48,939 matches
-
și explorează ținuturi necunoscute”), poeți cu imaginația între romantism și suprarealism, purtând, precum sam, masca “inspiratului”: “în orașul meu e un scaun / de pe care nimeni / nu poate atinge pământul /ssst faceți liniște / sam își scrie poemul / vede cum vaporul se apropie de capătul străzii /.../ sam umblă pe cer / trebuie să ajungă la mecca / să cumpere mere / vă închipuiți un poet de tip clasic / sugând la sânul muzei sale”)... Dacă Autobozul cu cocoșați reprezintă un fel de extremă a creației poetei, în
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Roxana Racaru Există autori pentru care literatura, cultura în general, se dedurizează, devine permeabilă la farsă și se apropie doar indirect și ca din întîmplare de lucrurile grave, de temele fundamentale etc. Textul cîștigă astfel în accesibilitate și, în mod paradoxal dacă vreți, în profunzime. Voi pomeni acum o noțiune controversată: mistficare - joc deliberat cu referința textului și regulile
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
limpede nu are vreo explicațiune. Îmbrățișînd această lume vie și colcăitoare a Bucureștilor, lume care seamănă bine cu un mușuroi de furnici, fascinant de la distanță, dar care îți umple ochii de oțet dacă ai lipsa de prevedere de a te apropia peste măsură, doamna Pârvulescu știe să deosebească binele de rău, frumosul de urît, traiul activ și sănătos de cel decăzut și apăsat de trîndăvie, dar fără de voie se lasă atinsă la rîndu-i de amăgirile modernității și pare să-i placă
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
gîtlej. Crezînd că se îneacă, i-am întors ușor capul într-o parte, dar bolboroseala a continuat și mi-am dat seama că omul încearcă să vorbească. - Încet, încet, nu te grăbi. Sînt aici... nu ești singur... l-am asigurat, apropiindu-mi urechea de buzele lui, pentru a-i auzi cuvintele. Aproape inaudibil, bărbatul a bolborosit: - Spune-i soției mele... spune-i... Vocea s-a pierdut într-o bolboroseala. Apoi, tăcere. - Cum o cheamă? am întrebat, tulburata. Unde locuiește? Nici un răspuns
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
în clasa a III-a, a fost oprit de tatăl său și, astfel, s-a încheiat cu studiile. În tinerețe, lui Tudor i se spunea Pațac, din cauza mersului caraghios și grăbit cu care se îndepărta de oricine s-ar fi apropiat de el cu intenția de a intra în vorbă. Avea ciudățeniile lui. „Prin 1946, povestește Iangă, vecinul său, plec eu cu căruța cu tata la Roșiori, și-l găsim acolo, la o răscruce, pe Călărașu care fusese cu tutun și
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
cu acelea adunate în alt vomum, nu de autor, ci de către Ion Cristoiu („Scrieri de tinerețe ale lui Marin Preda"), se poate observa că selecția autorului a avut în vedere sensuri ascunse, adânci, cu putere de generalizare. Întâmplările strict spectaculoase, apropiate de faptul senzațional, de ziar, au rămas în afara volumului de debut. Tehnica folosită de Preda, „comportistă" cum o numește Nicolae Manolescu („Arca lui Noe". „Cel din urmă țăran") este perfect adecvată: „Straniul provine exclusiv din lipsa explicațiilor... nu comportamentul personajelor
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
un fluviu american, o capodoperă de măreție liniștită; * despre Vasile Pârvan, ca un păstor nordic, cu haina încheiată auster până sus călcând pe un ghețar și care privea pe fereastră, pe cerul îndepărtat sfărâmarea ideală a norilor; * despre Nicolae Iorga apropiat de zmeul din poveste. După cum buzduganul acestuia își preceda stăpânul izbind în poartă, în ușă spre a se așeza apoi singur în cui, tot astfel glasul profesorului se auzea indistinct pe scări și pe culoar, înainta intensificându-se viforos; * despre
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Le urmăream complicata traiectorie a simțămintelor de dragoste, de așteptări, de visări, viața lor sufletească încîlcită. Umpleam paginile scriind cu tot mai mult interes, căci îmi simțeam eroii din ce în ce mai apropiați de mine, de viața mea reală. Îmi păreau tot mai apropiați de sufletul meu, de gîndirea mea, de năzuințele mele, de singurătatea atîtor ani petrecuți, de fapt, într-o falsă viață, cu false năzuințe, în visări care aveau forța creării unei identități care era a mea. De viața mea era vorba
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
