2,777 matches
-
fost ascultat.” Torrey arăta cum cele trei cântece principale din Apocalipsă (cântarea cea nouă, cântarea lui Moise și a mielului și corul din ) toate sunt scrise în mod firesc în patru versuri metrice plus o coda. Alte momente dramatice din Apocalipsa, cum ar fi , în care oamenii îngroziți strigă să fie ascunși se supun aceleiași reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea naturală își află sensul firesc în moarte și în Dumnezeu. Al ei
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
fie ascunși se supun aceleiași reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea naturală își află sensul firesc în moarte și în Dumnezeu. Al ei "The Face of the Deep" este o meditație asupra Apocalipsei. În opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa, care este scrisă în mare parte în proză, erupe frecvent în poezie sau jubilare, la fel ca
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea naturală își află sensul firesc în moarte și în Dumnezeu. Al ei "The Face of the Deep" este o meditație asupra Apocalipsei. În opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa, care este scrisă în mare parte în proză, erupe frecvent în poezie sau jubilare, la fel ca însăși Apocalipsa. Importanța viziunilor lui
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa, care este scrisă în mare parte în proză, erupe frecvent în poezie sau jubilare, la fel ca însăși Apocalipsa. Importanța viziunilor lui Ioan aparține creștinilor din toate timpurile ca o meditație la prezentul continuu. Aceste treburi sunt eterne și se află înafara considerațiilor umane obișnuite. „Acea iarnă care va fi moartea Timpului pare că nu are să se sfârșească. O
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
creștinii trebuie să îl privească pe Ioan drept „reprezentat al tuturor fraților săi” astfel încât ei „să spere precum a sperat el, să iubească precum a iubit el.” Mai nou s-au dezvoltat moduri estetice și literare care se concentrează asupra Apocalipsei ca operă de artă, operă a imaginației, văzând imaginile ei drept descrieri simbolice ale unor adevăruri eterne și ale victoriei binelui asupra răului. Elisabeth Schuessler Fiorenza a scris "Revelation: Vision of a just world" (Apocalipsa: viziunea unei lumi juste) din
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
literare care se concentrează asupra Apocalipsei ca operă de artă, operă a imaginației, văzând imaginile ei drept descrieri simbolice ale unor adevăruri eterne și ale victoriei binelui asupra răului. Elisabeth Schuessler Fiorenza a scris "Revelation: Vision of a just world" (Apocalipsa: viziunea unei lumi juste) din punctul de vedere al retoricii. Astfel, înțelesul Apocalipsei este determinat în parte de felul în care Ioan exprimă anumite lucruri și în parte de contextul în care cititorii recepționează mesajul ei și pe de altă
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
văzând imaginile ei drept descrieri simbolice ale unor adevăruri eterne și ale victoriei binelui asupra răului. Elisabeth Schuessler Fiorenza a scris "Revelation: Vision of a just world" (Apocalipsa: viziunea unei lumi juste) din punctul de vedere al retoricii. Astfel, înțelesul Apocalipsei este determinat în parte de felul în care Ioan exprimă anumite lucruri și în parte de contextul în care cititorii recepționează mesajul ei și pe de altă parte de apelul cărții la ceva dincolo de logică. Viziunea Prof. Schuessler Fiorenza că
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
este determinat în parte de felul în care Ioan exprimă anumite lucruri și în parte de contextul în care cititorii recepționează mesajul ei și pe de altă parte de apelul cărții la ceva dincolo de logică. Viziunea Prof. Schuessler Fiorenza că Apocalipsa este foarte importantă azi, ca mesaj de eliberare a grupurilor dezavantajate. Cartea lui Ioan este o viziune a unei lumi juste, nu o sete răzbunătoare de distrugere a lumii. Opinia ei că mesajul Apocalipsei nu are note de gen a
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
logică. Viziunea Prof. Schuessler Fiorenza că Apocalipsa este foarte importantă azi, ca mesaj de eliberare a grupurilor dezavantajate. Cartea lui Ioan este o viziune a unei lumi juste, nu o sete răzbunătoare de distrugere a lumii. Opinia ei că mesajul Apocalipsei nu are note de gen a cauzat dezacord. Ea afirmă că trebuie să privim dincolo de simboluri, în loc de a ne face un fetiș din ele. Tina Pippin exprimă o părere opusă: și anume că Ioan scrie „literatură de groază” și că
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
