1,211 matches
-
se explică mai puțin prin influență și mai mult prin potriviri mentale structurale. Cand M. Eliade își exprimă neîncrederea în utilitatea stabilirii "influentelor" și a "surselor"2), iar tânărul Blaga, pe urmele lui Gide și ale lui Valéry, făcea, dimpotrivă, "Apologia influenței" (1925)3), ei se refereau în fond la același lucru: împrumutăm decât ceea ce avem deja în noi, nu contează decât influență care ne duce mai repede la eul nostru profund. În Daimonion (1926, 1930), Blaga lega geniul de demonic
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
absența oricărui relativism și desăvîrșita lipsă de umor ne alimentează prompt puterea de a nu ceda în fața ispitelor credulității. însă această rezistență hotărîtă nu împiedică, finalmente, un alt șir de observații. Deși își refuză orice exterioritate și face o implicită apologie a impersonalității, una dintre cele mai grave slăbiciuni ale acestei geometrii cromatice este faptul că își inventează propriile sale exteriorități. Și cea mai evidentă dintre ele este goana după efect. Tonurile puternic saturate care țîșnesc realmente din bezna fundalului, exploatarea
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
Sunt, pur și simplu, eronate și tendențioase. Nu e absolut nimic de discutat în privința lor. Iar faptul că interlocutoarea nu le-a dat replică nu are nicio legătură cu interzicerea dreptului lui Ion Cristoiu la opinie. Nu pot rămâne nesancționate apologia fascismului sau aceea a comunismului. O astfel de apologie nu e doar profund imorală, dar și ilegală. Trebuie să le spunem verde în față celor care își închipuie contrariul sau se prefac a nu ști despre ce e vorba, că
Ce nu e voie nu e voie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5819_a_7144]
-
absolut nimic de discutat în privința lor. Iar faptul că interlocutoarea nu le-a dat replică nu are nicio legătură cu interzicerea dreptului lui Ion Cristoiu la opinie. Nu pot rămâne nesancționate apologia fascismului sau aceea a comunismului. O astfel de apologie nu e doar profund imorală, dar și ilegală. Trebuie să le spunem verde în față celor care își închipuie contrariul sau se prefac a nu ști despre ce e vorba, că așa ceva nu e voie . Să nu ne ascundem după
Ce nu e voie nu e voie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5819_a_7144]
-
pe care noi le-am aruncat de-a pururi în cumpăna istoriei, ei nu le pricep și nu le propagă”. Și la fel de clar: „Scrisul în coloanele gazetăriei de azi apare străin ca substrat sufletesc”. Anticomunismul din câteva articole nu legitimează apologia fascismului, cu atât mai mult, cu cât are aceeași bază rasistă: „otrava de misticism a mentalității slave”. Cea mai valabilă literar este proza dintr-un Jurnal politic (intitulat așa de editor), recent descoperit, referitor la un scurt, dar dens interval
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
degetelor și n-ai suferi s-o vezi. Acum spunemi, poți să cazi de uimire în fața unui depozit care ține înăuntru atâta murdărie?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 355. footnote> De la avva Ammona aflăm următorul sfat: Dacă te luptă
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fi o nouă Kama-Sutra: "...Dincolo de performanțe și de brutalitatea limbajului, sexualitatea este la Catherine Millet rece și monotonă. Ba chiar de-a dreptul tristă, dacă ne gîndim că, după toate efuziunile partuzarde, Catherine M. face, în ultimele pagini ale cărții, apologia masturbării [...] Să ajungi funcționar al plăcerii solitare, ipostază aproape la fel de dezolantă ca aceea de conțopist al sexului". * În OBSERVATOR CULTURAL nr. 127, dl Dan Matei se află În răspăr (e titlul rubricii sale) cu toți aceia care au deplîns confiscarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
