2,440 matches
-
continentului din punct de vedere po litic. Filip al II-lea sau Napoleon nu-și vor concepe politica pe baza unei unități pierdute, ci în termenii supunerii națiunilor Spaniei sau Franței. În schimb, la nivelul culturilor 3, înțelese în sensul antropologic al termenului, se regăsește principiul unității, care nu ține cont de frontiere, pentru a nu reține decît trăsăturile unei civilizații comune. Europa umaniștilor, Europa negustorilor, Europa artiștilor, Europa filosofilor, Europa savanților, o întreagă unitate transnațională se construiește în liniște, cu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fiecare dată, se impune necesitatea prezentării lor pe scurt încă de la început sub aspectul trăsăturilor principiale și teoretice care au fost valorificate în mod deosebit. Potrivit doctrinei lingvistice Philippide Ivănescu, evoluția și starea limbii sînt în relație nemijlocită cu realitatea antropologică, înțeleasă deopotrivă cu un aspect ce vizează aptitudini, deprinderi și tendințe articulatorii și cu un aspect reprezentînd modul și nivelul de gîndire și de cunoaștere, de predispozițiile psihice și de suma de realizări spirituale ale unei comunități vorbitoare. În această
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și nici imigrări ale neamurilor din alte continente, care să producă modificări de orientare în structura culturală și lingvistică 9. Pe de altă parte, cea mai mare parte a europenilor au o origine comună, care a asigurat o relativă unitate antropologică și unele elemente comune ale mentalităților, ceea ce a asigurat extinse afinități de comunicare interculturală și interlingvistică în care au fost antrenate și puținele etnii de origine preindoeuropeană sau neindoeuropeană. Dincolo de oportunitățile date de spațiu și de cele conjuncturale însă, lumea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unor peisaje care sunt de mare interes turistic. La acestea trebuiesc scoase În evidență conținutul și semnificația lor cum ar fi: aprecieri privind Înălțimea unor munți din arcul carpatic, formele pe care le au, prezența lor În psihologia poporului, semnificațiile antropologice - legate de rolul lor În formarea și continuitatea poporului nostru. Trebuiesc menționate de asemenea aspectele din care reiese frumusețea unui peisaj: din simetrie, armonie, poezia pe care o conține (existențială și antropologică). CÎnd vorbim despre un peisaj avem În vedere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
le au, prezența lor În psihologia poporului, semnificațiile antropologice - legate de rolul lor În formarea și continuitatea poporului nostru. Trebuiesc menționate de asemenea aspectele din care reiese frumusețea unui peisaj: din simetrie, armonie, poezia pe care o conține (existențială și antropologică). CÎnd vorbim despre un peisaj avem În vedere și pecetea lui estetică, ca produs al complexității mediului peisagistic. Astfel un peisaj poate fi privit ca un monument istoric, În egală măsură unul cultural, și unul uman deoarece În peisaj trebuie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sunt de interes pentru investigația de față. Totuși, problema prezenței întunericului gregorian la Origen (opinia aparentă a lui Crouzel) nu poate fi rezolvată prin simpla localizare la Origen a existenței temei întunericului divin. Pentru că aceeași temă este asociată unor presupuneri antropologice și teologice diferite ale fiecărui autor în parte. Dacă Dumnezeu este dificil de cunoscut, sau nu poate fi cunoscut, pentru Origen, aceasta se datorează slăbiciunii minții umane. În schimb, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, Dumnezeu este incognoscibil prin El Însuși
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
se lase pătruns de subiectul de studiu, să-l observe în detaliu, să descifreze cum operează lucrurile din interiorul acestuia și să descrie convingător rezultatele, astfel încât și ceilalți să poată percepe complexitatea existenței umane. În spiritul celor mai bune tradiții antropologice, cercetătorul „călătorește” până la „satul de baștină” ca să-i învețe discursul și obiceiurile. Acesta trebuie să devină parte a culturii pe care o investighează și trebuie să respingă orice abordare externă ca nelegitimă. Winch spune că înțelegerea societăților umane nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rezolvată. Faptul că indivizii umani trăiesc în culturi caracterizate de sisteme de înțelegere comună face practicarea științelor