Ioan carte seamănă mai mult cu science fiction; ea nu prezice viitorul ci folosește conceptele timpului său pentru a arăta cum realitatea de zi cu zi ar putea fi foarte diferită. D. H. Lawrence avea o viziune opusă, pesimistă, asupra Apocalipsei în finalul cărții sale "Apocalypse". El vedea limbajul folosit de Apocalipsa ca fiind sumbru și destructiv; un „produs al morții”. În locul acestui mesaj el voia să propage un individualism implicat public (pe care el îl identifica lui Isus cel istoric
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
viitorul ci folosește conceptele timpului său pentru a arăta cum realitatea de zi cu zi ar putea fi foarte diferită. D. H. Lawrence avea o viziune opusă, pesimistă, asupra Apocalipsei în finalul cărții sale "Apocalypse". El vedea limbajul folosit de Apocalipsa ca fiind sumbru și destructiv; un „produs al morții”. În locul acestui mesaj el voia să propage un individualism implicat public (pe care el îl identifica lui Isus cel istoric suplinit de o conștiință cosmică prost definită) împotriva celor doi dușmani
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
observase el în Apocalipsă: „Dacă ești sărac dar nu umil este foarte plăcut... să-ți duci dușmanii la pieire, în timp ce tu ești ridicat în slavă. Și nicăieri nu se întâmplă asta mai evident decât în Apocalipsă.” Obiecțiile sale estetice la adresa Apocalipsei erau că simbolistica ei era nefirească și că expresii ca „mânia Mielului” erau „ridicole”. El vedea Apocalipsa ca fiind compusă din două jumătăți opuse. În prima jumătate era prezent proiectul unei înnoiri cosmice de „mari spații cerești chaldeene”, jumătate care
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
la pieire, în timp ce tu ești ridicat în slavă. Și nicăieri nu se întâmplă asta mai evident decât în Apocalipsă.” Obiecțiile sale estetice la adresa Apocalipsei erau că simbolistica ei era nefirească și că expresii ca „mânia Mielului” erau „ridicole”. El vedea Apocalipsa ca fiind compusă din două jumătăți opuse. În prima jumătate era prezent proiectul unei înnoiri cosmice de „mari spații cerești chaldeene”, jumătate care îi plăcea. Apoi cartea se oprea asupra nașterii unui bebeluș Mesia. După aceasta urma „ura stridentă și
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
poftă... de sfârșire a lumii.” Lawrence a inventat cuvântul „Patmossers” (tradus: „Patmosiștii”) pentru a-i descrie pe acei creștini care se pot bucura în paradis numai dacă știu că dușmanii lor suferă chinurile iadului. Cercetarea biblică modernă încearcă să înțeleagă Apocalipsa din perspectiva contextului istoric a primului secol, în cadrul genului literar evreiesc și creștin de literatură apocaliptică. Această abordare consideră textul drept o depeșă către șapte comunități istorice din Anatolia. Din această perspectivă, expresii ca „vremea s-a apropiat” trebuiau interpretate
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
trebuiau interpretate în mod literal de către aceste comunități. Prin urmare lucrarea este privită ca un avertisment de a nu se conforma societății greco-romane a acelui timp, societate pe care Ioan o „dezvăluie” ca monstruoasă, demonică și supusă pedepsei divine. Acceptarea Apocalipsei în canonul biblic este și ea rezultatul unui proces istoric, care nu a diferit esențial de cariera altor texte. Excluderea din canon a altor texte de literatură apocaliptică a acelui timp poate lămuri desfășurarea proceselor istorice asupra ceea ce era considerat
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
putea înțelege publicul său din acel timp; un mesaj către creștini de a nu se integra culturii imperiale romane era mesajul central al lui Ioan. Deci, scrisoarea sa (scrisă conform tipicurilor genului literar apocaliptic) este de natură pastorală, iar simbolismul Apocalipsei trebuie înțeles doar în contextul ei istoric, literar și social. Cercetătorii studiază convențiile literaturii apocaliptice și evenimentele primului secol pentru a lămuri ce ar fi vrut să comunice autorul. Într-o discuție despre Apocalipsă din 23 august 2006, Papa Benedict
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
este de natură pastorală, iar simbolismul Apocalipsei trebuie înțeles doar în contextul ei istoric, literar și social. Cercetătorii studiază convențiile literaturii apocaliptice și evenimentele primului secol pentru a lămuri ce ar fi vrut să comunice autorul. Într-o discuție despre Apocalipsă din 23 august 2006, Papa Benedict al XVI-lea afirma: „Vizionarului din Patmos, identificat cu apostolul, îi sunt oferite o serie de viziuni pentru a îmbărbăta creștinii din Asia în mijlocul persecuțiilor și proceselor de la sfârșitul primului secol.” Agnosticul Robert G.
