992 matches
-
de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
monede prețioase făcute din argint sau din aur (și mai rar din alte metale ca platina și paladiul) produse pentru colecționari sau pentru investitorii în metale prețioase. De exemplu, Statele Unite ale Americii produc American Gold Eagle, Canada produce Frunza de Arțar Canadiană de Aur, iar Republica Africa de Sud emite Krugerrandul. „Acvila de Aur Americană” (în engleză: „American Gold Eagle”) are valoarea nominală de 50$ US. Monedele de aur canadiene „Frunza de Arțar” au și ele valoare nominală, care este pur simbolică, însă
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
ale Americii produc American Gold Eagle, Canada produce Frunza de Arțar Canadiană de Aur, iar Republica Africa de Sud emite Krugerrandul. „Acvila de Aur Americană” (în engleză: „American Gold Eagle”) are valoarea nominală de 50$ US. Monedele de aur canadiene „Frunza de Arțar” au și ele valoare nominală, care este pur simbolică, însă Krugerrandul nu are valoare nominală. Valoarea nominală a unei monede având curs legal este indicată, în mod concret, pe "reversul" acesteia. Această valoare poate fi garantată prin compoziția sa, dacă
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
33). Precipitațiile se încadrează în limita a 550-650 millimetri pe an. Tampere este un oraș "verde", clădirile fiind separate de spații cu iarbă și arbori. Pe teritoriul orașului sunt inventariați peste 1.100.000 arbori. Arborii caracteristici orașului sunt mesteacanul, arțarul, pinul, molidul și bradul. Dintre păsări și animale, cele mai frecvent întâlnite sunt: vrăbii, porumbei, sturzi, codobaturi, sticleți, coțofene, rațe sălbatice, veverițe și iepuri de câmp. Iarna, în împrejurimi sau chiar pe teritoriul orașului, pot apărea sporadic și animale mari
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă. Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
a putrezi grinzile de sub podelele. Astfel de "parchet en lozange" a fost remarcat de arhitectul suedez Daniel Cronström la Versailles și la Grand Trianon din 1693. Cherestea contrastanta în culori și material, cum ar fi stejar, nuc, cireș, tei, pin, arțar, etc., este uneori folosită, iar pentru tipuri mai scumpe, este utilizat mahon bogat colorat, iar uneori și alte tipuri de lemn tare tropical. Deși din punct de vedere tehnic nu este lemn, bambusul, de asemenea este, un material popular pentru
Parchet (material de construcție) () [Corola-website/Science/317668_a_318997]
-
înfățișării sale, precizând că are ochi albaștri și păr blond deschis (sau o culoare mai deschisă decât negru). În acest roman, în Țara de Nicăieri este toamnă, astfel că Peter poartă o tunică cu pene de gaiță și frunze de arțar. În povestirile "Starcatcher" scrise de Dave Barry și Ridley Pearson, Peter are păr de culoare portocalie ca morcovii și ochi albaștri strălucitori. Ideea unui băiat care a refuzat să crească s-a bazat pe fratele mai mare al lui J.M.
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
care cea mai cunoscută o reprezintă "Peșteră Orban Balazs" . Rezervatia " Cheile Vărgișului și peșterile din chei" se suprapune sitului "Natură 2000 - Cheile Vârghișului". Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag ("Luzulo-Fagetum"), păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
luturi), acoperite de o cuvertură loes-soidală de vârstă cuaternară. La suprafață apar argilele loessoidale, pe care s-au format cernoziomuri. Suprafața bazinului este valorificată sub terenuri arabile și numai în partea superioară se întâlnesc păduri mature de foioase (stejar, frasin, arțar, salcâm), care ocupă doar 1,2% din suprafața bazinului. Rețeaua hidrografică este dezvoltată (0,44 km/km2), fiind alcătuită din 107 râuri cu lungimea totală de 424 km, dintre care 99 au o lungime de până la 10 km, iar trei
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) - 1622 ha (33%), salcie (Salix) - 400 ha (8%), arțar (Acer) - 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) - 105 ha (2%), ulm (Ulmus) - 25 ha (0,5%), conifere - 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada șoricelului ("Achillea millefolium"), firuță ("Poa angustifolia") sau cucență ("Digitalis lanata
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
pe cuprinsul căreia sunt conservate elemente floristice specifice zonei de silvostepă. . Flora are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), gorun ("Quercus petraea, Quercus dalechampii"), stejar ("Quercus virgiliana"), gârniță ("Quercus frainetto"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), scoruș ("Sorbus domestica"), dârmoz ("Viburnum lantana"). Rezervația adăpostește și conservă un habitat natural de tip "Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos". La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
de păduri de fag (Fagus Silvatica) și stejar (Quercus robur), aceasta reprezentând doar 20% din suprafața aparținând comunei. Aceste două specii se află în amestec cu specii de brad (Abies albă), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior). Stratul de arbuști este reprezentat de alun (Corylus avellana) și voniceriul (Euonymus europaea). În substratul de ierburi partrund elemente acidofiele că rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarița (Asperula odorata), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosera). Printre pădurile
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
adaugă roci formate din material aluvionar nisipos depus sub formă de straturi. Datorită așezării geografice, localitatea Smârdan se caracterizează prin tipul climatic temperat continental. Vegetația este caracteristică stepei și luncilor joase inundabile. Se întâlnește atât vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
(n. 20 aprilie 1923, Arțari jud. Ialomița - d. 4 septembrie 1982, București) a fost un dirijor și violonist virtuoz român. s-a afirmat ca un cunoscător rafinat și virtuoz al viorii în cadrul Orchestrei de muzică populară Radio, însușindu-si stilurile interpretative din majoritatea zonelor folclorice
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]
-
a fost un dirijor și violonist virtuoz român. s-a afirmat ca un cunoscător rafinat și virtuoz al viorii în cadrul Orchestrei de muzică populară Radio, însușindu-si stilurile interpretative din majoritatea zonelor folclorice ale țării. S-a născut în localitatea Arțari jud. Ialomița, la 20 aprilie 1923 într-p familie de muzicanți cu veche tradiție. Bunicul său Ion Dinu, iar mai apoi tatăl său Simion Dinu Mirea au fost violoniști cunoscuți în această parte a Munteniei. Mutându-se în București, familia
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]
-
reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
al meciului. Portarul Gordon Banks, câștigător al Campionatului Mondial de Fotbal în 1966, l-a antrenat pe Sylvester Stallone. Personajul interpretat de Stallone afirmă că el este membru al Armatei Canadiene și poartă o insignă în formă de frunză de arțar pe beretă pe tot parcursul filmului. Meciul a fost filmat pe Stadionul Hidegkuti Nándor din Budapesta (Ungaria). În film, Pelé interpretează un personaj din Trinidad-Tobago, el fiind originar din Brazilia. În timp ce Brazilia a aderat la cauza aliată și soldații săi
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]