5,333 matches
-
a toată Palestina, cum se intitulează înalt prea sfinția sa. Așa că pentru un fost mitropolit sau egumen nu merită să facem prea multă vorbire. Acum însă uite-te la aceste case și spune-mi dacă știi cui au aparținut. Privesc la casele arătate, care nu sunt de ici de acolo, și răspund, cu părere de rău: Nu prea cred că știu, părinte, dar par să fi fost ale unui mare boier. Cred că o să-ți facă plăcere să afli că aceste case au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pe comportamente - pun accent pe faptul că un lider eficace adopta un stil de comportament eficace care incită, mobilizează indivizii sau grupurile spre atingerea obiectivelor organizaționale favorizând în mpd egal o mai bună productivitate și satisfacție a angajaților. Studiile au arătată că există două tipuri de lideri: orientați pe sarcnă și orientați pe angajați. Stilul de lider orientat pe sarcina (dimnesiunea structurală): liderul pune accent pe definirea și repartizară sarcinilor de ralizat pe stabilirea unui nivel de comunicare formală în grup
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
starea locului unde este zidită această zvântă mănăstire... ponorându-să dealul, au cădzut de câtăva vremi zidiul... ci peste puțină vreme s-ar fi primejduit și singură beserica”. După ce enumeră scutirile și veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci,... toate aceste mai sus arătate... am orânduit domniia mea... să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii a să tocmi”. Uite, dragule, și o danie mai puțin obișnuită, făcută de Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
automobilul cu difuzor a dat colțul, o mănușă albă dirijează Învălmășeala trotuarului spre care Îți târăști bicicleta, fă-te că nu-l observi pe civilul postat lângă vitrina cofetăriei cu mâinile la spate, Împinge-ți mai repede bicicleta spre locul arătat, grăbește-te, grăbește... La vremea aceea, foarte puțini credeau că războiul este o aventură care se va sfârși prost pentru noi. Iar eu fusesem Învățată de mică să nu intru În asemenea discuții. Dar după procesul doctorului Geiger, era unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ai mei. Gacel Sayah încuviință. — înțeleg. Faci destul vânzându-mi cămilele. Aruncă o privire plină de simpatie spre tânăr. — Și ai dreptate: n-am nevoie de ajutor, doar de tăcere. Băiatul înclină ușor capul, părând că-i mulțumește pentru respectul arătat, și se ridică în picioare. — O să-ți aleg cele mai bune cămile și tot ce-ți mai trebuie. Și o să umplu și gerbele. Se îndepărtă cu pași repezi, urmărit de privirile celorlalți; fără îndoială, șeful era mândru de el. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să se ocupe în continuare de „rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu vrerile poporului”. După unire, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu numărul locuitorilor, și reprezentanții Basarabiei, „pentru a introduce în Constituția de acum principiile și garanțiile arătate mai sus”. Declarația încheiată, Al. Marghiloman și ceilalți reprezentanți ai guvernului român s-au retras, pentru ca deputații Sfatului Țării să discute și să decidă nestingheriți. La propunerea Blocului Moldovenesc, a fost cooptat în Sfatul Țării C. Stere, care a rostit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
doar atât cât să iasă din buzunar, deschizându-i capacul cu aceeași mână și ținându-l acolo jos, ascuns în palmă, la nivelul buzunarului de ceas, în timp ce își țuguia gura și avea o expresie de parcă, oricare ar fi fost ora arătată, aceasta urma să fie o surpriză neplăcută. Îmi amintesc totodată de numeroase discuții pe care tata le-a purtat cu mama având drept subiect acel ceas. Și nu numai în legătură cu posibila lui vânzare, ceva mai târziu. O dată, pe la începutul anilor
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Nimeni nu întreba nimic. Nimeni... Tot nu se ridica nimeni... Și în continuare nimeni... Instructorul nu-i cunoștea după nume. De fapt nu-i cunoștea deloc. A făcut un semn din cap și a zis: "Tu". Pe-acolo prin zona arătată, cine era? Toți și-au întors capetele într-acolo. Bărbulescu a dat să se ridice în picioare, șovăitor, contrariat că ghinionul dăduse tocmai peste el. Dar nu dăduse. Instructorul Cerchez a zis: "Nu tu. Tu!"... Și a zvâcnit din cap