numai moartea singură poate povesti despre moarte, ba un pic chiar și despre viață, și nu știu de ce, cînd povestește ea despre viață se clatină teribil și sughite. Moartea vine în sughițuri. "Poftim". "Mersi." "N-ai pen’ce." Caterincă: M-apropii ori se-apropie - totuna. Ea parcă vine, eu poate-am și plecat. E șah la rege? Mat? Ori numai pat? "E moartea care-ți strînge mîna". Stau culcat cu fața spre cer și cu ceafa sprijinită de muchia ascuțită a
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
poate povesti despre moarte, ba un pic chiar și despre viață, și nu știu de ce, cînd povestește ea despre viață se clatină teribil și sughite. Moartea vine în sughițuri. "Poftim". "Mersi." "N-ai pen’ce." Caterincă: M-apropii ori se-apropie - totuna. Ea parcă vine, eu poate-am și plecat. E șah la rege? Mat? Ori numai pat? "E moartea care-ți strînge mîna". Stau culcat cu fața spre cer și cu ceafa sprijinită de muchia ascuțită a lumii. Fac ochii
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
de a o prezenta în aceste pagini ale revistei, din moment ce introducerea mă avertiza că e vorba de o carte de specialitate arhitecturală. Si totuși am avut surpriza de a descoperi faptul că analiza de strictă specialitate trece într-un discurs apropiat de teorii ale sacralității spațiului. Ipoteza pe care o propune autoarea e inedită, tentantă poate, dar nu știu cît de convingătoare. În organizarea spațială a Bucureștiului, Dana Harhoiu descoperă un model prestabilit, legat de amplasamentul celor mai vechi biserici ale
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
italieni, germani, englezi, americani, francezi, dar nu și sovietici. Încercase să intre funcționară la agenția «Tass» fie și fără salariu -, dar fusese refuzată. Izbutise totuși să cunoască pe tovarășul Șaroff, fostul conducător al agenției «Tass», și spera să și-l apropie, cu atît mai mult cu cît stăpînește limba rusă. Dar, pînă la urmă, nu s-a ales cu nimic. În 1939, Sorana Gurian avea foarte strînse legături cu legațiile Axei și încerca să plaseze în presa românească reportagii primite de la
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
de-al treilea capitol, Un portret moral și religios, este o interesantă portretistică a lui Hristos, realizată prin penelul introvertit al unei culturi cu o tectonică religioasă profund iconoclastă. În cel de-al patrulea capitol, Isus ascetul, întâlnim un Iisus apropiat de marii mistici hinduși ori buddhiști, "yoga" sa fiind însă una ce ține de un topos-atopos, un "loc-fără-de-loc", prin care ne este dezvăluită universalitatea mesajului lui Iisus Hristos. Linia tradiției este ținută și în cel de-al șaselea capitol, pentru ca
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
universalitatea mesajului lui Iisus Hristos. Linia tradiției este ținută și în cel de-al șaselea capitol, pentru ca în capitolele cinci și șapte, intitulate Evanghelia islamică, respectiv Imaginea lui Iisus în Coran, să întâlnim un Iisus al cărui portret este foarte apropiat de cel cu care ne-a obișnuit Biblia creștină. The Islamic Jesus este, în cele din urmă, o carte pentru toți cei care sunt interesați de hristologie, în mod particular, și de religie comparată, în general, și în care autorul
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
pe marginea mării, la Mangalia, un bar, apelînd la toți prietenii scenografi, decoratori, să-i deseneze pereții, să-i picteze, să-i decoreze interiorul cît mai modern, cît mai trăsnit.ș...ț Ea, elegantă, decoltată, cu rochie lungă, șchiopătînd, se apropia de fiecare, îi umplea paharul, îi spunea o vorbă bună, împărțea zîmbetele și aduna bani."43 Același fapt e relatat și de Ieronim {erbu, "sburătorist" și fost redactor la gazeta lui Zaharia Stancu: "Astfel, într-o vară, scriitoarea a deschis
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
publicistica. Mărturiseați undeva, cîndva - nu fără o ușoară undă de regret - că v-ați prea risipit în toate genurile literare. Pornesc de la această afirmație a domniei voastre; dacă ar fi s-o luați de la început, de care muză v-ați apropia mai mult? Victor Eftimiu: Ușor regret", pentru că nu m-am risipit și mai mult. Dac-ar fi s-o iau de la început, m-aș risipi cu și mai multă dăruire. D. T: - Care dintre speciile literare vă sînt mai apropiate
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
Iuliana Alexa Poezii I Doamnelor și domnilor, astăzi poezie. Pentru început, Daniel Bănulescu. Este ediția a doua a unui volum mai vechi de poeme. Dacă mă apropii de carte cu încetul, din exterior, voi constata o copertă ininteligibilă, conținând numele poetului și titlul cărții. Păcat. Despre Daniel al rugăciunii a scris colega mea Roxana Racaru. Probabil că e mai bun decât cel trimis mie. După etapa prea
