999 matches
-
sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influența elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influență elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). - Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). - Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). - Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistica și
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influență elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). - Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). - Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). - Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistica și
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
construcție 3.1. Actualizare - analiza morfologica, sintactica; propoziția, frază. 3.2. Lexicologie. Cuvântul. Sensul lexical și gramatical. Vocabularul. Fondul principal de cuvinte. Masă vocabularului. Dinamică vocabularului. Mijloace de îmbogățire a vocabularului. Familia de cuvinte. Arhaisme, neologisme, termeni științifici, dialectisme, slangul, argoul. Schimbarea categoriei gramaticale, extinderea și restrângerea de sens. Sinonime. Omonime. Antonime. 3.3. Cultivarea limbii. Relația limba literară- dialect. Relația limba slovaca- limba română. 3.4. Frazeologia. Frazeologisme. 3.5. Lexicografia. Dicționare: ortografic, ortoepic, explicativ, sinonimic etc. 3.6. Sintaxa
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
vocabularului. Derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide). Schimbarea valorii gramaticale ● Relații semantice (polisemie, sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, omofonie, omografie, mono/plurisemantism) Sensul corect al cuvintelor. Limbaj standard. Limbaj literar. Limbaj colocvial. Limbaj popular. Limbaj regional. Limbaj arhaic. Limbaj neologic. Argou. Jargon Expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic ● Unități frazeologice (locuțiuni și expresii) Sensul cuvintelor în context. Sens denotativ și sens conotativ II. Fonetică ● Fonemul. Sistemul fonologic al limbii române. Reprezentarea grafică a sunetelor. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentuarea
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
adecvate situației de comunicare - coerență și coeziune în exprimarea orală și scrisă - tipuri de texte și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ - stiluri funcționale adecvate situației de comunicare - limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - rolul figurilor de stil și al procedeelor artistice în constituirea sensului - rolul elementelor arhaice și regionale în receptarea mesajelor NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
adecvate situației de comunicare - coerență și coeziune în exprimarea orală și scrisă - tipuri de texte și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ - stiluri funcționale adecvate situației de comunicare - limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - rolul figurilor de stil și al procedeelor artistice în constituirea sensului - rolul elementelor arhaice și regionale în receptarea mesajelor NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
mai cunoscută poveste este aceea că la întâlnirea ofițerilor în Jabalpur în 1874, sau 1875 colonelul Șir Neville Chamberlain (nici o legătură cu viitorul prim-ministru) a sugerat să se adauge bile colorate la jocurile de biliard. Cuvântul "snooker" însemna, în argoul armatei, militar în primul an (militar în termen). Acesta a fost folosit pentru a desemna începătorii care practicau acest joc, dar a ajuns să desemneze jocul însuși. Campionul britanic la biliard John Roberts a călătorit în India în 1885, unde
Snooker () [Corola-website/Science/300452_a_301781]
-
englezul Andrew Borde publică în "The First Boke of the Introduction of Knowledge" sub forma unor mostre de „grâi egiptean” treisprezece expresii uzuale în limba români, folosindu-se de cunoștințele superficiale ale unui informator. Unele cuvinte români sunt folosite că argou în limbile cu care a venit în contact. De exemplu, în limba română: baros/barosan, a hali, mișto, a mangli, a șuti, biștari. În funcție de țară în care s-au stabilit populațiile de romi, limba vorbită a împrumutat cuvinte din limbile
Limba romani () [Corola-website/Science/298730_a_300059]
-
moartea. Versurile villoniene, scrise într-un ritm și o rimă impecabile, au fost compuse ca un fel de șarade cu sensuri duble, antifraze și aluzii la evenimente și persoane anterioare și contemporane poetului, într-un limbaj diferit de franceza modernă, „argoul hoților”, în dialectul Moyen français (1400-1600), posibil, din simpatie pentru coquillarzi deci, ele sunt dificil de înțeles și de tradus chiar și pentru un specializat în limba franceză. Cercetătorii stilului villonian se străduiesc și astăzi să-i înțeleagă și să
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
său, Guillaume de Villon. Efervescentă, caustică, sarcastică, crudă și amuzantă, plină de autocompătimire a „bietului Villon” ("povre Villon") sortit să sufere ostilitatea și lipsa de compasiune a celor care i-au blocat calea spre poziția socială care i se cuvenea. Argoul folosit, jocurile de cuvinte, aluziile la personaje și fapte cunoscute lor, dar nu și nouă, ne îngreunează înțelegerea sensului, nonsensului și dublu-sensului care abundă în poeme. Villon a scris această colecție la o scurtă vreme după jaful Colegiului Navarra, cu
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
este deseori internat la spitalul coloniei, unde beneficiază de un tratament uman din partea doctorului Troițki: luxul unui pat, hrană îndestulătoare, chiar și posibilitatea de a citi cărți și ziare. În camera de spital, Dostoievski notează într-un caiet expresii și argouri tipice limbajului pitoresc al prizonierilor din Omsk. Se va folosi de acest material în romanele sale ulterioare. Nevoia de a scrie îl chinuie în mod constant. După cum îi dezvăluie lui Apollon Maikov în 1856: « Nu pot să îți exprim, cât
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