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ochi... În timp ce eu îmi notam situația pe hartă, aud o pocnitură din degete a lui Toaibă - semnalul stabilit pentru comunicare. Privesc la el întrebător. Îmi face semn că în dreapta se întâmplă ceva. Pun binoclul la ochi și privesc în direcția arătată. Un frunzar se mișcă din loc în loc... Aha! Acesta-i observatorul lor. Îi cam imprudent. S a dat de gol. Îi fac semn lui Toaibă că am băgat de seamă despre ce-i vorba și ca el să fie cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mi-o spus că rana îi prinsă... De nu s-or fi smintit oasele” - gândea Toaibă îngrijorat. Marandă, ia uite-te aici la picior și spune-mi dacă rana s-o desfăcut. Cu ochii larg deschiși, femeia a privit locul arătat. Fiind neobișnuită cu astfel de răni s-a cutremurat: Nu știu ce să-ți spun, Toadere. Văd că o curs ceva și o pătat bandajul, da’ nu știu cum era înainte. Înainte de a pleca din spital rana era închisă. Nu curgea din ea. Ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
propriile tale însușiri. CAPITOLUL II DESPRE PRINCIPATELE EREDITARE Voi lăsa deoparte expunerea privitoare la republici, deoarece am tratat în altă parte pe larg despre ele. Mă voi referi numai la principate și, așa cum împletești firele unei urzeli, voi dezvolta punctele arătate mai sus și voi arăta cum se pot guverna și păstra aceste principate. Spun deci că, în statele ereditare și care s-au obișnuit cu familia principelui lor, greutățile întâmpinate în păstrarea lor sunt cu mult mai mici decât în
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Milanului, pentru că Franța să-și piardă stăpânirea ei aici, a doua oară a trebuit ca ea să aibă împotrivă-i lumea întreagă, iar armatele ei să fie nimicite sau alungate din Italia; și lucrurile s-au întâmplat astfel din motivele arătate mai sus. Oricum, atât prima, cât și a doua oară, Franța a pierdut Milanul. Am expus cauzele generale care duc la pierderea principatului în primul caz; ne rămâne să cercetăm acum cauzele care acționează în al doilea caz, și anume
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
înaintea lui orice lucru și, așa cum poate să aducă cu sine binele și după aceea răul, poate să aducă, de asemenea, răul și apoi binele. Dar să revenim la Franta și să cercetăm dacă ea a făcut ceva din cele arătate mai sus; voi vorbi de Ludovic, și nu de Carol, deoarece, el fiind mai multă vreme stăpân în Italia, se poate observa mai bine felul în care a procedat; și veți vedea că Ludovic a făcut tocmai contrariul a ceea ce
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
treimi din Italia, numai pentru ca ei să poată ocupa câteva teritorii din Lombardia. Să ne gândim acum cât de ușor i-ar fi fost regelui să-și păstreze autoritatea în Italia, dacă ar fi ținut seama de regulile mai sus arătate și dacă i ar fi apărat și ocrotit pe toți prietenii lui, care, fiind numeroși și slabi și, pe deasupra, temându-se unii de Biserică, alții de venețieni, erau mereu nevoiți să stea alături de el; căci, prin intermediul lor, el putea cu
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
greșeală, și anume aceea de a ocupa posesiunile venețienilor. Dacă nu ar fi întărit puterea Bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar, întrucât alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici, ar fi putut oricând să-i oprească pe ceilalți să întreprindă vreo acțiune împotriva Lombardiei, atât pentru că n-ar fi consimțit la aceasta
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
asemenea acțiune n-ar putea fi chemat de către nobilii puternici ai țării pentru a o săvârși, și nici n-ar putea spera să-și ușureze cucerirea printr-o rebeliune a celor care sunt în jurul sultanului. Lucrul acesta decurge din motivele arătate mai sus: într-adevăr, dat fiind faptul că toți sunt sclavii lui și-i sunt îndatorați, ei nu pot fi corupți decât cu o oarecare greutate; și, chiar dacă s-ar lăsa corupți, nu poți aștepta de la ei decât prea puțin
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
faptul că toți sunt sclavii lui și-i sunt îndatorați, ei nu pot fi corupți decât cu o oarecare greutate; și, chiar dacă s-ar lăsa corupți, nu poți aștepta de la ei decât prea puțin folos, deoarece, din motivele mai sus arătate, ei nu pot atrage poporul după ei. Iată de ce acela care îl atacă pe sultan trebuie să știe dinainte că va întâmpina o rezistență masivă, așa încât este preferabil, pentru el, să se bazeze mai mult pe propriile lui forțe decât
