KorAP: Find »[drukola/base=aortă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...109 >

2,714 matches

Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571

Disecția aortică cronică tip B - are indicație chirurgicală atunci când dilatația anevrismală a aortei descendente depășește 5 cm și există riscul mare de ruptură anevrismală. Atât în tipul acut cât și în cel cronic, intervenția chirurgicală constă în rezecția porțiunii de aortă ce conține disecția și înlocuirea sa cu un tub de Dacron. Intervenția se face prin abord lateral (toracotomie laterală stângă) fără circulație extracorporeală sau cu ajutorul ei pentru a induce hipotermie pacientului și a proteja măduva spinării pe perioada ischemiei. Tehnici

Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
postoperatorie în tipul A de disecție este de 55-75% la 5 ani și 32-65% la 10 ani, iar în tipul B de 48% la 5 ani și 29% la 10 ani [5]. Simptomatologia și evoluția dramatică a disecției acute de aortă cu profunzimi genetice astăzi descifrate, par să uimească pe un neavizat căruia la prima impresie aorta îi pare un simplu conduct cu rol de transport și distribuție a sângelui în organism. Contrar aparențelor, patologia disecției acute de aortă este complexă

Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
ani, iar în tipul B de 48% la 5 ani și 29% la 10 ani [5]. Simptomatologia și evoluția dramatică a disecției acute de aortă cu profunzimi genetice astăzi descifrate, par să uimească pe un neavizat căruia la prima impresie aorta îi pare un simplu conduct cu rol de transport și distribuție a sângelui în organism. Contrar aparențelor, patologia disecției acute de aortă este complexă și mai ales dificil de tratat chirurgical datorită leziunilor structurale extinse care induc fragilitate suturilor chirurgicale

Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
acute de aortă cu profunzimi genetice astăzi descifrate, par să uimească pe un neavizat căruia la prima impresie aorta îi pare un simplu conduct cu rol de transport și distribuție a sângelui în organism. Contrar aparențelor, patologia disecției acute de aortă este complexă și mai ales dificil de tratat chirurgical datorită leziunilor structurale extinse care induc fragilitate suturilor chirurgicale sau anastomozele necesare. Alternativa sumbră a decesului pacientului prin ruptura de aortă justifică totuși eforturile chirurgicale implicate de proceduri laborioase, de durată

Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
a sângelui în organism. Contrar aparențelor, patologia disecției acute de aortă este complexă și mai ales dificil de tratat chirurgical datorită leziunilor structurale extinse care induc fragilitate suturilor chirurgicale sau anastomozele necesare. Alternativa sumbră a decesului pacientului prin ruptura de aortă justifică totuși eforturile chirurgicale implicate de proceduri laborioase, de durată și cu costuri ridicate. Supraviețuirea de mai mulți ani cu reușita unui tratament complex medico-chirurgical și dispensarizarea riguroasă a pacienților recompensează aceste eforturi.

Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563

cu ajutorul aparatului inimă-plămân artificial (CPA) care colectează - drenează sângele venos al bolnavului din venele cave prin intermediul canulelor și a tubulaturii aferente spre un oxigenator de unde sângele oxigenat este preluat de o pompă și reintrodus sub presiune arterială prin tubulatură spre aorta pacientului, irigând astfel toate organele corpului. Asigurarea acestei circulații în condiții cât mai aproape de fiziologic permite chirurgului oprirea inimii, aspirarea sângelui din cavitațile cardiace, explorarea structurilor intracardiace și corectarea leziunilor. Procedeul în sine, utilizarea CEC pentru corectarea intracardiacă a unei

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
metode de drenaj venos active sau pasive) este condus într-un rezervor venos. O pompă mecanică preia sângele din rezervorul venos și îl introduce în oxigenator unde se petrec schimburile gazoase, iar sângele oxigenat este reintrodus sub presiune arterială în aortă. Legătura între componentele aparatului CPA se realizează cu ajutorul unei tubulaturi de material plastic, cu o suprafață interioară netedă, uniformă, în ultimul timp heparinate în structura peretelui. Aceasta reprezintă interfața sânge/material plastic care necesită anticoagulare atât pentru soluția de umplere

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
pulsații determinate de pompa rotativă. Se consideră că aceasta este una din cauzele malperfuziei tisulare. Metodele practice de a realiza o perfuzie pulsatilă sunt utilizarea BCP parțial, o parte a sângelui din atriul drept ajunge în VS care ejectează în aortă și utilizarea IABP în timpul perfuziei sau utilizarea unor pompe pulsatile. Nu au fost semnalate diferențe statistic semnificative între debitul pulsatil și cel continuu realizat de pompa rotativă privind consumul total de oxigen al organismului, acidul lactic, rezistențele vasculare totale, debitul