a determinat să se dedice exercițiilor fizice și unui stil de viață spartan. Pasiunea lui pentru atletism și crichet vor fi moștenite de fiul său, James. A lucrat în adolescență pe o barcă-pilot (pilotină) din portul Cork, unde a deprins argoul marinăresc cu care își delecta adesea amicii de pahar. A studiat medicina timp de trei ani (1867-1870) la Queen's College, Cork, dar nu a reușit să absolvească, din cauza stilului de viață dezorganizat și hedonist, dar și a interesului crescând
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
la Niagara-on- the-Lake, Ontario, și în afară de aceasta mai există 90 de teatre regionale pe cuprinsul țării. Teatrul în limba franceză este înfloritor, cu piesele dramaturgilor consacrați ca Michel Tremblay, care a revoluționat scena din Québec cu lucrările sale în " joual" ( argou), precum "Les Belles Soeurs" și, mai recent, "Un geste de beauté", și Michel-Marc Bouchard, ale cărui piese, precum "Les Muses Orphelines", sunt tot atât de populare. Există de asemenea, și companii ale teatrului de avangardă, precum Carbon 14, trupa de teatru-dans a
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
interpretările sale deosebite, angoasa și frământările unei întregi generații de francezi și vest-europeni, martori interbelici ai ascensiunii nazismului, respectiv participanți ulteriori ai reconstrucției postbelice a democrațiilor europene. Numele său adevărat era Édith Giovanna Gassion. Și-a luat pseudonimul "Piaf" (în argoul parizian = vrabie) cu ocazia debutului, în anul 1935. De origine socială modestă, fiica a cântăreței ambulanțe Line Marșa, de origine italo-algeriană și a acrobatului de circ Louis Gassion, a avut o copilărie grea, fiind crescută de bunica ei, patroana a
Édith Piaf () [Corola-website/Science/297974_a_299303]
-
Mondial - dominația Statelor Unite au avut drept rezultat răspândirea englezei pe Glob. Datorită acestei răspândiri globale, s-au dezvoltat diverse dialecte ale englezei, precum și limbi creole bazate pe engleză. Varietățile majore ale englezei includ, în cele mai multe cazuri, mai multe subvarietăți, precum argoul Cockney în cadrul englezei britanice; engleza Newfoundland în cadrul englezei canadiene; și engleza vernaculară afro-americană, precum și engleza sud-americană, în cadrul englezei americane. Engleza este o limbă pluricentrică, lipsită de o autoritate lingvistică centrală, cum de exemplu pentru Franța este "Académie française"; și, cu toate că
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]
-
fragment nu are relevanță decât pentru firul narativ al povestirii, în vederea unor evenimente care urmează. Până atunci însă, văzând un bătrân - care prinsese cu siguranță perioada de dinainte de Revoluție, de dinaintea Erei Fratelui cel Mare - intrând într-un bar - cârciumă, în argoul prolilor - îl urmează sperând să obțină răspunsuri la numeroasele întrebări pe care și le punea referitor la vremea uitată (când el era încă un copil). Însă concluzia la care ajunge - în urma discuției cu bătrânul - e aceea că puținii oameni rămași
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
regale. Adesea folosit pentru a arăta afecțiune, termenul de "prințesă" și-a extins înțelesul la americani, denotând orice femeie de popularitate excepțională, precum "prințesele" balurilor liceale sau concursurilor de frumusețe. Din princina acestei folosiri noul termen de "prințesă" folosit în argou sugerează o persoană egoistă sau tânără. Termenul referindu-se la cel de-al doilea sens anterior a fost folosit pentru a descrie un personaj interpretat de către actrița Molly Ringwald în filmul adolescent "Clubul micului dejun" și magazinele Target oferă acum
Prințesă () [Corola-website/Science/302808_a_304137]
-
l este un limbaj convențional folosit în mod conștient de către vorbitorii unui grup social sau profesional, pentru a nu fi înțeleși de ceilalți. După Ion Pachia Tatomirescu , «argoul este un mod de exprimare nonliterar, specific anumitor grupuri sociale „certate cu legea“ și cu „codul manierelor elegante“ - grupuri alcătuite din vagabonzi, delincvenți, dar și din elevi, studenți, militari ș. a. -, care și-au format un „vocabular special“, cuprinzând cuvinte „cu
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
foarte bun / frumos“, "mititica", „pușcărie“, "pârnaie", „oală de pământ“, "parai", „bani“ (< de la "para", "parale", monede din vremea Imperiului Otoman), "profă", „profesoară“, "sticlete", „polițist“, "șase !", „atenție !“, "șucar", „frumos“, "tigvă", „cap“, "universitate", „închisoare“ etc. . Pentru cei ce reprezintă „paria“ într-o societate, argoul se prezintă cu „funcția“ unei „măști de protecție“, în vreme ce la elevi, la studenți, la militarii în termen, „pare a se justifica“ prin nonconformism, prin „dorința juvenilă de a epata“ etc. Scritorii de mare talent, încă din cele mai vechi timpuri
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
chat nu se dă importanță utilizării unei limbi corecte din punct de vedere sintactic sau ortografic. Greșelile de tastare și gramaticale sunt frecvente. Caracteristic la chaturi este folosirea extensivă a anacolutelor, aposiopezelor, abrevierilor, elipselor, interjecțiilor precum și a expresiilor tipice de argou (slang). Semnele de punctuație și majusculele lipsesc deseori. În schimb se recurge des la emotigrame [ de ex. :-), ;-) sau :-o) ] sau și la acronime nestandardizate din engleză (ca de ex. "lol" de la "laughing out loud", în traducere: râs puternic) sau și
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
în traducere: râs puternic) sau și din română (vb = vorbim, k = ok(bine), nb = noapte bună etc.). Efectul final este posibilitatea de exprimare rapidă, instantanee, cu apăsare pe cât mai puține taste de pe tastatură. Alt efect este însă că mulți interpretează argoul folosit la chat drept subcultură. După alți cercetători, "acei ce utilizează argoul, își făuresc în acest fel o identitate aparte de restul societății, un semn de recunoaștere reciprocă. Din punct de vedere sociolingvistic, argoul poate fi caracterizat prin dorința (sau
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]