufletului unui popor? De aceea marii antropologi de astăzi refuză recunoașterea unor colectivități mari, precum popoarele, și admit exclusiv posibilitatea studierii individualităților. Poate că, în acest punct de vedere, e, deocamdată, oarecum exagerare, existînd, la nivelul unor popoare unele trăsături distincte de la fizionomie la alte manifestări. Dar
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Francezul Yves Coppens este un antropolog optimist. El nu privește cu nostalgie către omul de odinioară. E convins că omul de mâine va fi mai inteligent decât cel de azi. Contestă existența raselor: grupurile umane n-au trăit niciodată atât de izolate, încât să dea naștere
Un antropolog optimist () [Corola-journal/Journalistic/3150_a_4475]
-
ei furnizează un fel de îngrășămînt solului literaturii și istoriei. Oamenii au uneori nevoie de istorii susținute, care, chiar dacă au poate aerul de a fi inexacte, sînt mai exacte decît istoria însăși, tocmai prin îndepărtarea lor de realitate. RB: Un antropolog german spunea că ținem cel mai bine minte acele întîmplări care conțin în ele o poveste. Și astfel, sîntem din nou în plină literatură. IK: Așa și este. Cu António Lobo Antunes Pe malul Mării Negre Titrînd astfel dialogul pe care
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
stradă, prin București, pe drumurile patriei ori în așezările turistice unde fiecare își expune gustul artistic în maniere cât mai „personale”. Despre asta scrie Vintilă Mihăilescu în DILEMA VECHE din 19-25 mai 2011. Sub titlul Micile aberații ale marilor orașe, antropologul comentează câteva accidente arhitecturale și decorative inventariate de blogul cashidelucs.wordpress.com (Cronicarul semnalează și el un site cu același profil și la fel de savuros, www.cocalarimobiliar.ro): „Trecînd în revistă imaginile adunate pe site-ul cu pricina de-a lungul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]