le căutăm<footnote Notă Pr. Teodor Bodogae: Se știe că Celsus acuza pe creștini de lașitate (I, 65), dar, cu toate că a scris Îndemn la martiriu, Origen recomanda prudență și evitarea măsurilor hazardate, de aceea nu-i de mirare că în Apologia despre fugă (trad. St. Bezdechi, Cluj, 1925, p. 79 ș.u.) Sf. Atanasie pare a se fi inspirat din aceste rânduri. (n.s. 286, p. 55) footnote>. De altfel, cine s-ar îndoi ca să se ferească de astfel de primejdii, câtă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vor alunga și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca un rău din pricina Fiului Domnului; bucurați-vă în ziua aceea și săltați căci, iată, plata voastră multă este în ceruri (Lc. 6, 22-23)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Apologia vieții monahale, 4, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 192) „Sângele martirilor sămânța creștinilor”<footnote Tertulian - n.n. footnote> „Nu vezi că sunt dați creștinii la fiare, ca să se lepede de Domnul și nu sunt învinși
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lepăda numele vostru ca un rău din pricina Fiului Domnului; bucurați-vă în ziua aceea și săltați căci, iată, plata voastră multă este în ceruri (Lc. 6, 22-23)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Apologia vieții monahale, 4, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 192) „Sângele martirilor sămânța creștinilor”<footnote Tertulian - n.n. footnote> „Nu vezi că sunt dați creștinii la fiare, ca să se lepede de Domnul și nu sunt învinși? Nu vezi că, cu cât sunt pedepsiți mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 255 p. 24. „Omilii la Postul Mare”, Versiune românească îmbunătățită, pornind de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Editura Anastasia, 1997, 181 pp. 25. „Despre feciorie. Apologia vieții monahale. Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, 427 pp. 26. „Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență. Despre
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
distinsul meșteșugar" în cauză i-a lăsat "o amintire fermecata, o impresie de minte sprintena și de intelectualitate solidă", întrucît omul "mînuia desenul tehnic pe secțiune, creionul și carnetul, cu o agilitate sigură de inginer", poetul introduce secvență culminanta a apologiei, scena în care sudorul, sosit "de la lucru de-a dreptul, în ținută, totuși îngrijita, de atelier", la o librărie unde scriitorii acordau autografe, îl solicită în acest sens și pe clientul său ce-l admira: "O să vă rog, mi-a
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
pună semnul egalității între contrafacere și autenticitate. Într-o conferință de presă, Richard Harris a susținut o incitantă pledoarie ad hoc pentru libertățile bine temperate ale artei a 7-a, care nu se poate afirma că educă (vezi - de exemplu - apologia eroului-gangster), dar care are menirea de a asigura defulările vitale pentru o societate care încă nu și-a descoperit alte mijloace eficace de asanare a viciilor ascunse și a maladiilor cronicizate. De unde discernămîntul obligatoriu pentru a cerne kilometrii infiniți de
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
lunii? într-o cinematecă a istoriei, setoasă de role, un asemenea document, unilateral și scandalos în esență, însă neîndoios autentic, și-ar avea locul - cu acele precizări care au lipsit. Și care au făcut, sub ochi de varii calități vizuale, apologia unei epave politice. Nu oricând, ci chiar în momentele în care i se aduceau, la catafalc, onoruri militare celui căruia în viață i se spunea "Teleagă". Omul care recunoscuse public a fi fost un dobitoc mai fusese și general. Ciudatele
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
un roman rusesc, crede în violența renăscătoare? De ce, pe de altă parte, Ștefănucă, el însuși fiu de burghez, ezită să treacă la acțiune? Din păcate, poliția politică n-a citit romanul în acest fel. Ea a văzut în roman... o apologie a fascismului. Verdictul: 25 de ani de muncă forțată. Eliberat după 5 ani, Pillat a fost hărțuit de Securitate toată scurta lui viață.”
