2,802 matches
-
a numit „poezia refuzului”. Tristețile din cărțile anterioare se dezbracă de melancolie, reverie funebră și patos justițiar și cultivă parabola străvezie, cu un Ceaușescu pe post de hulpav demolator: „Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică / și-apoi o seceră cu limba mecanică.” De aici înainte s-ar zice că „misia poetică” s-a încheiat: volumul O beție cu Marx, ca și Pamfletele vesele și triste din „Academia Cațavencu”, apărute amândouă în 1996
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
Muntenia, Oltenia, Transilvania și Banat.4 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri Cea mai veche și mai răspândită dintre ocupațiile de bază ale populației sedentare de la Dunăre și Carpați a fost agricultura și creșterea animalelor. Timp de milenii-încă din neolitic-strămoșii românilor au arat și semănat pământul din câmpii, văi, depresiuni, podișuri și zonele submontane. Din repartiția așezărilor, datate în secolele VII-X, rezultă că majoritatea lor se aflau în zonele unde se practica agricultura. În așezări, dar și în cimitire, au fost descoperite unelte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire (a secera), colligere (a culege), machinare (a măcina). Dăinuirea timp de secole a acestei terminologii agricole este mărturia vie a originii latine și a statorniciei neamului românesc. 5 O altă ocupație importantă era mineritul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bărbat (barbatus), femeie-muiere (mulier), părinte (parentem), fiu (filius), fiică (filia), soră (soror), frate (frater), cumnat (cognatus), socru (socer), ginere (generem), nepot (nepos), însușiri fizice și sufletești: bun (bonus), frumos (formosus), tânăr (tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
anotimpul predilect de manifestare. Virtuozitatea lexicală a autorului se manifestă mai cu seamă în prelucrările după folclor, unde balada și blestemul sunt distilate până la a deveni incantații lirice pure: „Bată-ne ploile și ardă-ne rugul./ Aducerile aminte să-și are plugul./ Facă-se cerul tămâie, azurul sineală/ Și inima îndoială.” Volumul Vorbele vântului (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) construiește un univers imaginar dominat de arbori, ape, pietre și păsări, a căror contemplare simpatetică devine sursa unui vitalism molipsitor, a
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
Este fiica Iconiei și a lui Vasile Micșan, funcționar. După absolvirea (în 1973) a Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. A fost soția scriitorului Traian Liviu Birăescu. A mai semnat Ara Mușat. A debutat cu versuri în „Orizont” (1970), iar ca prozatoare în volumul colectiv Drumul cel mare (1985). Pariu cu viitorul (1989) este un volum de proză scurtă, populat cu personaje dilematice, de obicei intelectuali și bătrâni, care trăiesc drame
BIRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
lui Alexandru Gustav Cizek, funcționar, si frate cu Alexandru Nicolae Cizek. C. urmează liceul clasic (1948-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1951-1955), încheindu-și studiile superioare cu lucrarea de diplomă Ideile social-politice la Seneca, sub îndrumarea profesorului Aram Frenkian. Este oprit ca asistent la Catedră de filologie clasică, unde devine profesor. I se acordă titlul de doctor în 1968, după susținerea tezei Lupta de idei a epocii lui Nero în izvoarele literare antice. Realități și idei. În 1973
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
cnuta plumbuită, sub legea de aramă Ce-oprește pentru mintea-i a minții tale raze, Lumina ta de aur, lumina ce-nviază? O! toată țara asta ai dat altor popoare, Încât altar să-ți facă poporul tău loc n-are. Arând un câmp de pietre cu crudele-i sudori El seceră spinișul din lucru-i fără spori, Privirea lui e cruntă și lacrima venin Blăstăm e vorba-i seacă, sufletul lui suspin. Decât o viață moartă, un negru vis de jele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eu miaun Și trezesc din vis motanul Care toarce sub un scaun. Sunt Vânt, Plâng, Frâng Sperios vo creang-uscată IZVORUL (tenor) Izvor, Din munte cobor, Când vântul vo ramură armă Fac larmă! (Cerul se coboară, Armonie, Schimbare. SCENA I[I] (ara. Furtună) M[UREȘANU] (singur ) Cum norii strigă-jalnic și marea sparge piatră Și tunete bătrâne pe-a ceriurilor vatră Pocnesc cu-a lor ciocane, moșnegi și falnici fauri, Ei făuresc furtunei coroana ei de aur... Se zvîrcole în valuri marea cea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
