2,138 matches
-
mai important dintre discipolii lui Marcion a fost Apelles, care și-a avut propria sa doctrină și a propăvăduit-o În Alexandria 75. Relatările ereziologilor au deformat-o. Creștinul Rhodon, cel care l-a acuzat pe Apelles că nu are o argumentație coerentă, părea nepregătit să Înfrunte un oponent mai subtil. Apelles a compus o lucrare În treizeci și opt de cărți, intitulată Silogisme, care Își propunea să combată, printr-un raționalism obstinat, toate născocirile din Vechiul Testament. Respingîndu-l pe Marcion, Apelles nega
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
scris după 533, la Harran (Mesopotamia de nord), un Comentariu la Manualul lui Epictet, Întemeindu-și probabil respingerea maniheismului pe surse locale, după părerea lui Michel Tardieu, „Sabiens coraniques et sabiens de Harran”, Journal Asiatique 274 (1986), 24, n. 105. Argumentația lui Simplicius a fost analizată de Ilsetraut Hadot, „Die Wiederlegung des Manichäismus im Epiktetkommentar des Simplikios”, Archiv für Geschichte der Philosophie 5(1969), pp. 31-57. 21. Aug. De mor. Man. II.9.14. 22. Se dau două liste diferite de către
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și valorificarea lor au lăsat de dorit: publiciști și chiar istorici au scos la lumină doar anumite izvoare care confirmau propriile așteptări și prejudecăți, ignorând alte documente ce se găseau uneori În același dosar, dar nu serveau Îngustei și discutabilei „argumentații”2. Totuși, cu timpul, mai ales din a doua jumătate a anilor ’90, au apărut și abordările echilibrate, pe care le datorăm unor istorici laici precum Ovidiu Bozgan, Ioan-Marius Bucur, Dorin Dobrincu ș.a., iar editarea și comentarea competentă a documentelor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
etice (credibilitate, competență), mituri (credințe străvechi ale persoanelor, proverbe, evocarea unor personalități mitice), pe care le poate folosi, separat sau combinat, în funcție de valorile publicului, de tema discursului sau de scopul urmărit; l) principiul cooperării cu publicul - pentru a spori efectul argumentației sale, vorbitorul are posibilitatea de a atrage publicul în discurs prin întrebări directe, prin adresări directe, solicitând opinia acestuia, flatându-l etc.; m) charisma - acele calități excepționale cu care o persoană este dăruită, având puterea de a influența, de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbește despre culturi scrise vs culturi orale. Conform autoarei, în culturile scrise semnificația se află exprimată literal în text; cunoașterea se bazează pe fapte, pe documente, pe mărturii atestate în scris; gândirea este analitică, secvențială, liniară; în formularea concluziilor primează argumentația coerentă, bazată pe logică; accentul cade pe strategiile transmiterii eficiente de informație către interlocutor, pe reducerea ambiguității comunicative. În culturile orale semnificația se află preponderent în context, sensurile sunt, în mare măsură, dependente de context, bazate pe mecanisme ale implicitului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
negociatorii japonezi preferă o prezentare generală a contextului în care a survenit problema, urmând să o expună ulterior sau chiar să o lase implicită pe parcursul negocierii; când sunt negociate mai multe probleme, negociatorii americani prezintă pe rând fiecare problemă cu argumentația ei, în timp ce negociatorii japonezi prezintă toate problemele global, prezentând global argumente pentru ele; negociatorii americani promovează un stil activ de negociere (aduc noi argumente, contraargumentează, își adaptează argumentația la interlocutor), în timp ce negociatorii japonezi promovează un stil pasiv de negociere (repetă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
negociate mai multe probleme, negociatorii americani prezintă pe rând fiecare problemă cu argumentația ei, în timp ce negociatorii japonezi prezintă toate problemele global, prezentând global argumente pentru ele; negociatorii americani promovează un stil activ de negociere (aduc noi argumente, contraargumentează, își adaptează argumentația la interlocutor), în timp ce negociatorii japonezi promovează un stil pasiv de negociere (repetă același argument, sunt mai puțin tentați să argumenteze și să contraargumenteze, sunt mai puțin flexibili); scopul negociatorilor americani este de a discuta deschis problemele pentru a găsi soluții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sociale, în timp ce în Orient este considerată un element de coeziune și identitate națională. În culturile occidentale prevalează funcția de informare a limbii, printr-un discurs de tip utilitar în care se acordă prioritate dispunerii coerente a informației și dezvoltării unei argumentații eficiente, în timp ce în culturile orientale predomină funcția de relaționare a limbajului, activată printr-un discurs de tip reflexiv, centrat pe sentimente și relațiile dintre participanții la comunicare. În culturile occidentale limba joacă un rol decisiv în negociere, ratificare și în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și stilul înfrumusețat nu poartă în ele virtutea. Cel mai adeseori cuvintele aduc necazuri. Un experiment intercultural a scos la iveală date interesante în legătură cu perceperea competenței retorice în culturile occidentale și în cele orientale. În campaniile electorale, votanții occidentali apreciază argumentația și puterea de persuasiune a candidaților; votanții din Coreea au perceput lipsa competenței pragmatice a candidaților ca expresie a unui caracter onest, demn de încredere. Rolul limbii în comunicarea dintre membrii societății este determinat și de orientarea religioasă a grupului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
