1,120 matches
-
artistului-polemist care, prin convocarea diferitelor secvențe, imprimă o tectonică specifică discursului polemic, accentuându-i polifonia. Înainte de a aborda, în detaliu, strategiile polemicii argheziene, vom "ieși" din textul restrâns, pentru a arunca din nou o privire de ansamblu asupra întregului discurs arghezian antiiorghist; această perspectivă de ansamblu ne va permite să facem câteva observații cu caracter general, valide pentru toată publicistica polemică argheziană, chiar cu riscul de a reitera unele idei anterior afirmate. Căutând să identificăm registrul predilect al polemicii antiiorghiste, am
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemicii argheziene, vom "ieși" din textul restrâns, pentru a arunca din nou o privire de ansamblu asupra întregului discurs arghezian antiiorghist; această perspectivă de ansamblu ne va permite să facem câteva observații cu caracter general, valide pentru toată publicistica polemică argheziană, chiar cu riscul de a reitera unele idei anterior afirmate. Căutând să identificăm registrul predilect al polemicii antiiorghiste, am constatat o dublă oscilație: inter și intradiscursivă. Dacă prima ne relevă proteismul abordării polemice, în funcție de conjunctură, dar și de evoluția dispoziției
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
macaz în chiar interiorul textului, trecerea de la un registru la altul sau, altfel spus, abandonarea cadrului referențial și accederea în spațiul ludic al creației, unde sensurile redobândesc noi dimensiuni și valențe. 1) La nivel intrediscursiv, am observat, privind diacronic atitudinea argheziană, o schimbare de tonalitate: dacă, până în 1914, textul nu depășește cadrul polemic, menținându-se în registrul comicului buf sau absurd, adeseori printr-o evadare jucăușă în imaginar, unde "înscenarea" traduce ilaritate sau, cel mult deriziune, în timp, adversitatea dintre cei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
încă demult un guvern"302, sau: " Ilustrul profesor cunoaște două singure momente de plăcere anuală, fuga din țară și fuga din străinătate"303. E evidentă intenția provocării polemice, dar suntem încă departe de apogeul disputei. Primele semne ale violenței polemice argheziene apar o dată cu cea de-a doua serie a Biletelor..., unde tonul caustic, sarcasmul, ofensiva directă, ca arme ale polemistului, sunt abandonate deseori în favoarea unei agresivități necenzurate, eliberate de rigorile cadrului polemic. Pamfletarul ia locul polemistului în tirade care l-au
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu poate fi ignorat), ne apare într-o coloratură diversă, relevantă pentru abilitatea scriitorului polemist de a metamorfoza realul-cotidian în autentică literatură. 2) La nivel intradiscursiv, situația se prezintă mult mai complexemplu Totuși, se poate observa că cele mai multe din textele argheziene antiiorghiste au, ca dominantă polemico-strategică, disimularea (aici includem și figurile concesiei). Aceasta corespunde, în planul intenției, unui atac camuflat ce presupune o ambiguizare artistică, mizând, în planul receptării, pe satisfacția procurată de decodarea "nespusului". Prefăcătoria, masca, înscenarea ca ocurențe ale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
includem și figurile concesiei). Aceasta corespunde, în planul intenției, unui atac camuflat ce presupune o ambiguizare artistică, mizând, în planul receptării, pe satisfacția procurată de decodarea "nespusului". Prefăcătoria, masca, înscenarea ca ocurențe ale fictivizării în pamflet sunt paliere ale ludicului arghezian, care se substituie, complet sau incomplet, în discursul polemic, figurilor agresiunii, uzate cu predilecție în discursul pamfletar: injuria, afurisenia, imprecația, anatema sau atacul direct. E observabilă tentația permanentă a polemistului de a-și lua peste picior victimele, de a le
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-le în situații comice diverse (sugerate fie prin fine ironii aluzive, fie prin dezvoltarea unor scenarii în care ipotipoza e la mare rang), camuflându-se, însă, strategic în spatele propriilor vorbe. Procedeul pregnant al disimulării este identificabil în mai toate atacurile argheziene care vizează adversari concreți, denominați direct sau prin recurs la antonomază și traduce dubla intenție a polemistului de a atrage lectorul în jocul deconspirării și de a-l incita să formuleze el însuși acuzațiile. Evident, formula predilectă a atacului disimulat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ale economiei lingvistice și pe forța lor de sugestie, și paradigmatică (alegoria, parabola, hiperbola, enigma)305, relevând abilitatea polemistului de a selecta, din tropologia polemică, figurile cel mai adecvate pentru a stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios, la caraghioslâcul savant al unui simplu gest, până la comicăria generalizată a situației și râsul necenzurat sau până la deriziunea sarcastică, frizând umorul negru sau tragi-comicul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alte cuvinte, detaliul incriminant este, asemeni "cireșei de pe tort", dacă ne e permisă asocierea, lăsat la final; el face obiectul unei culpe minore și, de aceea, perspectiva enunțării se poate schimba radical. O tendință constantă și firească, în publicistica polemică argheziană, este abandonarea discursivității retorice în favoarea unui lirism iconic al agresivității, care preia dubla funcție (expresivă și argumentativă) a metaforei, fapt semnalat, de altfel, și de o însemnată parte a exegezei. Într-un articol amplu (prin raportare la cele mai multe din gazetăria