27 7r nu sunt jidij? ' Adiki... vorbă si fii... Dar la" Presă"... la "Presa" di pi Bikireșt este franțuz... Vermont heist din Grinberg. {EminescuOpVIII 362} Și știi dimiata cine ești stăpân în țara Moldovii? Crezi că rumunu? Rumunu bun să are, rumunu bun la prașăli... rumunu nu stăpân. Stăpînu ist Leizer zollzan-gezind. INT [ENTATIONEM] Și cât ai să iei? LEIZER Nimichi totă... Patrăzeci de galbăn. Ieftin, tari ieftin. Poftim sichiteală INT [ENTATIONEM] (citește ) Mîncare și băutură 40 galbeni ". Patruzeci de galbeni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se produce numai prin afectul celui ce vorbește. Litera a ca interjecțiune poate de-aceea să reprezinte espresiunea cea mai varie a simțirei individuale. În sine e sunetul cu desăvârșire nehotărât, va să zică nemărginit de otărîbil. Între toate vocalele însă a arată mai mult puterea simțitoare, pentru că, cum am zis, a e tonul uman curat în cea mai simplă a lui manifestare. De-aceea ar fi un esercițiu care s-ar plăti daca actorul ar încerca să esprime în a o scală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și cedri [...] Ghilgameș taie copacii, Enkidu smulge buturugile (51, p. 232). Pare a fi vorba de o defrișare a zonei, în vederea cosmizării ei : „îți voi tăia ție cedri... și case pentru tine clădi-voi din cedrii aceia”. Și Iason desțelenește, ară și seamănă zona unde a înjugat taurii.) Am comentat mai înainte analogia simbolică dintre monstrul stihial și ținutul (labirintul) în care acesta sălășluiește. Amândoi sunt ipostaze/intruziuni ale Haosului în Cosmos și, ca atare, eroul îi distruge (răpune, ordonează) pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XVII-lea (Aaron Berakhiah, Ovadia Profetul etc.). De exemplu, cabalistul cunoscut sub numele de Rabbi Ovadia Profetul a descris un experiment de izolare a doi nou-născuți la curtea regelui biblic Ben Hadad (secolul al IX-lea î.e.n.), suveran al țării Aram, Siria de astăzi (vezi 1 Regi, XX, 1). Se spune că, după șapte ani de izolare, cei doi copii ar fi început spontan să vorbească limba ebraică. Pentru secolul al XIII-lea, simptomatică este disputa teologică dintre cabaliștii evrei Hillel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
generat toate aceste legende, atribuite în Evul Mediu mai multor monarhi europeni și asiatici. Am văzut mai sus că cel mai vechi suveran în seama căruia s-a pus un astfel de experiment este Ben Hadad, regele biblic al țării Aram (Siria), în secolul al IX-lea î.e.n. Dar cea mai veche atestare a acestui topos legendaro-istoric se găsește în Istoriile lui Herodot (secolul al V-lea î.e.n.) și se referă la un suveran egiptean, Psammetihos, care a domnit în secolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după vechi „datini și scrieri sfinte” ale acestora. El a săpat întâi o groapă (fossa), pe care a numit-o mundus (lumea), peste care a edificat un altar (ara) (Ovidiu, Fastele, IV, 821-825). „Apoi, în jurul lui ca centru, în formă de cerc, a tras marginile cetății” cu plugul, ridicându-l de la pământ și întrerupând brazda în locurile prevă- zute pentru edificarea porților orașului (Plutarh, Romulus, XI). Episodul asasinării lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuvine paternitatea ei. E rea, dar ținta ei a fost bună. Producțiunea agricolă e legată de anume condiții de timp. Un obiect industrial se poate produce și vara și iarna, și noaptea și ziua, oricând și oriunde. Cine însă nu ară la vreme, nu prășește la vreme, nu seceră la vreme, acela nu recoltează nimic și degeaba și-a băgat capitalul în producțiune. Spiritul legii tocmelilor a fost a asigura termenele deosebite ale muncilor agricole, a căror neținere ar fi echivalentă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țării, nici de aptitudinile poporului, nici de trecut, desigur că onor. d. C. A. Rosetti și compania sa politică nu se vor opri numai la regularea tocmelelor agricole, ci vor încerca să răstoarne totul cu susu 'n jos, pentru a ara pământul istoriei române în toate direcțiunile, să nu rămâie nici sâmbure, nici rădăcină din ideile trecutului, pentru ca brazda să fie îndestul de înfoiată și moale să primească în ea sămânța nouălor idei... ale republicei. 