2,077 matches
-
G. este un poet vizionar și metafizic ce elaborează vaste structuri de tip baroc, palimpsestice, proiecte care dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și obscur, tonul oracular constituie ingredientele de bază ale unei retorici a apocalipticului, care susține arhitectura poemelor. De asemenea în răspăr față de estetica optzecismului, amplul poem Solaris (2002) are ambiția de a deconstrui cosmosul și haosul, generând o „cosmogonie” a sfârșitului universului și al limbajului, o epopee care să cuprindă și să reordoneze
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net). Dacă impulsul generativ este unul prometeic, modernist, prin tematică Solaris aparține „canonului” postmodern, narațiunea apocaliptică (the apocalypse narrative, ilustrată de nume precum A.Burgess, R.Hoban, K.Vonnegut, D.Lessing) fiind una dintre speciile la modă ale romanului contemporan. Sensibilitate orfică, dar în regimul negativului, al deconstrucției și al disoluției, poetul imaginează o apocalipsă universală
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
eruptivă par întrupări verbale ale unor tablouri suprarealiste de Dalí. Sensul lor se pierde însă într-un labirint de simboluri ambigue, cu trimiteri evidente la Apocalipsa Sfântului Ioan. Vidarea ori ocultarea semnificației sunt „metodele” proprii scrierii (și receptării) discursului poetic apocaliptic, care pare să-și revendice retorica profețiilor biblice: „ca o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini// simt lumina și huruitul mecanismelor/ apocalipsul mărșăluiește în pustiu.” SCRIERI: Călăuza, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Solaris, București, 2002; Hidden death, hidden escape
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
închipuit plastic prin volume mari, în mișcare lentă: „Trec porcii, cei cu suflet de baltă, spre noroi/ trec porci urâți, să doarmă stupid într-o băltoacă -/ ca haosul din lume din nou să se desfacă” (Herța, V), ca într-o apocaliptică prevestire a rinocerizării viitoare. Pastelurile sunt rareori senine, iar când nu contabilizează realul, apăsarea se naște, grea, din desenarea vremurilor care vor veni : „Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea; / ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
noastră despre literatură, lume și noi Înșine, după cum modificarea (de statut și de formă) a teoriei literare este și ea de la sine Înțeleasă. Semnalarea acestei modificări nu poate fi nici apologetică (pentru că era hipertextului nu aduce numai câștiguri), dar nici apocaliptică (pentru că nu Înseamnă sfârșitul culturii). Ea trebuie Înțeleasă ca o mutație nu numai de imaginar teoretic, dar și de statut epistemic: Criticul trebuie să renunțe la ideea de stăpânire, dar și la aceea de text unic, deoarece stăpânirea și obiectul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât morți-vii, e mai bine să fim morți pur și simplu? Nu știu. Probabil, niciodată”1. Înspăimântată de „progromurile românești contra românilor”, ajunsă la capătul puterilor sale interioare, Florența Albu scrie: „În realitatea istorică dată - un singur curent ne unește: apocalipticul”2. Petrecând ore ce par nesfârșite la cozi interminabile și irezolvabile, purtând În mâini plase sărăcioase și În minte, uneori, fraze dintr-o carte citită, cei mai mulți români ai anului 1989 aveau (unii obscur, alții mai clar și mai febril) o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e și un mod de a te distanța de ele, dar și de a le aprofunda. Dacă ar fi să privim lista cu titlurile lucrărilor de la masterul absolvit de noi recent, am putea constata că suntem, Într-adevăr, o generație apocaliptică În toată puterea cuvântului... Cosmina Berindei: Dacă mă gândesc la primul moment În care am participat la un astfel de curs - doamna Sanda Cordoș, prin anul III -, cred că atunci mi-am dat seama pentru prima dată, având acces la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din 431 în care, cu siguranță fără nici o îndreptățire, nestorianismul era descris ca părinte al pelagianismului. O tematică analoagă are poemul atribuit lui Prosperus și dedicat Soției sale (Poema coniugis ad uxorem). Aici, poetul, după ce descrie în hexametri un tablou apocaliptic al nenorocirilor care loviseră Galia răvășită de invaziile barbarilor, trece la exortația propriu-zisă și, folosind distihul elegiac, o îndeamnă pe femeie să renunțe la toate deșertăciunile lumii și să se dăruiască lui Dumnezeu, practicând abstinența împreună cu soțul său. Poemul are
