2,449 matches
-
Treimi în iubirea donatoare a Tatălui 2. Fără această libertate, nici teologia trinitară, nici economia divină n-ar putea fi subiectul contemplației ecleziale. În afara cunoașterii revelate de Hristos în Scripturi, teologia cinstește dumnezeiasca Treime în tăcere. Tradusă într-un plan antropologic, teologia lui Zizioulas recunoaște urgența depășirii viziunii metafizice a omului ca „animal rațional” ori „substanță cugetătoare”; nici o determinare empirică nu poate epuiza dimensiunea iconică și vocația teologică a persoanei umane. Urmând intuițiile Sf. Maxim Mărturisitorul, Zizioulas afirmă tensiunea dintre „ipostasul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
culturalătc "Mărturisirea publică și polifonia culturală" Această resemnare în fața privatizării dezbaterii teologice (căreia îi va urma, după canonul republican francez, inhibarea manifestărilor religioase publice) ajunge să trădeze însăși realitatea unui Crez religios 1. Transformarea criticii teologice într-un simplu comentariu antropologic, suspin domestic sau fragment de jurnal nu reprezintă oare o abdicare de la vocația profetică a creștinismului tradițional? Ne putem aminti aici că începutul creștinismului coincide cu refuzul privatizării credinței. Fără să asume o formă de colectivism agresiv și militant - după
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe deplin integrate, și nu opuse. 2. O Castalie româneascătc "2. O Castalie românească" În centrul celor mai multe programe politice și proiecte utopice găsim (implicit sau explicit) educația, de vreme ce construirea unei societăți bune (sau perfecte) necesită în primul rând o revoluție antropologică. De la Republica lui Platon până la planurile din ziua de azi de a construi sau reconstrui societăți deschise, de la paideia elinilor până la idealista Bildung a germanilor și la declarațiile-program ale celor mai puțin filozofice proiecte educative contemporane, școala și cetatea, educația
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de recomposition”, aluzie la titlul cărții lui Emil Cioran Précis de décomposition. Besanșon scrie că, în pofida celor ce știm de la autori pesimiști precum Aleksandr Zinoviev, transformarea prin comunism a speciei umane a eșuat; Jurnalul ne relatează istoria rezistenței față de contrarevoluția antropologică operată de comunism, iar acum vedem cum natura umană își revine rapid după prăbușirea sistemului comunist. În opinia mea, Jurnalul ne demonstrează că atât Zinoviev, cât și Besanșon au dreptate: în general, în timp ce masele au fost într-adevăr transformate de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
identificată de Gianni Vattimo ca trăsătură a „modernității târzii”, numele dat de el epocii noastre, îndeobște desemnată prin termenul postmodernitate 8. Failibilitatea radicală a ființei umane, principiu moral-epistemologic-politic fundamental, versiune secularizată a unei cunoscute dogme religioase și cheie a pesimismului antropologic al lui Soros, este principala garanție că societatea deschisă nu se va închide, nu va deveni la rândul ei utopie. Dar, chiar „slabă”, normativitatea lui Soros distinge riguros între valori, ierarhizează statutele morale respective ale diverselor drepturi, principii și reguli
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
autonomiei, autoguvernării, liberei întreprinderi, drepturilor omului etc. Aceste împliniri liberale se cer temperate, îmblânzite, nu anulate. Liberalismul „cu față umană”, acesta este comunitarismul. Celelalte douăsprezece capitole ale cărții se ocupă, respectiv, de alte detalii ale utopiei comunitariste, după ce segmentul ei antropologic a fost definit: promovarea justiției comunitare, bazată pe presiunea morală a comunității asupra membrilor săi, presupuși a fi sensibili la noțiuni (arhaice) cum ar fi onoarea și rușinea (capitolul II); trecerea la „simplitatea voluntară”, măcar printre cei care-și pot
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dualist” al lui Saussure, la rândul său „importat” din Gestaltpsychologie) și Claude Lévi-Strauss, aflat, de la finele anilor ’50, în căutarea unei formule cuprinzătoare prin care să descrie și eventual să explice asemănările, afinitățile și recurențele morfologico-funcționale ale culturii (în sens antropologic) și societății/comunității mai bine decât prin recursul la determinismele și cauzalitățile antropologiei culturale clasice, încă marcată de eurocentrism. Structuralismul a avut un impact enorm asupra studiilor lingvistico-literare internaționale, precum și asupra antropologiei culturale - în Statele Unite, în primul rând prin opera
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și s-o recomande, inclusiv ca modalitate de autocunoaștere și de trăire, fie și prin transfer, a unor stări sufletești de regulă absente din viețile noastre mai curând banale - între altele, cum știm și din The Closing, Bloom împărtășea pesimismul antropologic revelat de Tocqueville în portretul pe care-l face omului democratic); ca și The Closing, dar pe un ton mai sfâșietor - autorul își aștepta sfârșitul -, ultima carte a lui Bloom este o condamnare a vulgarității epocii noastre; capitolul despre Banchetul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