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dezminte. Tonul incendiar, vehement, acuzator rupe barierele unui virtual acord polemic, plasând discursul în zona autonomă a pamfletului, în care "asasinatul simbolic" (M. Angenot) nu e doar permis, ci și dezirabil. Acest pasaj final, inconfundabil pentru ceea ce înseamnă spiritul polemic arghezian, se comportă, din nou, ca o evaziune gradată în spațiul liber al ficțiunii pamfletare. Să urmărim așadar glisarea in crescendo dinspre referențial spre imaginar: "Domnul Iorga insultă Fundațiile, care așteaptă manuscrise, și insultă pe fiecare autor în parte, invidios pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
invocația cu aceeași tentă, din final: Totuși, noi credem că acest mare torturat ar mai putea să se mântuiască și să se bucure, ca Magdalena care a iubit mult, pentru că a urât inutil". (Discordanța logică, atât de frecventă în polemica argheziană, contrapune, aici, interpretării dogmatice, o alta, proprie, eretică și scandaloasă, ca expresie a iconoclasmului său funciar.) "Vino, Niculae Iorga, în mijlocul scriitorilor cu simplicitate și pornește în ora a douăsprezecea, cea din urmă, laolaltă cu ei, lucrul încă nefăcut. În crepusculul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a publicisticii scriitorilor, ca literatură non-ficțională, în genere, se verifică prin interesul pe care-l suscită nu numai la nivelul segmentului specializat (criticul și expertul, în terminologia lui Paul Cornea), ci și în rândul celor mai puțin inițiați. Dacă poezia argheziană a provocat, încă dinainte de debutul editorial, reacții dintre cele mai diverse din partea criticii (cea universitară, elitistă și estetistă, tradiționalist-eticistă și etnicistă sau critica mai tânără, entuziastă, și receptivă la nou), fiind respinsă vehement sau admirată elogios, fără rezerve, cu publicistica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
împins, în consecință, la periferia literaturii (o poziție, așa cum se știe, reconsiderată ulterior). În sfârșit, o remarcă a criticului, semnificativă în spiritul ei pentru ceea ce a însemnat, în parte, antiarghezianismul său conjunctural, exprimă, încă o dată, poziția fermă în raport cu pamfletul publicistic arghezian: "Nedrept cu alții, a fost însă nedrept și cu sine; în năvala actualității, și-a aruncat în umbră opera poetică; polemica trece, poeziile rămân"316. Refuzul lovinescian de a privi altfel decât peiorativ-pragmatic discursul publicistic contemporan lui traduce, în mod
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acută a funcției teleologice, iar în jurul acestui concept se circumscrie receptarea publicisticii pamfletare de către cititorul de rând, căruia îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care-l înregistrează, în contemporaneitatea interbelică, scriitura polemică argheziană este o certitudine pe care istoria literară și mărturiile congenerilor o susțin, în lipsa unor cercetări aplicate de psihosociologia lecturii. Observația întemeiată a Dorinei Grăsoiu, cum că "prestigiul său scriitoricesc și marea sa popularitate s-au întemeiat la început, în exclusivitate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a fost, permanent, în atenția publicului larg, atât ca poet cât și ca publicist, este de netăgăduit, astăzi, iar succesul Biletelor de papagal (volume și studii cu caracter monografic, dedicate poetului, dezbat, pe larg, acest episod), concept de presă literară arghezian sută la sută, este direct legat de notorietatea (ca o consecință directă a disputelor create în jurul numelui său) pe care și-a câștigat-o, până în 1928. Altfel spus, numele poetului a funcționat ca un garant al publicației, iar aceasta, la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
inedit, de literatura bună, și, mai ales, de condeiul incisiv al coordonatorului lor. Apariția Icoanelor de lemn (1929) și, apoi, a Porții negre (1930) va determina critica momentului să se exprime mult mai aplicat și mai nuanțat asupra producției pamfletare argheziene. Un nou val de dispute nu face altceva decât să-l mențină pe Arghezi, în atenția publicului receptor, ca pe un autor controversat, dificil de prins în tipare exegetice clasice. Dincolo de pozițiile pro sau contra, de profunzimea interpretărilor sau superficialitatea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
niciodată încălcată. Intenția de a atrage, prin intermediul dimensiunii comice, și de a provoca buna-dispoziție a receptorului, printr-un text (dar și prin caricatura grafică), nu mai puțin valoros din punct de vedere estetic, a trecut aproape neobservată de exegeza pamfletului arghezian: Surâzând treptat, în fiecare zi, cititorul se va obișnui să și râdă: educația optimismului trebuie făcută cu băgare de seamă după război și râzând îi va crește inima lui, va crește și formatul acestei gazete"321. După interpretări, ori abuzive