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ale celor dispăruți, iar atrofierea acestei relații este sursa vidului existențial al umanității. Piramida (I-II, 1995) focalizează narațiunea în zona mitului creației. Fundamentat pe o teză soteriologică utopică și pe ideea permanentei metamorfoze, G. scrie o parabolă despre distrugerea apocaliptică a întregii umanități, în urma căreia rămâne un singur supraviețuitor, noul Adam. Acesta întemeiază o nouă civilizație care funcționează prin anihilarea durerii și atotputernicia binelui. Versurile din volumul Ploi de lumină (1976) se concentrează pe relația om-natură, văzută în variate ipostaze
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
o altă temerară demolare a „idolilor”, încercând punerea în legătură a conceptului de lirism obiectiv cu marile experiențe poetice universale. Lupta dată de literatura română cu „îngerul” său roșu, în stare să mânuiască secera și ciocanul ca pe niște arme apocaliptice, se dovedește un fenomen complex; adesea scriitori de primă mână pot fi surprinși în posturi cel puțin stânjenitoare, care au fost sau vor fi folosite împotriva lor în timpurile care vor veni. Agenții răului pur au fost însă puțin numeroși
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
de la Zărnești) - acordă cititorului doritele compensații. Dezastrul rușilor în lupta de la Stănilești (tablou amplu, contemplat parcă de pe o înălțime) este comprimat într-o frază care adună toate erorile comise pentru a le transforma într-o imagine cu trăsături de prăbușire apocaliptică: „În cea mai după urmă însă, văzând moscalii mulțimea turcilor și strâmtoarea locului unde ei erau tăbărâți și flămânzia, atât a cailor, cât și a lor, dă vreme ce caii ajunsese dă-și mânca coadele și coamele și rodea polocoșurile
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
veci nu-l va supune!” Nicolae Iorga. Cărțile lui Nicolae Iorga. Articolele de revistă, studiile, pamfletele, portretele, polemicile. Șuvoi incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor în însușiri ca și-n defecte, a fost mare-n cele slabe
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
de oameni au fost executați. Peste 85% dintre execuții au avut loc În ultimul deceniu 15. Susținerea de către americani a pedepsei cu moartea reflectă nu numai tradiția frontierei, a unei justiții rapide și decisive bazate pe Vechiul Testament, ci și viziunea apocaliptică americană a unei lumi Împărțite Între forțele binelui și cele ale răului. La sfârșit, binele triumfă, dar numai dacă este sprijinit de puterea dreaptă a statului. Dacă europenii recunosc de asemenea că există răufăcători În lume și că, ocazional, puterea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a anunțat nașterea cosmosului acum mai bine de 13,7 miliarde de ani. Unii oameni de știință sunt Îngrijorați că o asemenea concentrare extraordinară de energie, de tipul urmărit la Brookhaven, ar putea, În principiu, să ducă la trei scenarii apocaliptice. S-ar putea forma o gaură neagră - un obiect cu o forță gravitațională atât de mare Încât nici lumina nu ar putea scăpa. O gaură neagră ar putea „suge totul din jurul ei”2. Este de asemenea posibil ca particulele quark
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pr, The Gallup Organization, 5 martie 2001. 21. „Public Favorable to Creationism”, HYPERLINK "http://www.gallup.com/poll/releases/pr"www.gallup.com/poll/releases/pr, The Gallup Organization, 14 februarie 2001. 22. „Poll: 40 Percent of Americans Believe in Apocalyptic End”, DayWatch, 25 martie 1999. 23. Leland, John, „Afterlife for Everyone: Heaven Comes Down to Earth”, The New York Times, 21 decembrie 2003. 24. „Among Wealthy Nations US Stands Alone in Its Embrace of Religion”, HYPERLINK "http://www.people-press.org"www.people-press.org
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
marea cacealma” (substantivul revine adesea), constând în inventarea „celor mai perfecționate mijloace de comunicare, apoi date pe mâna unor ființe care nu au ce să comunice”. Aceasta este fața infernală a lumii din romanele lui S., produse ale unui „realism apocaliptic” (Dan C. Mihăilescu). Trebuie subliniat însă că autorul nu se cantonează într-o literatură a derizoriului realității contingente și a „mizerabilismului”. În a doua instanță, evocarea acestui strat al imediatului de maximă concretețe este dublată mai întâi de un palier
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
4; Radu Voinescu, „Vântul sau țipătul altuia”, RL, 1993, 15; Irina Egli, „Vântul sau țipătul altuia”, CC, 1993, 5-6; Ștefan Nicolae, Frumoșii învinși ai vieții, VR, 1993, 8-9; Radu Cernătescu, Scriitor sau profet?, LCF, 1995, 27; Dan C. Mihăilescu, Realismul apocaliptic,„22”, 1996,16; Alexandru Condeescu, Un infern al mizeriei, ALA, 1996, 315; Cristina Necula, Lectură în abis, CC, 1996, 6-7; Alex. Ștefănescu, Literatura dezgustului, RL, 1996, 35; Luiza Marinescu, O nouă formulă a romanului fantastic baroc, VR, 1997, 9-10; Georgeta
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