oferă, deci îi putem trece cu vederea diversele idiosincrazii și erori categoriale 6. Să ne apropiem acum de trilogia propriu-zisă. În prima parte, Bloom îi descrie în mare amănunt pe studenți, dintr-o perspectivă multiplă: culturală, pedagogică, sociologică, psihologică, ideologică, antropologică. În a doua parte, cea mai rezistentă a trilogiei, nucleul său ideatic, Bloom se ocupă de transformarea profundă a culturii și, în general, a lumii americane sub influența nihilismului european, mai ales german, avansând o comparație (riscată) între Republica de la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de filosofie morală, cum sunt cel kantian și cel utilitarist, precum și a unor mari tradiții religioase, de exemplu pentru preceptul că toți oamenii sunt la fel de importanți și că avem obligația de a-i ajuta în egală măsură pe toți. Cercetările antropologice și sociologice indică în mod clar existența unei scări a intensității predispozițiilor altruiste ale indivizilor. Pe palierul cel mai înalt stau copiii proprii și rudele apropiate, se continuă cu prietenii, cu colegii și colaboratorii și se coboară apoi la consăteni
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Project on Alcohol and Drugs), raport. ***, 1997-2002, Anuarul Statistic al României, Direcția Generală de Statistică. Impactul stilului de viață asupra stării de sănătate la grupuri etnico-religioase din România SORIN SANDULACHE, Medic primar neurolog, Spitalul Colentina C. GLAVCE, Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” M. SĂNDULACHE, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla” BĂLĂCEANU-CONSTANTIN STOLNICI Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” Obiectivul acestui studiu îl constituie determinarea influenței stilului de viață în România asupra stării de sănătate și sublinierea diferențelor semnificative etnice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de viață asupra stării de sănătate la grupuri etnico-religioase din România SORIN SANDULACHE, Medic primar neurolog, Spitalul Colentina C. GLAVCE, Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” M. SĂNDULACHE, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla” BĂLĂCEANU-CONSTANTIN STOLNICI Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” Obiectivul acestui studiu îl constituie determinarea influenței stilului de viață în România asupra stării de sănătate și sublinierea diferențelor semnificative etnice și/sau confesionale în ceea ce privește stilul de viață și influența acestora asupra stării de sănătate. Am intervievat 242
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și stilul de viață - 51% (Green, Ottoson, 1994). Stilul de viață poate fi influențat, la rândul lui, de factori culturali, tradiție, factori etnici și nu în ultimul rând de factori religioși. Observând importanța pe care o acordă literatura medicală și antropologică acestor aspecte și constatând lipsa unor cercetări care să verifice și să pună în valoare realitatea românească în acest domeniu, am inclus în studiu câteva grupări etnice (români, rromi, lipoveni) și confesionale creștine (ortodocși mireni, monahi, pravoslavnici - rit vechi - și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în care factorii de risc sau de protecție se regăsesc în structura morbidității lor. Definirea factorilor de stil de viață și stabilirea impactului pozitiv sau negativ al acestora a fost făcută în acord cu informațiile existente în literatura medicală și antropologică. Pe de altă parte, acest studiu vine să sublinieze diferențele dintre etnii și religii în ceea ce privește stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate, stabilind concluzii cu importanță teoretică și aplicabilitate practică. Simptomatologic și nosologic, studiul confirmă informațiile din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
propriile cuvinte influența religiei asupra stării sale de sănătate biopsihosocială. Cea de-a doua secțiune a inclus examinarea medicală: anamneză, examen fizic, investigații biologice (nivelul colesterolului, al trigliceridelor, nivelul glicemiei, valorile ASAT și ALAT, ale hemoglobinei, ureei, acidului uric), măsurători antropologice (înălțime, greutate corporală, măsurarea procentului de grăsime corporală și indexul masei corporale). Investigațiile biologice au fost efectuate pentru fiecare subiect în parte, iar rezultatele completate ulterior. Datele au fost strânse pe o perioadă de doi ani (2000-2002), apoi acestea au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1%), ca și dulciurile asociate cu vegetale și fructe (24%). Numai 5,4 % dintre subiecți au declarat carnea drept alimentul preferat și 16% dintre cei intervievați au ales drept alimentație preferată carnea în asociație cu vegetale, grăsimi și dulciuri. Parametrii antropologici Am descoperit că persoanele care suferă de obezitate (greutate corporală peste 20% față de greutatea ideală) reprezintă mai mult de jumătate din grupul studiat (54%). Restul grupului se împarte în următoarele subgrupuri: subponderali (13,1%), normoponderali (17,6%) și persoane cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tineri specialiști coordonat de Marian Preda, Gabriel Jderu și Ioana-Alexandra Mihai. În cazul datelor cantitative, eșantionul este reprezentativ național pentru adolescenții și tinerii de 11-22 de ani, cu o marjă de eroare de ± 3%. Dorim să mulțumim Institutului de Studii Antropologice „Fr. Rainer” pentru susținerea oferită în realizarea acestui studiu. De asemenea, menționăm ajutorul dr. Bodizs