2,478 matches
-
bucovinene, mărind disponibilitatea acesteia spre emigrare, situație pe care Vasile Balș, în calitate de căpitan al Bucovinei, a căutat să o combată prin toate mijloacele. Militantismul său, de tip iosefin, în favoarea țăranilor, viza apărarea acestora împotriva abuzurilor și împilărilor stăpânilor sau ale arendașilor de moșie, prin păstrarea, în privința numărului zilelor de clacă prestate de săteni proprietarilor, a statu-quo-ului stabilit în perioada Administrației militare, de 12 zile pe an181. Mai mult, în 1795, Administrația districtuală a interzis cele trei zile pe săptămână de clacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de abuzuri, ilegalități sau delicte în activitatea depusă de Balș, de administrator al districtului 228. Alte plângeri priveau viața sa privată, fiind vizate relațiile de prietenie cu Mihalachi Czernovschi. Acesta era un evreu botezat, care făcuse o mare avere, ca arendaș, în timpul Administrației militare a Bucovinei, al cărei secretar de limbă română fusese, până la demiterea sa pe motiv că ar fi comis diferite ilegalități. În timpul războiului ruso-austro-turc dintre anii 1788-1791, o perioadă a fost folosit de prințul de Coburg, pe post
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a moșiilor din Moldova și raiaua Hotinului, deținute de mănăstirile bucovinene, la actele pe baza cărora erau stăpânite, întocmindu-se inventare detaliate în acest scop248. Alte informații conturau tabloul economic al acestor moșii, situația veniturilor și a cheltuielilor, raporturile cu arendașii acestora 249. În privința arendării moșiilor Fondului bisericesc, politica statului austriac iosefin a căutat să introducă principiul modern al arendării prin licitație publică, urmărindu-se în același timp creșterea valorii și a rentabilității exploatațiilor agricole 250. Pentru apărarea bunurilor ecleziastice bucovinene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care se folosesc stareții să-i facă legați de sine pe călugării sus pomeniți este de a le arenda anumite moșii ale mănăstirii, făcându-le favoarea de a le pretinde numai a patra parte din ceea ce ar fi plătit un arendaș străin. Las în seama Înaltei și Preaînaltei aprecieri, dacă problemele descrise mai sus sunt demne de îndreptare? Și devreme ce autoritatea arhiepiscopului de Iași, cu privire la mănăstiri, a fost întotdeauna subordonată principelui și nu patriarhului de la Constantinopol, însă în prezent Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dăunător este importul de vin din Moldova în Bucovina, care aduce cu sine o cheltuială anuală de aproximativ 40.000 de florini. Una din problemele cele mai dăunătoare pentru obște este însă arenda: aproape fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai multe rânduri și, cum arendașii sunt în majoritate străini, care fură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de aproximativ 40.000 de florini. Una din problemele cele mai dăunătoare pentru obște este însă arenda: aproape fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai multe rânduri și, cum arendașii sunt în majoritate străini, care fură câtva timp banii supușilor prin socoteli suspecte spre prejudiciul altor îmbunătățiri, ei obișnuiesc, atunci când s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
florini. Una din problemele cele mai dăunătoare pentru obște este însă arenda: aproape fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai multe rânduri și, cum arendașii sunt în majoritate străini, care fură câtva timp banii supușilor prin socoteli suspecte spre prejudiciul altor îmbunătățiri, ei obișnuiesc, atunci când s-au îmbogățit îndestulător prin arendele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai multe rânduri și, cum arendașii sunt în majoritate străini, care fură câtva timp banii supușilor prin socoteli suspecte spre prejudiciul altor îmbunătățiri, ei obișnuiesc, atunci când s-au îmbogățit îndestulător prin arendele lor favorabile, să se stabilească în afara țării. Citez aici ca exemple pe un anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Theresia, împărăteasă, 42, 47, 67, 69, 79, 188, 202, 203, 445 Marki, Anton de, 108, 151, 238, 242 Markowich, conte, 278, 288 Martini, Karl von, 194, 210, 297 Mavrocordat, Alexandru (Firaris) voievod, 166, 173, 176, 178 Mavrocordat, familie, 11 May, arendaș, 176 Mayer, Joseph Ernst, 39, 229, 231 Meletie, arhimandrit, 122, 138 Meletie, vicar, 119, 121 Metternich, Klemens Wenzel, 292 Michaeler, Karl Joseph, 181 Mieg, Friedrich von, 48, 51, 54, 64 Mihăilescu, Vintilă, 9 Milița, fiica regelui Vukașin, 15 Miron, Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bugetul Comunei s-a întreținut cu cele necesare. Apoi fiincă pereții a început să crape din cauza clopotniței făcută pe zidul bisericii, s-a decis facerea unei clopotnițe de lemn la o parte, din lemn dăruit de D-l Gr. Chiriță arendașul moșiei și cu cheltuiala și osteneala sătenilor enoriași 32. Tot în această adresă se menționează faptul că, din suma amintită, se vor aduce îmbunătățiri pentru menținerea și facerea gardului separator Bisericei parohiale de casa bisericească 33. Cu toate acestea, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
