8,699 matches
-
Ion Pop exprimă nu o dată în lirica d-sale o aprehensiune a scrisului resimțit ca o amenințare la adresa existenței ( o fixare, o strangulare a acesteia): „Nu voi mînca, nu voi bea-n seara asta (...) prea mare-i tăcerea de sub roșul apusului,/ apele-s mute și negre, orice mișcare a mîinii/ prin aer rămîne, ca scrisă” (Cina). Exercițiul scriptic i-ar putea produce „o rană mai mare”, în care ființa ar putea „îngheța” prin depersonalizare, vorbind despre sine „ca despre altcineva”. Are
Poet pur și simplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4438_a_5763]
-
despre «locurile memoriei». Subiectul este cu atât mai interesant și de actualitate pentru că cenzura și autocenzura nu au dispărut o dată cu aparentul deces al comunismului și care se manifestă din plin prin «politiquement correct» și «la pensée unique» practicate intens în Apus. Am avut plăcerea să organizez în colaborare cu Uniunea Scriitorilor și Editura ALLFA, în 2009, un colocviu intitulat Scriitorul, Cenzura și Securitatea, la care au participat mai mulți scriitori români, dar și istoricul Stéphane Courtois, coordonatorul volumului Cartea neagră a
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
și, înainte ca bătrînul Blotnik să apuce să se întoarcă de la fereastra lui, încăperea era goală și toată lumea urca în viteză cele trei etaje care duceau către acoperiș. Dacă e să compari lumina zilei cu viața omului, răsăritul cu nașterea, apusul - căderea peste margine - cu moartea, atunci, pe cînd Ozzie Freedman se strecura grăbit prin trapa care ducea pe acoperișul sinagogii, izbind din picioare ca un cal sălbatic către brațele întinse ale rabinului Binder, ziua avea vîrsta de cincizeci de ani
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
pe șina tramvaiului se aprind scântei de lumină; copacii se înclină cu gravitate și se îndoaie spre pământ. O boltă de lumină stă deasupra Londrei. Nu trebuie să ne scape niciun sunet, nicio mișcare”. Concordanțele între ritmurile răsăritului, miezului zilei, apusului, întunericului, și ale vieții oamenilor (copilăria, vârsta școlii, în care „trimestrele treceau unele după altele”, vârsta călătoriilor și a vânătorii, în care „o pânză purpurie acoperă ziua”...) se suprapun într-un acord perfect. Stilizarea extremă a originalului se regăsește în
Virginia Woolf în traducerea lui Petru Creția by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4554_a_5879]
-
în urmărire internațională ca niște criminali de rând? Sunt oare mitice legile care interzic în mai multe țări negaționismul, adică nerecunoașterea existenței holocaustului? Și, la urma urmelor, un proces al comunismului n-ar fi fost, mai cu seamă imediat după apusul regimurilor din Europa de Est și Centrală, necesar și eliberator, fie și într-un plan simbolic? În definitiv, am încetat să fiu de acord cu Adam Michnik în clipa în care a susținut că decomunizarea n-ar face decât să deschidă o
Când n-am mai fost de acord cu Adam Michnik by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5750_a_7075]
-
important însă e faptul că am fost „prezent”, deci activ, și că am continuat să cred în capacitatea noastră, a românilor, de a crea opere de artă și ficțiune majore. Comparabile cu cele create în secolii anteriori sau contemporani în Apusul mândru și orgolios. Pe drept cuvânt. Aceasta este, de fapt, miza cărții mele Trădarea criticii: nu, nu le reproșez criticilor, tineri sau consacrați, că nu scriu despre cărțile mele și nici nu le reproșez măcar că nu mă mai citesc, ci
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
totul pe loc” - La care una, aranjîndu-și perna într-un colț, Să spună: „Asta nu-i deloc ce-am vrut să spun; Dar chiar deloc.” Și s-ar fi meritat oare, cît de cît, S-ar fi meritat oare, După apusuri în grădini și străzi stropite, După romane, cești de ceai și fuste tîrîite pe podea - Și cîte-aș mai putea enumera? Mi-e imposibil să dezvălui tot ce vreți! Ca o lanternă magică ce-mi proiectează nervii pe pereți: Dar s-
Cîntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/5864_a_7189]
-
pe Brătescu-Voinești: Conul Rache, amatorul de taclale și de povestiri din trecut, pare desprins din galeria pe care ne-a lasat-o autorul prin Din lumea dreptății și Întuneric și lumină, dar chiar și prin paginile foarte tardive Din pragul apusului. Nu m-a încurajat la aceste constatări omul însuși, pe care l-am văzut fugitiv o singură dată și m-a nedumerit de asemeni: mi s-a părut un bărbat înalt și țanțoș, cu o privire de vultur, căci se
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
obosește, blazată peste poate, să facă ordine pe pământ. Ce era generozitate devine spleen. Pragul lui 1900 fusese trecut. În Craii de Curtea-Veche momentul cometei e folosit, exploatând ideea de apariție, ca să marcheze o întâlnire. Și, de bună seamă, un apus spectaculos. Al lui Pantazi și-al unei lumi de care povestitorul care-l descoperă și autorul care scrie sunt legați prin propria voință. În fapt, ca de alte ori, Caragiale tatăl și fiul nu sunt mult diferiți în, să spunem
Despre cometă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5541_a_6866]
-
15 iunie, înlocuindu-l pe Mahmoud Ahmadinejad, care promova un mesaj antisemit. Noul șef de stat, cunoscut drept o figură moderată printre teocrații Teheranului, a promis elitei mondiale că va transparentiza programul nuclear în mandatul său. Pe 4 septembrie, la apusul soarelui, a început Anul Nou evreiesc (Ros Hșana), 5774 de la Geneză.