de pedepse excesive, ca și păstorul din Oile Ducăi-vodă, acesta din zel de a-i face pe plac domnitorului. Tot rău se sfârșește povestea și pentru fiul nelegitim al unui domn, călugărit cu sila (Boii lui Ionașcu). File de cronică apocaliptică (război, ciumă, cutremur, secetă, potop, lăcuste) se succedă în Adevăratul letopiseț al lui Enaki vătaful, în timp ce Jalba lui Paramon, care deschide volumul, sau relatarea intrigilor de curte în Sărbătorile boierului Melentie se susțin prin imitarea stilului biblic în prima și
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
să prindă peștii grași / cu ghearele sticlite-n duh făcură gaură / în cer gerul taie felii de carne vie stele picură / în copcă lacrime de focul rece din copca cerului curge/ beteală un pește a înghițit un înger soarbe greierii”. Apocalipticul se află, surprinzător, în simbioză cu ludicul. Alături de piese lirice scurte, S. a publicat poeme ample: fie în românește, ulterior în spaniolă, franceză, germană, fie invers. Râul e o cântare a Dunării, cu inserții confesive, cu incursiuni istorice și mai
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
Sălaj, din lumea întreagă se revarsă puhoaie de oameni. Icoana generează o adevărată industrie a miracolului: parcă din pământ răsar hoteluri, restaurante, cazinouri, cinematografe, tripouri, circuri, case de cult, ba chiar un club al miliardarilor. Sfârșitul comediei e un spectacol apocaliptic. Piere tot ce se construise. Dispare și biserica ce adăpostea icoana. Care e sensul? Cum se integrează poveștile în ansamblu? Unele nu se integrează deloc. Biografia predecembristă a lui Miron Goia compune un mic roman independent. Nu tocmai exemplare, în
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
relatează episodul revenirii în țară, întrerupt pe alocuri de flashuri trimițând la experiențele din exil. Ca document social, cartea nu rezistă, de vină fiind platitudinea stilistică și unghiul limitat de observație, căci autorul conferă tuturor evenimentelor, fie și anodine, proporții apocaliptice. În schimb, textul e notabil ca document moral și conține câteva scene și reflecții semnificative pentru psihologia exilatului: „Anul trecut, când am trecut pe la Uniunea Scriitorilor pentru a-mi plăti cotizația de membru pe ultimii nouă ani, am văzut în dreptul
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
în cadrul conciliului de la Efes din 431, unde, cu siguranță fără nici o îndreptățire, nestorianismul era descris ca părintele pelagianismului. O tematică analoagă are poemul lui Pseudo-Prosper dedicat Soției sale (Poema coniugis ad uxorem). Aici, poetul, după ce descrie în hexametri un tablou apocaliptic al nenorocirilor care loviseră Gallia răvășită de invaziile barbarilor, trece la exortația propriu-zisă și, folosind distihul elegiac, o îndeamnă pe femeie să renunțe la toate deșertăciunile lumii și să se dăruiască lui Dumnezeu, practicînd abstinența împreună cu soțul său. Poemul are
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
magazinului ilustrat al realității. Literatura ei se apropie de substanța unui mise-en-abîme, comportă interpretarea unui reflector. "În lumina portocalie și oblică", "în lumina finală" este surprinsă o întreagă serie de portrete feminine: "doica, maria, femeia de serviciu, menajera [...] bătrâna femeie apocaliptică" (p. 22). Vederea-prototip este o Ea voluptoasă și languroasă. Întregul poem din acest unghi de vedere seamănă cu un script al unui film cu Marylin. Lumina portocalie este o reminiscență a luminii solare, ceea ce întărește impresia de sensibilitate. Căci atunci când
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
nu poate rămâne neimplicat - �nici o salvare nu e promisă, în afara sufletului întărit prin suferință", observă în prefață Mircea Martin (căruia îi datorăm și o pertinentă asociere a lui Jünger cu Matei Caragiale). Ținutul bunăstării, Marina, e distrus într-o luptă apocaliptică, sugerând ceea ce avea să i se întâmple Germaniei. Cei doi frați reușesc să se refugieze pe înălțimile Altei Plana, părăsind �cu întristare casa ce devenise un calm veșmânt pentru viața noastră spirituală și pentru frăția noastră. Trebuie totuși să renunțăm
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
în pustiu și apoi se dizolvă într-un colectivism fără speranță. Individul se repetă, identitatea lui piere înghițită de fiara multiplicării, amorful se insinuează și înflorește pînă la grotesc. Fără crispări de coșmar, așa cum pot fi ele citite în imageria apocaliptică, dar și fără lejeritatea voioasă a eposului folcloric, aceste scenarii curg dinspre Eden spre Istorie și developează traseul entropic de la Creație la creatură. Cu tușa ei fermă, atentă la materialitatea culorii și interesată în special de tonurile crepusculare, dar și
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]