1,013 matches
-
o tipărește” - prima fiind „Carașul juridic” - apărută în anii 1927 - 1928, când era președinte la Tribunalul Caraș. Revista Justiția Tutovei are menirea de a stimu la „energiile locale, de a scrie, de a activa și ieși din rutina profesională și apatia provincială iar ca organ de publicitate, deci de control public, exercită cea mai bine făcătoare instruire asupra activității birocratice a justiției, prin insuflarea unei atenții mai deosebite în redactarea hotărârilor, prin o motivare mai completă și o soluționare mai juridică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primul problema „instabilității psihice” considerând-o ca fiind expresia unor manifestări distimice ale copiilor și adolescenților. Pentru autorul citat, stările distimice se caracterizează prin două categorii de semne clinice și anume: a) semne negative: absența ideilor directive în conduită, lentoare, apatie, absența fineții sentimentale; b) semne pozitive: impulsivitate, agitație psihomotorie, mișcări coreiforme, neliniște generală, excitabilitate, mergând până la logoree, refuzul de a munci, crize de plâns și de râs, tulburări de somn, erotism, tendința la fugă și vagabondaj, idei depresive și tentative
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expresiile mimice și comportamentale. Susceptibilitate crescută, reacții de mânie la conflicte adesea minore, Impresionabilitatea crescută, sentimentalism și plâns facil. Aceste manifestări clinice au tendința de a dispărea cu ușurință. b) Slăbiciune: are caracter de iritabilitate cu fenomene de epuizare psihică, apatie, astenie fizică și intelectuală, apariția oboselii care se instalează ușor, nemotivat și este de durată; dismnezie de evocare, dificultate de concentrare a atenției și de înțelegere a unui raționament complex, scăderea notabilă a capacității de muncă însoțită de pasivitate față de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la naștere, este fie de o mare vitalitate, fie apatic și plângăreț. Către luna a 4-a sau a 8-a de viață se remarcă mișcările obișnuite atunci când sunt luați în brațe. Acțiunile motorii se desfășoară pe un fond de apatie și dezinteres față de ceilalți, tendința de izolare sau refugiul în jocuri ritualizate. Această categorie de copii prezintă un tip particular de comportament față de obiecte și față de oameni. Ei dau impresia că trăiesc într-o lume de obiecte pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin următoarele: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință de mitomanie, disimulare, conduită labilă și imprevizibilă; 2) o anumită evoluție psihobiografică, caracterizată prin existența unor frustrări, psihotraumatisme, devianțe etc., așa cum se poate vedea în continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și paranoide. Le vom prezenta în continuare. 1) Dezvoltarea astenică Aceasta corespunde cu ceea ce P. Janet a reunit în conceptul clinico-nosologic de psihastenie. E. Bleuler insistă asupra extravaganței asociată cu o stare de epuizare cronică a individului. Se notează astenie, apatie, scăderea tenacității voliționale, evitarea răspunderilor, tulburări de ordin neurovegetativ și chiar preocupări ipohondriace. 2) Dezvoltarea depresivă Acest tip de tulburare începe prin restrângerea orizontului personal al sferei de activități și interese proprii ale bolnavului, cu tendința la izolare, reducerea comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o importantă diminuare a simțului critic și moral. Bolnavul prezintă o stare inițială de expansiune euforică, pe fondul căreia se dezvoltă un delir expansiv de tip megalo-maniac. Ulterior, datorită degradării globale a personalității, asistăm la o slăbire considerabilă a intelectului, apatie, indiferentism și instalarea unui delir melancolic cu note ipohondriace. b) Sindromul neurologic se manifestă printr-un mare polimorfism de semne clinice care traduc un deficit funcțional, în primul rând motor. În sensul acesta notăm următoarele: dificultăți de mers și echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
externă se caracterizează, în primul rând, prin pierderea contactului vital cu realitatea și polarizarea exclusivă a bolnavului pe viața sa interioară, realizând forma de existență autistă, de „închidere în sine patologică” (E. Minkowski). În domeniul vieții afective remarcăm dezinteres, inerție, apatie. 2) Simptome inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau stereotipă, - pasivitate, sugestibilitate și mimetism. b) Delir caracterizat prin următoarele aspecte: - incoerență, - organizare paralogică de tipul gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive, cenestezice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perplexitate în legătură cu propria sa identitate, pierderea interesului pentru propria sa persoană și pentru sensul existenței sale. Tot aici trebuie incluse și tulburările de schemă corporală și a imaginii de sine a bolnavilor. 