sociale mult mai dificilă decât cea a științelor naturale, dar nu o împiedică. Punctul central al contraargumentului meu este acela că o perspectivă „antropologică” pură sau interioară este imposibil de adoptat. Imaginați-vă că ați fi „debarcați” undeva pe glob și vi s-ar cere să asimilați cultura respectivă astfel ca să puteți gândi ca un localnic. Asta ar merge dacă fiecare cultură și-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sfera de cunoaștere și să evaluăm ipoteze înmod provizoriu. La un moment dat, cercetarea cu ajutorul studiului de caz a predominat în istoria științelor sociale. Erau foarte populare descrierile ideografice ale diferitelor sisteme sociale, care erau considerate deosebit de interesante ca unități antropologice unice. De asemenea, erau frecvente ilustrările pedagogice, în special în administrația publică, unde studenții examinau frecvent diferite decizii, pentru a înțelege mai bine dilemele concrete cu care se confruntă persoanele publice care operează în contexte practice. Mai târziu, odată cu apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de structura interioară a receptorilor, a celor asupra cărora se mizează ca impact prin modelul respectiv. * * * Ca infrastructură intelectuală, nici o carte nu m-a ajutat atât de mult să mă dezvolt, în adolescență și în prima mea tinerețe, precum Structurile antropologice ale imaginarului de Gilbert Durand și, apoi, Structura liricii moderne de Hugo Friedrich: prin intermediul acestor cărți am priceput rețelele de neuroni din cultură. Am înțeles felul de a aborda o creație în sens oarecum fenomenologic. Astăzi nu mai cred neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
unei cauze juste (ibidem, p. 199). *** În Moștenitorii Securității, Marius Oprea este un justițiar impetuos și tenace (dotat însă și cu umor), interesat de destinul securiștilor, activiștilor fostului PCR și informatorilor aruncați în malaxorul postcomunismului românesc. El realizează un portret antropologic al securistului: și asupra acestuia s-a aplicat în comunism strategia de inculcare și implementare a omului nou, prin asfixiere și bombardare politico-ideologică; un al doilea element a fost cultivarea în securiști a unei loialități pavloviene, mecanice, față de regimul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și, de acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
persoanelor care intră în dialog, în concurență și, poate, în consens. Pentru Marcel Gauchet, aplicat pe cazul francez, ar fi vorba despre o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și nu mai pot fi ignorate. Expunerile prezentate în această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de păpuși - par simple divertismente. Se reține, totuși, Ceasornicarul revoluției sau Beaumarchais la St. Lazar (1982), prin intermediul căreia autorul face să răbufnească suferințele și privațiunile trăite în închisorile comuniste. În studiile și eseurile reunite în Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru (1985), R. încearcă să fundamenteze „stilistica antropologică” sau „antropologia stilistică” pornind de la sugestiile lui Buffon sau de la ideile lui Gilbert Durand. Considerațiile sale pe marginea unor piese de teatru de Ibsen, Strindberg, Gorki, Beaumarchais ș.a. sunt rodnice pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
revoluției sau Beaumarchais la St. Lazar (1982), prin intermediul căreia autorul face să răbufnească suferințele și privațiunile trăite în închisorile comuniste. În studiile și eseurile reunite în Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru (1985), R. încearcă să fundamenteze „stilistica antropologică” sau „antropologia stilistică” pornind de la sugestiile lui Buffon sau de la ideile lui Gilbert Durand. Considerațiile sale pe marginea unor piese de teatru de Ibsen, Strindberg, Gorki, Beaumarchais ș.a. sunt rodnice pentru regizor, actor și spectator atâta timp cât rămân la nivelul aprecierii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
complicație survenită din senin, cu urmări grave asupra destinului protagonistei, în linia prozei lui Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu, Mircea Eliade. SCRIERI: Shakespeare, un psiholog modern, București, 1979; Civilizația armenilor, București, 1983; Ultima nădejde, București, 1983; Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru, Iași, 1985; Mozart. Șapte zile pentru nemurire, București, 1987; Pe bulevard în jos..., București, 1990; O vizită la regele Mihai I, București, 1990; Caidul. Nuvelele adolescenței în temnițele comuniste, București,1992; Sânge pe râul Doamnei, București, 1992; Casa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