György, medic primar de laborator din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca, ce a realizat examenul probelor de sânge. Potrivit datelor furnizate de Institutul pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ciclurile de poezii Vârsta de fier. 1940-1944, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă și Ce aude unicornul, apărute postum în ediția Opere (I-XII, 1974-1995), autobiografia Hronicul și cântecul vârstelor, piesa Anton Pann, romanul Luntrea lui Caron, precum și lucrările filosofice Aspecte antropologice și Ființa istorică. Opera literară și cea filosofică ale lui B. au crescut într-o osmoză perfectă, versurile autorului fiind ecoul trăirii lirice a meditațiilor sale, după cum piesele de teatru izvorăsc din conflictele pe care gânditorul le-a surprins, reflectând
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
În marea trecere - The Great Transition, ed. bilingvă, tr. Roy Mac-Gregor Hastie, pref. I. D. Bălan, București, 1975; Poemele luminii - Poems of Light, ed. bilingvă, tr. Don Eulert, Ștefan Avădanei, M. Bogdan, pref. Const. Ciopraga, introd. Don Eulert, București, 1975; Aspecte antropologice, îngr. și pref. I. Maxim, Timișoara, 1976; Poeme - Poems, ed. bilingvă, tr. I. Codreanu, pref. Lucian Raicu, București, 1976; Ființa istorică, îngr. și postfață T. Cătineanu, Cluj-Napoca, 1977; Încercări filosofice, îngr. și pref. A. Ilica, pref. V. Colțescu, Timișoara, 1977
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
printr-o abordare narativă (vezi Greene, 1994). În psihologie, științele educației și medicină narațiunile sunt utilizate pentru diagnosticarea problemelor psihologice și medicale sau a dizabilităților de învățare (Capps și Ochs, 1995; Herman, 1992; Wigren, 1994). În multe studii sociologice și antropologice, sunt folosite pentru delimitarea caracterului sau a stilului de viață al anumitor subgrupuri sociale, definite de coordonate clare cum ar fi genul, rasa, religia și așa mai departe. Dintr-un punct de vedere social, cultural sau etnic, aceste sub-grupuri sociale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
doctorat explorează poveștile vieții femeilor și bărbaților. Tamar Zilber este specializată în psihologia organizațională. A obținut de curând titlul de doctor la Universitatea din Ierusalim, cu o teză asupra ambiguității ca strategie de adaptare în cadrul organizațiilor. Studiul său combină metoda antropologică a observației participative cu analiza relatărilor unor subiecți care își desfășoară activitatea în organizații. În prezent, predă un curs despre cultură și organizație din perspectivă feministă. Referințe Adler, A. (1929a), The practice and the theory of individual psychology, Harcourt & Brace
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a doua ediție, Pax Corporis, de același PĂpai, Cluj, 1764; Institutiones Philosophicae Naturalis dogmatico-experimentalis Quibus Veritates Physicae luculentis observationibus et experimentis illustratae ac confirmatae, nexu scientifico methodi, de Stephano Tökö M. VĂsărhelyi, Sibiu, 1736; Erköltsi Anthropologia, un manual de etică antropologică destinat elevilor, de Köteles SĂmuel, Târgu-Mureș, 1817; Dissertatio Juris publici de jure quod dicitur post limini, ediție tipărită de Michael Tsomos, la Cluj, în anul 1757; Erdelyie Feniks Tóțfalusi Kiss Miklós avagy Profess. PĂpai P. Ferenc-nek a könyvnyomtatăs mester-ségélynek talălĂsăról
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
câteodată cu ideea principală, acest unghi delimitează semnificația majoră a faptului abordat. Să luăm un lucru simplu: o mașină. Într-un articol de opinie, această temă poate fi abordată din punct de vedere financiar, economic, social, erotic, psihologic, religios, cultural, antropologic etc. Ar fi greșită suprapunerea tuturor acestor abordări. Oricum, nu vom reuși. Pentru a scrie un articol coerent și convingător, este suficient să ne oprim la o singură semnificație și să ne argumentăm corect punctul de vedere. În funcție de genul ales
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dată de această putere iradiantă a cunoașterii răspândită în timp și spațiu. Miza educației o reprezintă savoir-ul, cumulul de valori culturale, transferabilitatea acesteia de la unii la alții (de acum în veci, de aici spre alte spații). Cunoașterea constituie o condiție antropologică a persistenței omului în timp și peste vremuri. Democratizarea cunoașterii, prin disponibilizarea masivă și rapidă a noilor achiziții teoretice, aduce nu numai emancipare, ci și disconfort, insecuritate, datorită multitudinii variantelor explicative puse în circulație la un moment dat. În locul unei
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
momentul descifrării sale (mutată fiind în discul dur al calculatorului-oaspete). Cyberspațiul rezultă din interconectivitatea tuturor ordinatoarelor ce există acum pe mapamond, având proprietatea extensivității, a branșării imediate a noilor veniți. Cybercultura, în calitate de conținut al acestui spațiu, este o nouă realitate antropologică formată din totalitatea acestor schimburi, dar și a tehnicilor adiacente, a reprezentărilor, valorilor, manierelor de a face sau de a fi în legătură cu acest mediu valoric. Departe de a fi o subcultură (de pildă, a fanilor computerelor și rețelelor), cybercultura exprimă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]