5) Voința este și ea afectată. Se notează apatie, abulie, pierderea inițiativei, lipsa de orientare către un scop precis. Abulia este atât de frecventă și vizibilă, încât unii autori au numit chiar schizofrenia ca „demență apato-abulică” deși acest termen nu desemnează decât un sector psihopatologic al acestei psihoze. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie, variații ale dispoziției afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent și progresiv, apatie, lipsă de inițiativă similară celei din cursul demenței Pick. 6) Boala Parkinson Aceasta este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică progresivă la care se asociază
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale individului. Vom încerca să facem aceasta, referindu-ne la aspectele patologice psiho-morale ale Eului personal. În sensul acesta distingem următoarele grupe de tulburări psiho-morale: Tulburări psiho-morale caracterizate printr-o slăbire patologică a Eului, reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: apatia, nostalgia și depresia morală. Acestea sunt forme de inhibiție, de inactivitate, de renunțare ale Eului personal. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de afirmare patologică a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: egocentrismul, narcisismul, orgoliul exagerat, expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anunță direcția și forma de dezvoltare viitoare a unei tulburări psihice. Anxietate: frică patologică, stare de afect neplăcută resimțită ca o neliniște interioară inexplicabilă, adesea lipsită de un obiect precis, sentimentul unui pericol iminent, dar nedeterminat, însoțită de fantasme tragice. Apatie: stare de indiferentism psihic și somatic, absența interesului, a motivației pentru o acțiune. Aprosexia: incapacitatea bolnavilor psihici de a-și putea concentra și orienta atenția asupra unui obiect, persoană sau situație. Apsihia: stare de pierdere a conștiinței. Arierație mintală: insuficiența
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
periculoase, datorită stării de depresie instalată în urma administrării antibioticelor. Nu poate să-și controleze emoțiile, nu poate să-și exprime emoțiile. Tulbutări endocrine extreme. Dispare starea de bună dispoziție, nu mai gustă glumele, îi sare țandura imediat, o stare de apatie, nu poate lega o conversație, tulbutări de atenție. Parcă nu mai este corpul ei nu o mai ascultă. Ușurare a stării depresive în compania unei persoane. În urma a două sau mai multe administrări de antibiotice, se compromite flora intestinală, apar
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
1981; Lumea lui Als-Ob, București, 1981; Analogon, București, 1981; Cuvintele unei călătorii, Iași, 1981; Literații se amuzau, București, 1983; Curajul, București, 1985; Coborâre în ape, București, 1986; Platforma, București, 1988; August-decembrie, București, 1990; Un Casanova călătorește spre iad, 1992; Zeul apatiei, Timișoara, 1998; Animalul de beton, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Voicu Bugariu, „Vocile vikingilor”, F, 1971, 2; Gabriel Gafița, „Sfera”, VR, 1974, 1; Valentin F. Mihăescu, „Literații se amuzau”, LCF, 1983, 46; Laurențiu Ulici, SF, RL, 1987, 23; Nicoleta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
5, Quelques Fleurs. Are proprietăți sedative, dar este în același timp și un puternic întăritor, încălzește și relaxează corpul și are proprietăți afrodisiace. Acționează asupra respirației, răgușelii, spasmelor nervoase de la nivelul gâtului și bronhiilor. Este indicat în cazuri de răceală, apatie, depresie. Acest ulei aromat este benefic în primul rând la nivel emoțional și este foarte valoros în caz de probleme psihice și psihosomatice. Ca și uleiul de trandafiri are un efect marcant asupra sistemului reproductiv feminin. Calmează spasmele uterine și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
salvie. Intră, de asemenea, în compoziții pentru săpunuri, detergenți, creme și loțiuni. Uleiul esențial extras din frunze și flori are efect reconfortant asupra creierului și îmbunătățește memoria, iar asupra inimii are un efect stimulant, în cazul oboselii generale, debilității sau apatiei este un tonic excelent, cu o acțiune stimulantă moderată, iar în cazul tulburărilor cardiace cauzate de stres (palpitații) reprezintă un remediu deosebit de eficient. Ajută la normalizarea colesterolului din sânge, prin aceasta dovedindu se eficient în tratarea ateriosclerozei. În aplicații externe
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