BOCANCEA 65 De la istorie națională la istorie europeană în școlile românești Emilian COLCERUMIHUL 85 "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est". Un proiect de cercetare a comunismului Silvia BOCANCEA 97 INTERVIU Iurie LEANCA: "Să demonstrăm că suntem europeni nu doar antropologic și în virtutea faptului că limba română este deja limba a Uniunii Europene" 113 VARIA Influență grupurilor de interese în activitatea Parlamentului român Cosmin DIMA 123 Stânga românească - începutul sfârșitului, sau un nou început? Bogdan TEODORESCU Dan SULTĂNESCU 143 Violență simbolică
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
inițiative menite să aducă în atenție faptele regimului comunist din România și consecințele acestuia. În șfertul de secol ce a trecut de la căderea comunismului au apărut volumele de mărturii ale foștilor deținuți politici, eseuri, studii de caz, analize sociologice și antropologice, documente, situații statistice și dicționare, s-au organizat mii de evenimente (expoziții, conferințe, proiecții de film, aniversări, comemorări etc.), Memorialul de la Sighet (inițiativa ce ar trebui să fie multiplicata) și, în fine, după 25 de ani, au fost trimiși în
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Comunismul în Europa de Est (iunie-decembrie 2014)", în Polis, Vol. III, Nr. 1(7), Serie nouă, decembrie 2014-februarie 2015), pp. 77-87. INTERVIU Iurie LEANCA, fost Premier al Republicii Moldova, Președinte al Partidului Popular European din Moldova " Să demonstrăm că suntem europeni nu doar antropologic și în virtutea faptului că limba română este deja limba a Uniunii Europene" "Let uș demonstrate that we are Europeans and not just anthropologically and due to the fact that the Romanian language is already an EU language" Domnule Iurie Leanca
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Interesele meschine ale unor lideri politici au frânt acest zbor. Un zbor frânt am obtinut noi, până la urmă! După cum am mai spus, trebuie să ne axăm pe reforme, pe justiție, pe sistemul bancar, să demonstrăm că suntem europeni nu doar antropologic și în virtutea faptului că limba română este deja limba a Uniunii Europene. Trebuie să protejăm aceleași valori, aceleași standarde și să ne gândim când depunem cererea de aderare, așa cum am avut înțelegeri cu o bună parte dintre capitalele europene. Noi
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
ca urmare a unor împrejurări nefericite, boli sau accidente (Gherguț, 2005). În literatura de specialitate întâlnim patru modele care prezintă perspectiva de abordare a dizabilităților și relația acestora cu educația școlară: modelul medical, modelul patologiei sociale, modelul ecologic și modelul antropologic. Două dintre ele par a fi dominante, modelul medical și modelul social, celelalte două fiind combinații sau nuanțe ale acestora. Viziunea medicală consideră dizabilitățile ca fiind o problemă a persoanei, cauzată direct de boală, traumă sau altă stare de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
suportă și chiar necesită completări, precizări și reformulări. Din acest motiv, am privit integralismul ca pe o opțiune primă, dar nu ca pe o orientare exclusivistă și am acceptat sugestii și din partea altor direcții și perspective de cercetare (cognitivism, "poetică antropologică" ș.a.), atunci când principiile și obiectivele demersului nostru legitimau asemenea alianțe. Afirmațiile anterioare se pot verifica printr-o simplă parcurgere a structurii volumului. Astfel, după o primă aproximare a conceptului de textem, capitolul I cuprinde o prezentare critică a principalelor direcții
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
după un model generativ 3. Prin urmare, fără a abandona termenul de textem, Koch și discipolii săi s-au reorientat, începând cu a doua jumătate a deceniului opt, către alte unghiuri de abordare a textului, precum teoria receptării sau semiotica antropologică 4. 1.2.2. Cea de-a doua accepțiune relevantă a termenului textem se impune la sfârșitul deceniului opt, prin studiile de traductologie și prin teoria polisistemelor elaborate de către Școala de la Tel-Aviv (Itamar Even-Zohar, Gideon Toury ș.a.). Din această perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]