Președintele Iranului, succesorul unui antisemit, surprinde lumea evreiască pe Twitter by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55437_a_56762]
-
ar trebui să ne dizloce din liniștea noastră se pierde numaidecât în acel loc geometric intangibil pe care-l camuflează privirea intensă și goală a unor schizofrenici și pe care argoul clinic l-a condensat în expresia atât de poetică: apus de soare.
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
schimbat soarta lumii. În astfel de situații, memoria tinde să compare, trecând în planul al doilea cunoașterea. Lucrurile se petrec după același pattern mental: „Comentatorii mai vârstnici regretau cu intensitate, în deceniile de după Revoluția Franceză, acea douceur de vivre a apusului ancien régime. O sută de ani mai târziu, evocările și amintirile Europei de dinaintea Primului Război Mondial descriau, de regulă (și încă mai descriu), o civilizație dispărută, o lume ale cărei iluzii au fost distruse pur și simplu: Nu va mai exista vreodată
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
peste trupul tău se-nchină/ răstignire nouă”. Sau o vibrantă celebrare a unei Românii mitizate semnată de E. Ar. Zaharia: „Iată catapeteasma României pe care / Voievozii pășesc ca Domnul pe ape! / Iată neamul descinzînd în veșnice etape, / De la Bug pînă-n Apus, din Crișceatec pe Dunăren Mare!”. Vasile Tărâțeanu se rostește prin întrebări retorice: „Cum să împart, Doamne, / Strămoșii și copiii ce îi am / Cum să împart o țară-n trei / Și în două același neam?”. Ar fi o îngustime să credem
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
romanțele lor, sau Vlad Ilicevici și Andrei Tănase cu Zmeii, un film plasat în Ankara, acolo unde copiii își încrucișează zmeiele deasupra zidurilor vechilor cetăți. Tonalitățile emotive pe care le reflectă chipurile copiilor și o singură întrebare, „De ce nu filmezi apusul?”, sunt în măsură să povestească despre acea lume mai mult decât o poate face un lungmetraj documentar. Dintr-o altă substanță, una ironic-derizivă, este alcătuit documentarul Hoț de biciclete al lui Vlad Ursulean - aluzia la filmul lui De Sica apare
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
au coborât cu parașutele. La periferia Moscovei se finalizează un mare plan de atac a Serviciului Federal de Control al Drogurilor (SFCD). Unul dintre cluburile populare de noapte a fost luat cu asalt. Autor: Silvestru Tatiana O petrecere începută odată cu apusul în ziua de 15.06.2013 nu a putut fi continuată până dimineață deoarece, după minute numărate fericirea a fost întreruptă de trupele speciale a SFCD. În conformitate cu informațiile Serviciului de Control al Dogurilor, în acest club se vând substanțe periculoase
Club luat cu asalt de avionul trupelor rusești by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/56022_a_57347]
-
Dan C. Mihăilescu nu are atît rostul de a îndemna la acoperirea unui gol, cît de a-l constata de pe poziția neputinței. Și totuși, de ce „amurgul” Occidentului, așa cum preferă să scrie Dan C. Mihăilescu? Aici nu e vorba de un „apus”, sau de un „asfințit” (în fond, etimologic vorbind, „occident” înseamnă chiar „apus”, de aceea varianta pleonastică a „amurgului Apusului” e de ocolit), ci de o decădere clară, mare și evidentă. Titlul nu e o metaforă, ci un verdict istoric, de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5068_a_6393]
-
de pe poziția neputinței. Și totuși, de ce „amurgul” Occidentului, așa cum preferă să scrie Dan C. Mihăilescu? Aici nu e vorba de un „apus”, sau de un „asfințit” (în fond, etimologic vorbind, „occident” înseamnă chiar „apus”, de aceea varianta pleonastică a „amurgului Apusului” e de ocolit), ci de o decădere clară, mare și evidentă. Titlul nu e o metaforă, ci un verdict istoric, de aceea mai nimerită i se pare cronicarului varianta „declinului” Occidentului. Cît despre nivelul traducerilor în română din Schopenhauer, ele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5068_a_6393]
-
moravuri fără căpătâi sursa tuturor relelor. Cum va fi și la Caragiale, folosindu-se ori de turci, ori de chinezi pentru a scrie fabule foarte pe înțeles despre lucruri care nu se schimbă. Între provincie a Răsăritului și provincie a Apusului, ne ducem traiul nehotărât. Iar nehotărârea se vede, firește, și-n módele literare. Orientul își redobândește, întrucâtva, frumusețea fără critică în poezia lui Macedonski. Binecunoscută, pentru reveria deșertului în care inspirația se ivește ca o oază e Noaptea de decembrie
Orientalism by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5079_a_6404]
-
Kievului, în timp ce oamenii din Vest sunt ortodocși loiali Patriarhiei Moscovei. Din punct de vedere economic, PIB-ul din Vestului este mai ridicat decât cel al Estuli, dar injecțiile de capital provin din țările din Occident, pentru că industria în partea de apus a țării este slabă. Cele mai importante și dezvoltate ansambluri industriale se găsesc în Est și sunt rusești.