unor produse aromatice și de par fumerie, destinate să influențeze, fără efecte secun dare, starea sufletească și psihicul celor care le folosesc. Specialiștii în parfumuri ne încurajează să devenim conștienți de modul în care anumite arome înlătură stările sufletești negative (apatie, depresie, stres, iritare) promovându-le pe cele pozitive (relaxare, stimulare, bucurie, fericire). Firma Aveda Esthetique (Minneapolis) a creat o nouă linie de produse - Purefume - bazate pe esențe naturale puternice. Folosind în mod inspirat uleiuri volatile extrase din plante, firma a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de agitația derizorie a unor colegi de generație, ce se lăsaseră - după opinia sa - într-atât acaparați de o insignifiantă „mărturisire de sine”, încât nu mai aveau „ochi pentru prezent”, tânărul romancier ținea să se smulgă din acest climat de „apatie” printr-o mai decisă atașare la idealurile unei literaturi cu tradiție, mereu angajată, „mereu în campanie pentru viitor”. Reacție salutară, chiar dacă, în cazul său, „ruptura” se baza, în plan epic, pe o tehnică narativă nefrecventată de romanul de tip tradițional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
macabre Orice sinucidere e dublată de un story, de o pregătire teoretică, de un antrenament al imaginației care Îngăduie ca ea să fie citită ca un text literar. Gesticulația amplă, acutele mărturisirii, Întrețeserea de avânturi și căderi, isteria deciziei și apatia răzgândirii alcătuiesc un scenariu pe cât de contradictoriu, pe atât de apropiat de regulile textului literar. Dramatismul jurnalului intim nu decurge numai din expunerea nudă a Întâmplărilor trăite sau doar văzute de către scriitor. Seducția ficțiunii guvernează fiecare rând al scriitorului care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
duc la apariția încă din clasa întâi a unor serioase dislexii-disgraii, dizortografii, care pot constitui un serios handicap pentru adaptarea școlară, iar ca fenomene secundare ale acestor tulburări, sau având o existență independentă, întâlnim tulburări de comportament, ca tendințe spre apatie, furt, minciuni, anxietate, izolare de colectiv sau achinetic, vagabondaj etc. aspecte dăunătoare sănătății morale, fizice și procesului de învățământ. Toate aceste categorii de copii sunt obligate să recurgă aceeași programă și în același ritm cu colegii lor a căror evoluție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
loc, nu se poate juca în mod adecvat cu o jucărie sau cu alți copii etc. Va trebui de asemenea să cunoaștem nivelul de percepere al comunicării, recepția, înțelegerea și modul de comunicare (ecolalie, gestuală, verbală); lateralitatea (dreptaci, stângaci, încrucișată), apatia cognitivă, lenea patologică, refuzul de a colabora cu terapeutul cu membrii familiei și cu alte persoane. Testarea automatismelor mișcărilor, neîndemânarea executării grafismelor, desenului, ca și dificultățile de coordonare manuală sunt alte aspecte care trebuie testate. Observațiile enumerate sunt extrem de utile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
psihică. Se constată un deficit intelectual la care se adaugă un comportament psihopatic, manifestat printr-o slabă adaptare la realitatea înconjurătoare. Cei din grupa a doua, cu mișcarea încetinită, devin închiși, nu se joacă, nu vorbesc, au o stare de apatie, uneori acceptă o formă de joc stereotipă, nu creează. Se acomodează greu la cerințele învățăturii, efortul școlar îi epuizează, înregistrează insuccese la învățătură, gândirea își pierde plasticitatea. Aceștia prezintă bradipsihie și bradilalie (mai ales în urma encefalitei epidemice), apar și elemente
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acestui complex terapeutic, se poate obține o destindere veritabilă a debilului mintal prin alternarea activităților. Practicienii și cercetătorii subliniază acest principiu și nu repausul absolut, care de cele mai multe ori nu aduce destindere, ci perpetuează starea de inhibiție, de oboseală, de apatie nervoasă. Învățarea limbajului de către debilul mintal se face cu multe dificultăți față de normal. Cauzele care au provocat debilitatea mintală pot determina și o serie de anomalii ale auzului, ale spasticității elementelor fono-articulatorii, ceea ce influențează producerea și recepția limbajului. De cele mai multe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un evident handicap de limbaj dar și intelectual (dată fiind interdependența limbaj-gândire). Se observă o redusă capacitate de înțelegere a mesajelor verbale, insuficiența abilităților verbale, întârzieri severe în dezvoltarea limbajului, insuficiențe în achiziționarea vocabularului, toată acestea apărând pe fondul unei apatii accentuate, al lipsei de interes pentru activitatea și pentru contactele sociale, al suspiciunii față de adulți, al timidității, emotivității etc. Chiar la cei care posedă totuși niște posibilități de comunicare, se observă mari diferențe între limbajul acestora și al copiilor crescuți
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]