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
siguranță și durată circulației extracorporeale. METODOLOGIA CLINICĂ A BCP Utilizarea BCP în chirurgia cardiacă necesită funcționarea aparatului cord-plămân artificial. Acesta se compune din mai multe module de pompe rotative, utilizate pentru a antrena sângele din rezervorul venos prin oxigenator în aorta pacientului, circuitul extracorporeal alcătuit din tubulatură de conexiune la canulele venoasă și arterială la pacient și aparat, schimbătorul de temperatură și sistemul de administrare a cardioplegiei. Preoperator BCP perfuzionistul montează steril, oxigenatorul și circuitele extracorporeale, rezervorul venos inclus sau separat

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
controlul periodic al ACT-ului (timpului de coagulare activat) la circa 30 minute pe toată durata BCP și administrarea periodică de heparină în vederea menținerii ACT-ului la valori de peste 500 s. După explorarea cordului se introduc canulele arteriale (la nivelul aortei ascendente) și venoase (la nivelul venelor cave) precum și canula de administrare a soluției de cardioplegie. În funcție de tipul de intervenție chirurgicală, respectiv de regiunea cordului interesată în procedură și tipul BCP necesar (total sau parțial), încanularea venoasă se realizează cu canulă

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
drept, asigurând astfel devierea totală a fluxului sangvin venos sistemic în aparatul de circulație extracorporeală. După montarea canulelor (arterială, venoase și de administare a cardioplegiei) se inițiază BCP inițial parțial, sângele deviat din sistemul venos fiind oxigenat și reintrodus în aortă de către pompa arterială sub controlul perfuzionistului. BCP se combină de obicei, datorită considerentelor teoretice de mai sus, cu diferite grade de hipotermie în funcție de tipul și durata intervenției chirurgicale. Instalarea BCP total se efectuează prin ocluzionarea fluxului venos spre AD pe lângă

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
teoretice de mai sus, cu diferite grade de hipotermie în funcție de tipul și durata intervenției chirurgicale. Instalarea BCP total se efectuează prin ocluzionarea fluxului venos spre AD pe lângă canulele celor două vene cave. Drenarea cavităților stângi, oprirea cordului prin clamparea (ocluzionarea) aortei ascendente și instalarea măsurilor de protecție miocardică pe timpul stopului cardiac sunt decizii luate de chirurg și aplicate în funcție de tipul corecției intracardiace. După efectuarea corecției chirurgicale, închiderea cavităților cordului și evacuarea aerului, reperfuzia adecvată prin declamparea aortei și repornirea cordului, perfuzionistul

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
cordului prin clamparea (ocluzionarea) aortei ascendente și instalarea măsurilor de protecție miocardică pe timpul stopului cardiac sunt decizii luate de chirurg și aplicate în funcție de tipul corecției intracardiace. După efectuarea corecției chirurgicale, închiderea cavităților cordului și evacuarea aerului, reperfuzia adecvată prin declamparea aortei și repornirea cordului, perfuzionistul reduce progresiv debitul pompei și scade întoarcerea venoasă către aparatul CPA, restabilind treptat circulația normală, repunând cordul în sarcină. Se reinstituie din nou BCP parțial (ca la inițierea CEC), care se suprimă progresiv, permițând cordului să

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
reinstituie din nou BCP parțial (ca la inițierea CEC), care se suprimă progresiv, permițând cordului să își reia activitatea. În condiții de stabilitate hemodinamică se suprimă canulele venoase inițial și ulterior cea arterială după terminarea administrării retransfuziei din oxigenator în aorta ascendentă. Administrarea protaminei în vederea neutralizării heparinei și controlul hemostazei sediilor de cardiotomie permit definitivarea intervenției chirurgicale prin osteosinteză sternală și închiderea plăgii chirurgicale în planuri anatomice. Debitul la care se efectuează CEC, pulsatil sau nepulsatil, dimensiunile și tipul circuitului CEC

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610

și se inseră pe marginea posterioară a foliolei anterioare, în jumătatea stângă a incizurii vertebrale (fig. 8.5 a, b). Marginile mediale ale pilierilor diafragmatici, împreună cu coloana vertebrală posterior și ligamentul arcuat median, anterior, delimitează orificiul aortic, prin care trec aorta descendentă și posterior de aceasta canalul toracic. Unele dintre fasciculele mediale ale celor doi pilieri se încrucișează anterior de orificiul aortic pentru a forma orificiul esofagian (situat anterior și mai sus decât cel aortic), prin care trec către cavitatea abdominală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
a diafragmului și prezintă următoarele delimitări: posterior și inferior - corpul vertebrei L1; lateral - segmentele tendinoase ale pilierilor diafragmatici; anterior și superior se găsesc fibrele musculare ale pilierilor, care se încrucișează, precum și ligamentul arcuat. Orificiul este fibros, inextensibil și traversat de aortă și canalul toracic [2, 10]. Orificiul esofagian se află situat anterior și mai cranial față de cel aortic, în dreptul vertebrei T10, și are drept limite: lateral și anterior - stâlpii diafragmatici, în segmentul lor muscular. Are o formă eliptică și o direcție