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
diariști nu a mai avut timp să-și ajusteze imaginea, pentru întîlnirea cu ochii străini. Ca și în cazul Jeni Acterian, și în cel al lui Lovinescu, posteritatea nu are decît de cîștigat din dezvăluirile "prea-omenescului". Căci nimic nu îți apropie atît de mult un om ca dezvăluirea tîrzie a furtunilor lui sufletești, acolo unde se părea că nu există decît "seninătate imperturbabilă", nimic nu-l umanizează atît ca urmele calităților și slăbiciunilor lui, într-o devălmășie totală, necenzurată de ideea
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
cerul cu sutele sale de reproșuri strălucind ca niște ochi de lup Întîmplare cu cerc ca în jocul acela din copilărie cu multe cercuri aruncate înserarea cădea și ea se înțepenea în jurul turnului din capătul străzii pînă cînd fetița se apropia și niciodată n-am să știu cum reușea să o desprindă de acolo iar misterul și melancolia ce odată demult fuseseră închise după fațadele acelei străzi se răspîndiseră ca puful de păpădie și umpluseră o viata întreagă o viață care
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
se concentreze, ca să poată produce versuri noi. Cum e beat, nu-i prea iese. Văsîi nu se descurajează, îl îndeamnă mai departe folosind formule instrumentale care-l ajută să-și ducă danțul vocal până la capăt. În acest timp, vecinii se apropie și formează un cerc în jurul lor. Două femei aduc horincă și pahare, sticlele trec din mână în mână, apar alte scaune, copiii se rotesc prin jur ridicându-și căpșoarele, oamenii se strâng laolaltă, coeziunea grupului crește. Un bărbat de vârstă
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
jos, pe care îl horește în forță și cu toată convingerea. Văsîi accelerează tempoul. Un alt bărbat, mai tânăr, în ținută de jogging ";Adidas" (o îmbrăcăminte la mare modă, pe care oamenii pricopsiți o arborează în zilele de sărbătoare), se apropie legănând pruncul din brațe în ritmul muzicii. De-acum strada e plină. Împopoțonate și lipite una de alta, fetele schimbă priviri șăgalnice, pufnesc în râs cum numai ele știu s-o facă, își ascund fețele, își răsucesc cochet baticurile pe
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
Înjur tare (mă lucrează și votca băută în barul ăla mic, de lîngă librărie, vis-à-vis de zidul uriaș, copleșitor, alb pînă la delir, al cinematografului; pahar după pahar, cu un pitic ghebos, necunoscut, de la circ!), pe urmă, calm, în timp ce ne apropiam de Dolhești, mă gîndesc să încerc un roman picaresc, sau pastoral, sau libertin, sau epistolar... De ce nu toate la un loc, într-un amestec burlesc? Nu-i oare delicios că Diderot, din primele pagini ale lui "Jacques Fatalistul", dă brînci
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
Mady. Îi iubeam poezia și forma ei de libertate chinuită. Am întîlnit-o ultima oară, cred, pe 27 februarie anul trecut, în maiestoasa Sală cu Oglinzi a Uniunii Scriitorilor. Venise să susțină "schimbarea la față" a "României literare". Precipitată, s-a apropiat de mine, m-a mîngîiat pe obraz și mi-a dat volumul " Un război de o sută de ani"-ediția a doua. A fost apropierea și despărțirea noastră, cuprinse în același prim și ultim gest. Citesc și recitesc. O nuia
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
de dedus decît înșiruirea evenimentelor istorice în lumea ficțională a romanului, e vîrsta naratorului, distanța temporală de la care povestește (care i-ar permite cititorului să distingă între vîrsta povestită și vîrsta povestirii). Uneori această distanță pare mare, alteori ea pare apropiată de cei 27 de ani pe care-i are naratorul la sfîrșit, după cam trei ani de la întoarcerea din Germania. Poate că această indeterminare e secretul tonului poetic-reflexiv, învăluitor și totuși cristalin ironic, solemn și totuși proaspăt, liric și totuși
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
față, carnagiul luminii portocalii a lămpilor de afară. Lumina portocalie nu îmbătrînește. Și nu tace. Nici greierul nu tace: țîrîitul lui e bătaia de inimă a unei fîntîni adînci. Transformă pămîntul într-un yo-yo infantil care se îndepărtează și se apropie elastic fără oprire, iar eu mă îndepărtez și mă apropii de mine însămi fără oprire. Rotund. înghețat. Fierbinte. Nu cresc și nu scad, ci doar ies din creierul meu și intru în creierul meu în cercuri care se sting și
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]