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Cert e că psihologia lectorului de azi e cu totul alta, sub impactul noilor media, iar orizontul său de așteptare, precum și gustul său estetic s-au modificat substanțial. De aceea, cel puțin în ceea ce privește publicistica scriitorilor, și ne gândim la cea argheziană, în special, putem lua în considerare doar percepția unui lector inițiat, atemporal, pentru care proza jurnalistică, evident, contextualizată, constituie oricând o provocare intelectuală și o delectare estetică. În viziunea Ștefaniei Mincu, acest receptor imponderabil se situează, la modul ideal, pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
artificial." Altfel spus, acest receptor corespunde, în plan afectiv, intențiilor autorului, și este, până la urmă, o prelungire, o proiecție a sa în spațiul alterității. Artificiul, poza, bufoneria, așezate de Ștefania Mincu sub semnul "afectării", ca trăsătură esențială a discursului liric arghezian, ar deveni stratageme estetice de persuadare în discusul publicistic. Oricum ar fi privit, un potențial lector al publicisticii argheziene s-ar afla în postura celui care pășește pe nisipuri mișcătoare, pentru că traiectoria discursului este adeseori imprevizibilă, fictivul invadează spațiul referențial
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a sa în spațiul alterității. Artificiul, poza, bufoneria, așezate de Ștefania Mincu sub semnul "afectării", ca trăsătură esențială a discursului liric arghezian, ar deveni stratageme estetice de persuadare în discusul publicistic. Oricum ar fi privit, un potențial lector al publicisticii argheziene s-ar afla în postura celui care pășește pe nisipuri mișcătoare, pentru că traiectoria discursului este adeseori imprevizibilă, fictivul invadează spațiul referențial și invers, iar jocul sensurilor face dificilă orientarea. Considerăm însă, cu certitudine, că dincolo de mereu invocata agresivitate, obiect de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
invers, iar jocul sensurilor face dificilă orientarea. Considerăm însă, cu certitudine, că dincolo de mereu invocata agresivitate, obiect de cercetare, pretext de contestare, mobil pentru studiul imaginarului colectiv al românilor, dimensiune recuperată și ideologizată de pamfletari-pastișori ș.a.m.d. discursul publicistic arghezian ne propune totuși cea mai tulburător-delectantă miză intelectuală: umorul. În această dimensiune, cea a humorului, spiritul revoltatului capătă libertate absolută de mișcare și, astfel, învinge dogme, spulberă convenții, râde adevărul, fără să-l rostescă. Bibliografie 1.1. Ediții cronologice Tablete
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Postfață" la Tudor Arghezi, Pamflete, Editura Minerva, București, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, Editura Minerva, București, 1981. Iorga, Nicolae, Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, Editura Adevărul, București, 1934. Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Editura Plumb, Bacău, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, Editura Minerva, București, 1972. Lovinescu, Eugen, Critice I, Editura Minerva, București, 1982. Lovinescu, Eugen, Opere 8, Editura Minerva, București, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj, 2001. Micu, Dumitru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
București, 1934. Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Editura Plumb, Bacău, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, Editura Minerva, București, 1972. Lovinescu, Eugen, Critice I, Editura Minerva, București, 1982. Lovinescu, Eugen, Opere 8, Editura Minerva, București, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj, 2001. Micu, Dumitru Opera lui Tudor Arghezi, București, Editura pentru Literatură, 1965. Micu, Dumitru, Arghezi, Editura Institutului Cultural Român, Iași, 2005. Oprea, Alexandru, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, Editura
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1981. Postfață la vol.Tudor Arghezi, Pamflete, București, Editura Minerva, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1981. Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, București, Editura Adevărul, 1934, Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Bacău, Editura Plumb, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, București, Ed. Minerva, 1972. Critice I, București, Editura Minerva, 1982. Opere 8, București, Editura Minerva, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Cluj, Editura Cartimpex, 2001. Micu, Dumitru Opera lui Tudor Arghezi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vol. II, București, Editura Adevărul, 1934, Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Bacău, Editura Plumb, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, București, Ed. Minerva, 1972. Critice I, București, Editura Minerva, 1982. Opere 8, București, Editura Minerva, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Cluj, Editura Cartimpex, 2001. Micu, Dumitru Opera lui Tudor Arghezi, București, Editura pentru Literatură, 1965. Arghezi, Iași, Editura Institutului Cultural Român, 2005. Oprea, Alexandru, În căutarea lui Eminescu gazetarul,București, Editura Minerva, 1983. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]