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
sunt formate de către organele abdominale aflate în contact cu diafragmul (stomac, ficat, splină etc.) și care exercită asupra sa o acțiune de susținere, rezultantă directă a presiunii endoabdominale. VASCULARIZAȚIA DIAFRAGMULUI Vascularizația arterială a diafragmului se realizează prin ramuri emergente din aorta descendentă și artera mamară internă:a. arterele diafragmatice superioare (dreaptă și stângă) provin din artera mamară internă și se distribuie feței superioare și anterioare a diafragmului;b. arterele pericardicofrenice însoțesc nervul frenic până la diafragm;c. arterele musculofrenice (dreaptă și stângă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
ale arterei mamare interne, vascularizează fața superioară a diafragmului;d. arterele intercostale (de la coasta a 6-a până la a 11-a) și artera subcostală irigă zonele periferice ale diafragmului;e. arterele diafragmatice inferioare (dreaptă și stângă) sunt primele ramuri ale aortei descendente abdominale și se distribuie feței abdominale a diafragmului, esofagului abdominal, cardiei și glandelor suprarenale (fig. 8.12). La vascularizația pilierilor diafragmatici participă primele două artere lombare și arterele stâlpilor diafragmatici (care se desprind direct din aortă). Vascularizația venoasă a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
primele ramuri ale aortei descendente abdominale și se distribuie feței abdominale a diafragmului, esofagului abdominal, cardiei și glandelor suprarenale (fig. 8.12). La vascularizația pilierilor diafragmatici participă primele două artere lombare și arterele stâlpilor diafragmatici (care se desprind direct din aortă). Vascularizația venoasă a diafragmului este reprezentată de venele diafragmatice superioare, venele pericardofrenice, venele musculofrenice, venele intercostale VI-XI și vena subcostală, precum și de către venele diafragmatice inferioare. La acest nivel se realizează anastomoze de tip cavo-cav și porto-cav. LIMFATICELE DIAFRAGMULUI La

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
membrana pleuro-peritoneală în timpul săptămânii a 4-a de dezvoltare embriologică [47, 78]. Histologic diafragmul eventrat prezintă dezorganizarea și degenerescența fibrelor musculare striate, cu modificări fibroelastice și infiltrate leucocitare [54, 57]. Eventrația diafragmatică se poate asocia altor malformații congenitale: hipoplazia de aortă, transpoziția organelor abdominale, fisură de palat dur, testicule intraabdominale etc.; poate fi asociată infecția prenatală cu citomegalovirus [7] sau cu expunerea maternă la thiopental [18]. Din punct de vedere anatomic eventrațiile diafragmatice pot fi unilaterale sau bilaterale (foarte rar), parțiale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

alterările proprietăților intrinseci ale materialului constitutiv al peretelui arterial, inclusiv la arterele la nivelul cărora nu se dezvoltă procese aterosclerotice, cum ar fi cele ale membrelor superioare [London et al., 1996; Luik et al., 1997]. Arterele mari, în primul rând aorta, sunt dilatate la pacientul cu IRCT în comparație cu subiecții non-renali similari din punctul de vedere al vârstei, sexului și al nivelului tensiunii arteriale. Lărgirea arterelor renale este prezentă la o proporție însemnată a subiecților la inițierea unei forme de substituție a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
atât în modelele experimentale de uremie cronică, cât și la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală [Amann et al., 1995; Amann et al., 1995]: îngro[area fibroelastică intimală; creșterea matricei extracelulare; conținut mare în calciu, cu calcificări mediale extensive. Elasticitatea aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004]. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, rigiditatea arterială este mult mai pronunțată față de non-uremici, aceste modificări fiind independente de prezența plăcilor aterosclerotice. Pierderea elasticității arterelor (exprimată prin parametri precum viteza undei de puls în aortă sau modulul incremental elastic) reprezintă un predictor important al prognosticului [Blacher et al., 1998, 1999]. Blacher și col. [2001] au studiat prospectiv valoarea predictivă și contribuția independentă la mortalitatea cardiovasculară și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
predictivă și contribuția independentă la mortalitatea cardiovasculară și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian, grosimea carotidă-intimă, parametrii complianței arterei carotide, diametrul aortic, viteza undei de puls în aortă și prezența calcificărilor arteriale la nivelul carotidei, aortei abdominale, axei ileofemurale și al arterelor periferice ale membrelor inferioare, determinate ecografic. Calcificările arteriale au fost analizate semicantitativ (utilizând un scor de la 0 la 4), în funcție de numărul de segmente arteriale cu calcificări

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian, grosimea carotidă-intimă, parametrii complianței arterei carotide, diametrul aortic, viteza undei de puls în aortă și prezența calcificărilor arteriale la nivelul carotidei, aortei abdominale, axei ileofemurale și al arterelor periferice ale membrelor inferioare, determinate ecografic. Calcificările arteriale au fost analizate semicantitativ (utilizând un scor de la 0 la 4), în funcție de numărul de segmente arteriale cu calcificări vezi figura 4. În timpul unei urmăriri medii de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]