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
-lea afirma: „Vizionarului din Patmos, identificat cu apostolul, îi sunt oferite o serie de viziuni pentru a îmbărbăta creștinii din Asia în mijlocul persecuțiilor și proceselor de la sfârșitul primului secol.” Agnosticul Robert G. Ingersoll a numit în secolul al XIX-lea Apocalipsa drept „cea mai nebunească dintre toate cărțile”. Unul din Părinții Fondatori ai SUA, Thomas Jefferson, a omis-o împreună cu cea mai mare parte a canonului biblic din Biblia lui Jefferson și era de părere că Apocalipsa este o carte lipsită
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
secolul al XIX-lea Apocalipsa drept „cea mai nebunească dintre toate cărțile”. Unul din Părinții Fondatori ai SUA, Thomas Jefferson, a omis-o împreună cu cea mai mare parte a canonului biblic din Biblia lui Jefferson și era de părere că Apocalipsa este o carte lipsită de orice înțeles, comparând-o cu „nălucirile unui maniac, nu mai demnă și nici mai capabilă de a fi explicată decât incoerența viselor noastre nocturne”. Friedrich Engels a susținut că era în principal o lucrare politică
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
noastre nocturne”. Friedrich Engels a susținut că era în principal o lucrare politică, anti-romană. George Bernard Shaw a calificat-o ca fiind „o descriere ciudată a viziunilor unui drogat”. Martin Luther și-a schimbat de-a lungul vremii perspectiva asupra Apocalipsei. În prefața la traducerea germană a Apocalipsei pe care a scris-o în 1522, el afirma că nu consideră cartea drept profetică sau apostolică deoarece „Hristos nu este nici predicat și nici cunoscut în cadrul ei”. Dar în prefața complet nouă
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
era în principal o lucrare politică, anti-romană. George Bernard Shaw a calificat-o ca fiind „o descriere ciudată a viziunilor unui drogat”. Martin Luther și-a schimbat de-a lungul vremii perspectiva asupra Apocalipsei. În prefața la traducerea germană a Apocalipsei pe care a scris-o în 1522, el afirma că nu consideră cartea drept profetică sau apostolică deoarece „Hristos nu este nici predicat și nici cunoscut în cadrul ei”. Dar în prefața complet nouă pe care a scris-o în 1530
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
că Hristos este personajul central al cărții. El conchidea: „Așa cum vedem din această carte, dincolo de toate plăgile, monștrii și îngerii răi, Hristos este totuși de partea sfinților și obține victoria finală.” Jean Calvin „avea serioase dubii despre valoarea acestei cărți.” Apocalipsa face parte din „Antilegomena lui Luther”, împreună cu Evrei, Iacob și Iuda.
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
vai... oameni ... și chiar mileniu-i fraged, ca monstrul cel Colombre, s-avem ce roade toți. pământuil nu dă roade că nimeni nu-l muncește, la colțuri și prin piețe am pus statui de hoți. azi toți savanții lumii scornesc apocalipse. s-au hibernat poeții prin vodcă în cuvânt. ca un reflex-credință și de dumnezeire Hristosul mai coboară arare pe pământ. deci: bună dimineața An-Nou și nou mileniu. tulburătoare vârstă și lacomi gologani, dar respirați speranță, voi oameni vii ai Terrei
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
în iunie 2013. Flimul are planificate două continuări. Cartea a fost publicată de editura Trei în colecția "Epsilon". Ea a fost lansată cu două coperți diferite, una dintre ele similară formatului seriei, cealaltă conținând o reclamă a filmului "Ziua Z: Apocalipsa". Ambele versiuni au același număr de pagini și ISBN.
Războiul Z (roman) () [Corola-website/Science/329635_a_330964]
-
Ad-hoc<br> 62. Horace L. Gold<br> 63. Viața în mijlocul naturii<br> 64. Automobilul<br> 65. Concediat!<br> 66. Prolificitatea<br> 67. Problemele de scriitor<br> 68. Criticii<br> 69. Umorul<br> 70. Sexul și cenzura în literatură<br> 71. Apocalipsa<br> 72. Stilul<br> 73. Scrisorile<br> 74. Despre plagiat<br> 75. Convențiile science-fiction<br> 76. Anthony Boucher<br> 77. Randall Garrett<br> 78. Harlan Ellison<br> 79. Hal Clement<br> 80. Ben Bova<br> 81. Cu ochii închiși<br
Autobiografie (Isaac Asimov) () [Corola-website/Science/325569_a_326898]