Dinu Pillat în franceză () [Corola-journal/Journalistic/3848_a_5173]
-
bărbați și o femeie) într-o orgie sexuală. Aceștia asistă uluiți pînă la un punct, după care se iau de braț și pleacă chicotind de la locul faptei. Alături de astfel de întîmplări, puteți găsi descrieri amănunțite ale găinilor din curte, mici apologii pentru țăranul român, cugetări despre motanul Raul și tot felul de alte ciudățenii. Ioan Lăcustă intră în anii 2000 cu "o carte alandala", o literatură dificilă pentru un cerc restrîns de cititori, plină de "stranii" schimbări și de cugetări asupra
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
pretențiile de profunzime, și dacă nu ar fi secvențele de interviu care dau carne la jumătate din paginile de aici, volumul Celibidache. Întîlniri cu un om de excepție nu ar fi meritat să fie pomenit, pînă într-atît de banale sînt apologiile înșirate între coperțile lui. Dar interviurile salvează cartea, căci ni-l arată pe Celibidache în pielea unui filosof cu fler, ale cărui intuiții ies din tiparul considerațiilor comune, urmarea fiind că, după cîteva pagini, ai convingerea că te afli în
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
nu vezi, chiar și printre rîndurile discursului de recepție la Academie Din estetica poeziei populare ( 1913) pe emulul maiorescian. "Mi-e dor de el ca de o patrie" avea să mărturisească "țăranul țîfnos" Delavrancea într-o scrisoare în care face apologia lui "Titus Livius Maiorescu". Fără a scădea înaltul nivel apreciativ, criticul îl numește, la rîndu-i, pe venerabilul orator "cel mai strălucit al României contemporane". Desigur că nu am putut pune în această evocare a scriitorului de la a cărui naștere se
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
generos umilința sa e roasă de orgoliu și orgoliul său e plin de umilință iubește cu dușmănie și urăște cu tandrețe de altfel ura e o formă disperată de iubire și iubirea o formă acceptată de ură - zice scrie făcând apologia rostirii și vorbește de parc-ar citi ascultă ca un duhovnic și vorbește ca un parlagiu duhovnic și povestaș neîntrecut deopotrivă ce mai - e definiția însăși a ambiguității xxx la Răsărit tremurul la Apus cutremurul la început verbul divin la
DIMINEȚI LIGURE by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/6495_a_7820]
-
publica interviuri, articole, comentarii, portrete și compendii comentate ale lecțiilor fondatorului futurismului. Concomitent, trebuie remarcat că, în mare, mass-media trecea sub tăcere unele din postulatele și îndemnurile lui Marinetti, cum ar fi cele referitoare la distrugerea muzeelor și a bibliotecilor, apologia războiului ca ceva necesar, benefic pentru omenire, sau anumite slogane șovine. În genere, în atitudinea presei era prezentă și tendința spre echitate ca modalitate de a reduce cât mai mult din subiectivitate în aprecieri. Ziarul „Birjevîe vedomosti” („Noutățile birjelor”) din
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
aveți despre această situație șocantă? Războiul a fost dintotdeauna una din temele esențiale ale literaturii. Gândiți-vă la Iliada. Azi, războiul apare ca un rău absolut. Evident, numai unora. E suficient să citim presa cotidiană, ca să dăm, din nefericire, peste apologii ale luptei oarbe, peste rezultatele ei... Orice război are profitorii lui. Aceștia pot fi scriitori, editori, oameni politici, mai ales. E absolut necesar să vorbim despre război, să vorbim altfel decât înaintașii noștri. Este singura cale de a declara război
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
SAU ATEISMUL BIOLOGIC. Mai jos, în stilul lui de exprimare a comprimatelor idei, mă înscriu și eu cu opiniile mele: Tăcu face din FACEREA biblică o interpretare personală, idilica, fantastică, ca de altfel cum au făcuto și evreii. Apoi construiește apologia lui Hristos, rabinul evreu, care în momentul când a fost botezat de Ioan în apă Iordanului, unde Adam aruncase pactul semnat cu Diavolul, respectiva piatră a fost sfărâmata sub talpă christică (fantezie tacuciană!); Oricum, despre mitul facerii a curs multă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93038]
-
Tu nu mai ești decât amintirea unei iubiri, o treaptă a ascensiunii în timp. Timpul de gheață, în care iubirea este din nou acasă, prin fiecare dintre noi, dacă ne-a ales. Observă, te rog, că nu fac, doamne ferește! apologia sinuciderii, și nici nu o justific. Rarele cazuri de care aflăm întâmplător și uităm repede ar putea să nu aibă nimic, sau aproape nimic comun (în intenția actorilor, desigur) cu scenariul pe care ți l-am propus. Cu toate că nu fac
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
la proiectata carte despre Che. Avem și noi eroii noștri, și încă mult mai vechi! Ideea priorităților istorice îl obseda de multă vreme. Când, pentru scurt timp fusese șef la I.C.M. (Întreprinderea de colectare a metalelor), făcuse de nenumărate ori apologia vechimii preocupării pentru colectarea ferului vechi la români. „Vocația noastră icemistă, declara el în ședințe, este bătrână cât zicala caută cai morți ca să le ia potcoavele”. Și nu se poate spune că nu era convingător. Ba, în acei ani, zicala
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
nu aveți de larma dezlănțuită de întreaga zoologie a pădurii, când și tu nu mai ești decât o forță ce vrea să curme o luptă veche, stârnită din vremuri imemoriale, o luptă pe care numai omul o poate limpezi... „O apologie a vânătorii?” - mă întreb în gând, fiindcă niciodată nu apuc să termin o frază în prezența domnului avocat Lepădatu. Orice aș încerca să spun este imediat contrat cu „una mai bună”, cu un exemplu mai pregnant, mai cuprinzător, și mai
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]