caligrafic: Alianța Română 36. Preotul de la Ipotești își lua în serios întreaga muncă. În 1896 este confirmat faptul că, într-adevăr, bisericuța din Ipotești era de bârne și astăzi este de zid pe temelie de piatră 37. În anul următor, arendașul unei părti din Ipotești era doctorul Alexandrovici, care scotea la vânzare, pentru locuitori, pământ de calitate pe un preț de cel mult 40 lei38. Preotul Ursachi este din ce în ce mai activ, informând Protoieria amănunțit despre ceea ce se întâmplă în parohia sa. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din hotar în hotar, cum se găsește în urma exproprierii, în suprafață de 180 fălci (sau 257,40 ha), cu toate atenansele ei, pe termen de 5 ani, începând de la 23 aprilie 1922, cu prețul de 30.000 lei pe an. Arendașul se numea Gheorghe Ungureanu 52. Și această moșie (fostă Ipotești-Eminovici și Ipotești-Isăcescu) a fost expropriată în 1945, rămânând proprietarilor suprafața de 50 ha, conform legii, iar în 1949, a fost expropriată în totalitate. Acesta este istoricul moșiei Ipotești, de la începuturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ne va trebui, pentru că n'avem mai mult decât trei fălci, pe care putem conta 58. Dar o întrebare tot rămâne: să se fi făcut până la urmă un act între Cristea Marinovici și Gheorghe Eminovici, așa încât tatăl poetului să ajungă arendaș pe fosta lui moșie? Parcă nu stătea în firea bătrânului. Și cu toate astea, iată ce se scrie în Registrul stărei civile pentru morți, din 1884, ianuarie, 9: act de moarte al D-lui Gheorghe Eminovici în etate de 72
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ani văduv mort eri la unsprezece din noapte în casa sa din cotuna Ipotești, comuna Cucorăni, religia ortodoxă, profesia arendași de moșie din cotuna și comuna menționată mai sus59. Și pe actul de deces al lui Nicu stă scris tot arendaș de moșie 60. Să fi fost oare vorba de o arendare în toată regula, iar actele să fi încăput pe mâna băcanilor spre a-și înveli în ele, pentru vânzare, peștele sărat, ori bătrânul, împreună cu fiul său, Nicolae, să fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
căror culme o poate ilustra plângerea unui țăran din satul Cristești, veteran al războiului din 1877 (Ion Dogaru a participat la asaltul redutei Grivița). După război, i s-a spus că veteranii sunt scutiți de "prestațiunea" la care-i obligau arendașii și proprietarii, numai că, peste trei ani, li s-a cerut s-o plătească... și din urmă! Țăranul fiind lipsit de orice mijloace, perceptorul i-a sechestrat "unicul meu suman, pe care aveam decorațiunile ce-mi sunt oferite de înaltul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care locuia la Dieppe, avea grija palatelor-reședință din Germania, Franța și Italia ("un lux enorm" scria gazeta ieșeană "Opinia"), oferea imense burse și donații orfelinatelor și spitalelor din Paris și Baden-Baden, lăsând soarta amărâților țărani moldoveni la totala discreție a arendașului Fischer. Iată cum vedeau autoritățile esența chestiunii: Am căutat raportează prefectul de Botoșani Mavrocordat să mă ocup în mod serios de potolirea răscoalelor ce le-am găsit în toiul lor, iar pe de alta, de a ocroti drepturile de proprietate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
esența chestiunii: Am căutat raportează prefectul de Botoșani Mavrocordat să mă ocup în mod serios de potolirea răscoalelor ce le-am găsit în toiul lor, iar pe de alta, de a ocroti drepturile de proprietate și interesele marilor proprietari și arendași." Despre țărani, nici un cuvințel! Toate astea se petreceau la numai un an de la fastuoasa aniversare a celor 4 decenii de domnie a lui Carol I! A trecut mai bine de un veac. Cum s-a rezolvat, în România, "chestiunea agrară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Fondul Bisericesc mai era patron la 101 lăcașuri, iar străinii, evrei, armeni, polonezi, la 162, îndeosebi în zona dintre Prut și Nistru, unde 54 de biserici ortodoxe erau patronate fapt nemaiauzit în nici o provincie românească de mari proprietari funciari și arendași evrei, de confesiune mozaică. Arhivele din Cernăuți conțin numeroase plângeri și memorii ale locuitorilor din sate împotriva acaparării moșiilor, pășunilor și fânețelor de către coloniștii și imigranții