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Franței se întâmplă contrariul: într-adevăr, este ușor să pătrunzi în această țară, câștigând de partea ta pe un mare feudal, deoarece există oricând atât oameni nemulțumiți, cât și dintr-aceia care vor schimbări în țara lor. Aceștia, din motivele arătate, îți vor deschide drum liber în țara lor și îți vor ușura victoria; dar, dacă pe urmă vei voi să păstrezi ceea ce ai cucerit, vei întâmpina nesfârșite greutăți, atât din partea celor care te-au ajutat, cât și dintr-a celor
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de dispreț, iar celălalt, plin de bănuieli, nu va fi niciodată cu putință ca ei să acționeze de acord unul cu altul. Iată de ce un principe care nu se pricepe la război nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va putea să fie prețuit de soldații lui și nici nu va putea să aibă încredere în ei. Prin urmare, un principe nu trebuie să uite niciodată această pregătire în arta războiului, pe care el
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
alții docili; unii serioși, alții ușuratici; unii cu credință în Dumnezeu, alții fără religie, și așa mai departe. Știu prea bine că fiecare va declara că ar fi minunat dacă ar exista un principe care să aibă, dintre toate însușirile arătate mai sus, numai pe acelea care sunt considerate drept bune; dar, întrucât nimeni nu poate să le aibă pe toate laolaltă și nici să le practice în întregime, deoarece condițiile vieții noastre omenești nu o îngăduie, principele va trebui să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
va însemna pentru tine atât dezonoarea, cât și ura oamenilor. CAPITOLUL XVII DESPRE CRUZIME ȘI MIlă ȘI DACĂ ESTE MAl BINE SĂ FII IUBIT DECÂT TEMUT, SAU MAl CURÂND TEMUT DECÂT IUBIT Trecând mai departe la celelalte însușiri mai sus arătate, spun că fiecare principe trebuie să vrea ca oamenii să-l socotească milos, și nu crud; cu toate acestea, el trebuie să ia seama și să nu folosească rău această milă. Cezar Borgia era socotit un om crud, totuși această
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
multe jurăminte și care apoi să se țină mai puțin de cuvânt; cu toate acestea, vicleniile i-au reușit întotdeauna ad votum, deoarece se pricepea foarte bine la astfel de treburi. Un principe nu trebuie, deci, să aibă toate însușirile arătate mai sus, dar trebuie neapărat să pară că le are. Dimpotrivă, voi îndrăzni să spun că, dacă le are și le folosește întotdeauna, ele îi sunt dăunătoare, dar, dacă pare numai că le are, ele îi sunt folositoare. După cum este
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
supușilor lor, căutau să câștige mai curând adeziunea soldaților decât pe aceea a poporului, lucru care li se dovedea apoi mai mult sau mai puțin folositor, după cum fiecare știa sau nu să-și păstreze faima printre soldați. Cauzele mai sus arătate au făcut ca Marcus, Pertinax și Alexandru, care au dus o viață modestă, au iubit dreptatea, au fost dușmani ai oricărei cruzimi și plini de omenie și blânzi, să aibă, cu toate acestea, în afară de Marcus, un sfârșit trist. Numai Marcus
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
în care cetățenii nu sunt uniți între ei va fi imediat pierdut; deoarece facțiunea cea mai slabă se va uni întotdeauna cu forțele externe ale dușmanului, iar cealaltă nu va putea să reziste. Venețienii, îndemnați, cred, de motivele mai sus arătate, favorizau existența facțiunilor guelfe și ghibeline în orașele care le erau supuse. Și, cu toate că niciodată nu le lăsau să ajungă la încăierări sângeroase, ei alimentau totuși aceste neînțelegeri, pentru că locuitorii, fiind cu totul prinși în discordii, să nu se unească
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lor. Dar atunci când nu poți evita o alianță de felul acesta, cum li s-a întâmplat florentinilor când papa și Spania au pornit cu armatele să atace Lombardia, principele trebui să se declare de partea unuia, și aceasta din motivele arătate mai sus. Și nici un stat nu trebuie să creadă că va putea vreodată să ia o hotărâre care să fie lipsită de primejdie; să știe, dimpotrivă, că trebuie să le ia pe toate îndoielnice; căci lucrurile omenești sunt astfel orânduite
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]