Crimeea: Intervenție militară a Rusiei și separare de Ucraina? PLUS: Harta care explică riscul secesiunii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54737_a_56062]
-
uriașe plimbări, mai și urcând multe trepte la întoarcere, spre cartierul lor. Ba, a doua oară, revenind, T tocmai ieșea. Am pornit împreună spre parcul cu vila în care e instituția lui Laurent. Era o vreme superbă, cu soare la apus. După aceea, în orașul lumină, ne-a plouat ca pe hoții de cai. Una peste alta, alunec fără luptă și fără disperare din bucuria de a fi încă viu în tristețea, frecvent posomorâtă, a vieții de om bătrân. „Nu mi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3327_a_4652]
-
uniune culturală și spirituală a spațiului răsăritean, racordată la tradiția mai veche de un mileniu a elitei monahale răsăritene, tradiția isihastă, uniune ce voia să-și definească propria identitate și propriile repere, ca un răspuns dat mareei iluministe venind dinspre apus. Macarie din Corint (1731-1805) și Nicodim Aghioritul (1749-1809) realizează prima ediție în limba greacă a Filocaliei, care apare la Veneția în 1782, și rămâne în istorie cu numele de Filocalia de la Veneția, concepută ca un volum în două părți, întins
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
libertate, libertatea de a vedea lumea de la statura zeilor. O astfel de vanitate luciferică a însoțit mereu toată această filosofie adusă din lumea barbară pentru a scruta, vorba lui Lucretius 8, mai adânc în umbra lucrurilor. Ea a înflăcărat imaginația Apusului cu promisiuni despre existența unui secret al secretelor. Dar poate fi mitul un punct de pornire credibil pentru o istoriografie cu pretenții de obiectivitate? Răspunsul filosofiei culte va fi, indubitabil, nu! Căci din perspectiva omului condamnat la rațiune, toată această
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
a comunismului. Cine vrea să înțeleagă totalitarismul european nu poate decât să facă apel la istoria obscură a obedienței intelectualilor germani într-o țară tăiată, după 1945, în două de Aliați. Simpla studiere a economiei nu ajunge. Mai târziu, în apusul vieții, Benn va primi ordine de merit și „cruci”, acceptate cu distanța ironică, dar și cu amărăciune, pe care le regăsim în astfel de notații: „Să ajungi târziu, târziu la tine însuți, târziu la glorie, la festivaluri.” Ca altădată Nietzsche
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
noi.) N-aș zice că persistă optimismul ideii de progres, altfel decât sectorial. Știința, tehnica vor continua să progreseze. Altfel, depresie și scepticism. Ideea majorității guvernelor actuale: să ne descurcăm. Cu varianta românească: o încurcăm noi cumva! La 1900, în Apus speranța de viață ajunsese la 50 de ani. Ce o fi fost în Răsărit! Acum înțeleg de ce spunea Dostoievski că e o nesimțire să trăiești peste 40 de ani. După șapte ani de când nu ne-am mai dus, două zile
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3458_a_4783]
-
axat pe faptul că Aliații au declanșat ofensiva generală, „concomitent pe cele trei fronturi, cu tendința de a ajunge la frontierele Reichului de la Vest, de la Sud și evident de la Est.” De remarcat că Analist nu evocă, în înaintarea sovieticilor spre Apus, frontul din Basarabia și Bucovina, ci insistă asupra succesului militar al trupelor anglo-americane în „drumul deschis spre Paris”. Referitor la evenimentele politice, autorul analizează consecințele strategice ale ruperii relațiilor diplomatice ale Turciei cu Germania. La 20 august, Analist anunța debarcarea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]