străini. Preotul din satul Sf. Ilie, de lângă Suceava, scrie, la 24 februarie 1914, Consistoriului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se împuținează numărul lucrătorilor în Bucovina...". Putem conchide ca extrem de sugestivă relatarea din 29 aprilie 1898 a ziarului Patria, organul oficial al Partidului Național Român care scria, analizând situația creată în Bucovina: "țara e inundată de patroni străini, muncitori străini, arendași străini, funcționari străini, încât, fără exagerare, Bucovina face impresia unei colonii africane unde indigenii sunt cu desăvârșire sub ocrotirea acelora care au ocupat-o". Exemplele ar putea continua și spre a înțelege și alte fenomene: slaba reprezentare a românilor în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligația de a permite accesul personalului autorizat, în condițiile prezentei ordonanțe, în vederea cercetării și protejării patrimoniului arheologic, precum și asigurării masurilor de protecție și paza a bunurilor de patrimoniu. ... (2) Proprietarii sau arendașii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt îndreptățiți la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfășoară acestea, în cuantumurile și în condițiile stabilite prin
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
patrimoniului arheologic și de a asigura masurile de protecție și paza a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii. ... (2) Ca urmare a protecției speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul arheologic național, în condițiile prevăzute la art. 22, proprietarii sau arendașii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt îndreptățiți la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfășoară acestea, în cuantumurile și în condițiile stabilite prin metodologia aprobata
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
și păsări, persoane fizice; ... c) societățile agricole cu personalitate juridică și asociațiile familiale, potrivit Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere ��n agricultură; ... d) societățile comerciale pe acțiuni cu capital privat cu profil agricol; ... e) arendașii, persoane fizice sau juridice, care au încheiat contracte de arendare în condițiile prevăzute de Legea arendării nr. 16/1994 , cu modificările și completările ulterioare; ... f) institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare cu profil agricol. ... 4. Condiții de eligibilitate: a) ocupația permanentă
ORDIN nr. 15 din 14 februarie 2000 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea fermierilor privati în vederea achiziţionării de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi de instalaţii de irigat din producţia interna, finanţat din Fondul special "Dezvoltarea agriculturii româneşti". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127378_a_128707]
-
proprietarii și plasa unde se află fondurile, printr'o declarație făcută la consiliul comunei unde sînt fondurile; iar cînd alegerea domiciliului nu va fi avut locu, notificarea prescurtării se face în copie îndoita, una către consiliul comunei și alta către arendașul, locatarul, îngrijitorul proprietății. Tote cele-lalte notificări prescrise prin legea de față se vor face în formă sus însemnată. Articolul 23 Administrațiunea, ca să desfacă proprietățile de privilegiuri, ipotece sau alte drepturi ale unei a treia persoane, este datore a cere transcripțiunea
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
alcătuite în conformitatea articolilor precedenți pentru orașul de residenta sau plasă și care urmeză a se face espropriatiunea, noue persoane care vor forma juriul, si osebit trei jurați suplimentari. Articolul 41 Nu vor putea face parte din juriu: 1-iu. Proprietarii, arendașii pamenturilor și chiriașii edificielor ce se espropriaza. 2-a. Creditorii ipotecari. 3-a. Toți cei lalti interesați, declarați sau carii s'ar fi aretat pe puterea art. 33 și 34. Persoanele ajunse în versta de 60 ani vor fi aperate
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
natură celor prevăzute la cap. III și V. 2. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din ordonanță, impozitele și taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate cad în sarcina arendatorului care poate fi proprietar, uzufructuar sau deținător legal. Arendașul datorează impozit pe venitul realizat din exploatarea bunurilor agricole primite în arendă. 3. Prin aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) și l) din ordonanță se supun impozitării: - veniturile realizate de persoanele autorizate să execute lucrări agricole și prestări
HOTĂRÂRE nr. 706 din 1 septembrie 1999 pentru aprobarea Instrucţiunilor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125253_a_126582]