79 {EminescuOpXIII 80} Se știe că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Londrei, să cereți ba reformarea legii electorale, ba electivitatea magistraților, ba câte toate. Toate acestea nu ajută nimic, nu ușurează c-un grăunte măcar sarcina socială, din contra o îngreuie fără de nici un folos și țara stă tot pe loc, țăranul ară tot cu plugul lui Mircea cel Mare, administrația tot rea, școala tot mediocră, justiția tot înjghebată din oameni ce vor să-și facă în tribunale practica de advocatură. După cum ni se pare nouă, legile și organizarea politică ar fi putut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și alte soiuri de creștini. Țăranul este singurul care contribuie la această producțiune, căci arând pământul, [î]l face capabil de-a absorbi dementele ce-i trebuiesc din aer și din apă și de a le combina în materia organică a plantei nutritoare. Așadar pământul și munca lui plătesc la urma urmelor toate dările, oricum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și alte soiuri de creștini. Țăranul este singurul care contribuie la această producțiune, căci arând pământul, [î]l face capabil de-a absorbi dementele ce-i trebuiesc din aer și din apă și de a le combina în materia organică a plantei nutritoare. Așadar pământul și munca lui plătesc la urma urmelor toate dările, oricum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lucru ca dracul de tămâie vor râde de tine daca le vei da sfatul să muncească, să întrebuințeze într-un mod util echivalentul de putere mecanică pe care îl produce organismul lor viu. Țăranul întrebuințează acest echivalent mecanic pentru a ara, a semăna, a secera; adică pentru a da materiei o formă nouă, aceea a grânelor, de o utilitate incontestabilă. Ce fac însă ceilalți cu acel echivalent, la ce întrebuințează mecanismul fizicului lor prețios? Spre a produce lucruri de utilitate? Ferească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înființez o Lume Agricolă și, dacă rezultatele ei vor fi cele pe care le aștept, voi fi prea bătrân să mă mai bucur de ele. Iar prezentul e guvernat de Edictul Korona. Mai bine m-aș apuca eu însumi de arat câmpurile alea. Mă declar clonă și trec la treabă. Isidor zâmbi cu condescendență. Avea un sentiment ciudat, de milă, față de micul guvernator. Știi că întîia zidire care ar trebui să slăvească înălțarea Mântuitorului tău trebuie să îmbrace izvorul cu apă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
atât de dornici de a se întinde, ar trebui să facă exact ceea ce au făcut strămoșii noștri. Să colonizeze planete și să le muncească ei înșiși. Nu forța de muncă ne lipsește, fiule, ci sârguința. Am uitat cu toții cum se ară un ogor și cum se taie copacii falnici din păduri, cum se cresc vitele... Singura resursă limitată e voința! ― Pui la îndoială Edictul Korona? întrebă scurt împăratul. -Nicidecum! Spun doar că interdicția de a munci fizic se referă tocmai la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că acest fapt nu o anulează, tocmai datorită faptului că nu este o poziție singulară în timp. Găsim aici ideea că nu efortul țăranilor este responsabil de supraviețuirea lor, ci bogăția pământului. Țăranii "La muncă sunt foarte leneși și trândavi; ară puțin, seamănă puțin și totuși culeg mult" (Cantemir, 1967: 201). De asemenea, rândurile despre năravurile moldovenilor sunt revelatoare: "Trufia și semeția sunt muma și sora lor" (Cantemir, 1967: 204). Afirmația ne arată atât unitatea de spirit pe pământurile românești, cât
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
etnice, atunci când avem în vedere sufletul românesc e și mai greu, arăta chiar Drăghicescu. Absența eticii muncii și productivității este prezentată de Noica plecând de la analiza pe care o face legendei românești a celui de-al doilea păcat adamic. Astfel, arând mai mult de o brazdă (cât le impusese divinitatea), Dumnezeu le comunică celor doi că vor putea ara cât vor, și el le va da tot cât va voi El. Și atunci, la ce să mai depui eforturi deosebite dacă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]