răului mai mult decât pe cea a binelui, se ândrăgostesc repede și uită și mai repede, își iubesc mult țara sau cel puțin vorbesc mult despre ea; sunt capabili de emoții violente și rapide, înțeleg ușor, pricep repede, au instinctul argumentației și vorbirea abundentă, au o curiozitate copilărească (secolul al XIX-lea). În legătură cu educația și instrucția, stereotipurile pun în evidență ignoranța: trăiesc mai mult după legea firii decât după religie (secolul al XVI-lea); aveau preoți ignoranți (secolul al XVII-lea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
implementare mai mici, respectiv costuri totale de deținere îmbunătățite, performanțe remarcate de Forrester. „Odată cu lansarea SAP CRM 7.0, compania oferă un produs complex pentru managementul vânzăr ilor, al marketingului și al serviciilor, dar și managementul partenerilor”, se arată în argumentația din raportul Forrester. „Compania oferă de asemenea un nou pachet de servicii și aplicații, denumit Rapid Deployment of SAP CRM, ca re asigură o perioadă rapidă de implementare de șase-opt săptămâni a acelor funcționalități esențiale de vânzări, marketing și servicii
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
pentru că ambelor obiecte le lipsesc o serie de însușiri, și nu pentru că împărtășesc aceleași însușiri. Coeficientul lui Jaccard, în schimb, se concentrează doar asupra însușirilor pe care le au obiectele, și nu asupra celor care le lipsesc amândurora. Dacă această argumentație este întemeiată, sunt situații în care lipsa anumitor însușiri este la fel de importantă în estimarea similarității dintre două obiecte ca și prezența altor însușiri. Rămâne la latitudinea cercetătorului să decidă semnificația absenței unor însușiri și să decidă ce măsură de similaritate
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o operație mintală, În care se substituie enunțului „cel ce gândește există” cu conștiința faptului că cel ce gândește sunt eu gândind. Cogito-ul nu face așadar decât să transpună În forma judecății această experiență. Deși atractivă, propunerea lui Hamelin și argumentația sa sunt departe de a fi satisfăcătoare. Dar el nu face decât să declare că premisa majoră nu este o propoziție transcendentă celui ce gândește, și că „cel ce gândește” În această experiență este „eu-l gânditor”, Însă nimic din
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
doar În secolul al XIII-lea, „Învățații vremii fiind prea ocupați cu problema universaliilor” - după cum ne informează Jacques Chevalier, În lucrarea mai sus amintită. Dar să privim mai Întâi acel fragment din textul amintit, În care se găsește concentrată Întreaga argumentație anselmiană asupra existenței lui Dumnezeu: „Deci, Doamne, tu cel care dai Înțelegerea credinței, fă-mă și pe mine să Înțeleg, atâta cât știi că este folositor, că tu ești cu te credeam și că ești acela În care credem. Și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
faptul că ideea pe care o avem despre Dumnezeu nu este o ficțiune născută din arbitrarul gândirii, ci un dat, o regulă a ei. Sfîntul Thoma Sfântul Thoma de Aquino (1225-1274) considera că filosoful argumentează căutând Întotdeauna În rațiune principiile argumentației sale. El considera necesar acordul dintre adevărurile conținute de lumea obiectuală și adevărurile furnizate de rațiune. Pe de altă parte, adevărul filosofiei trebuie să se lege cu adevărul revelat ca Într-un lanț neîntrerupt de raporturi adevărate și inteligibile, dacă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mașină defectuoasă. Credeți ce veți putea despre mine, căci m-ați făcut să depășesc limitele filosofării pe care mi le-am prescris”. Teama, reluată și aici, de a nu depăși limitele propuse pentru filosofare exprimă intenția carteziană de a menține argumentația În limitele raționalității, ale discursivității și ale unei reale obiectivități. Convingerea că filosofia trebuie să se folosească doar de mijloacele rațiunii, chiar și atunci când este vorba de argumentarea existenței lui Dumnezeu, este rostită hotărât, o dată mai mult, la sfârșitul Meditației
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
esențialitate, În scrierea cea mai amplă a lui Descartes - Principiile filosofiei: „Se poate demonstra că există Dumnezeu doar prin aceea că necesitatea de a fi sau a exista este cuprinsă În noțiunea pe care o avem despre el”. La nevoie, argumentația ontologică a cartezianismului ar putea subzista aproape În Întregime doar cu acest argument, al demonstrării lui Dumnezeu prin esența sa. Certitudinea existenței lui Dumnezeu devine În acest fel tot atât de absolută ca orice altă cunoștință analitic-matematică. E o certitudine reală, nu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ca oamenii să investească din timpul lor pentru a participa la un interviu de tip focus grup atunci când consideră că studiul este important. Sentimentul de importanță este indus în mai multe moduri. Unul dintre aceste moduri constă în construirea unei argumentații solide referitoare la beneficiul sau valoarea pe care o reprezintă studiul pentru anumite părți implicate. Spuneți-le participanților cum vor fi folosite rezultatele. O altă modalitate de a induce sentimentul de importanță este prin intermediul acțiunilor. Gândiți-vă la persoanele care
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
exemplu, valoarea reprezintă un concept subiectiv: fiecare individ consideră că un anumit bun economic posedă o anumită valoare. Cu toate acestea, se poate identifica o valoare de piață, ca materializare a evaluărilor individuale ale fiecărei persoane. Totodată, sperăm că oferim argumentație și raționament într-o lume tot mai dogmatică, tot mai axată pe o idee preconcepută că deciziile trebuie luate cât mai rapid (chiar dacă vor rezulta decizii proaste) și că a-ți pune întrebări este contra productiv. Aflați pe terenul managementului
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
ai 10 la matematică!”. Avea un respect necondiționat pentru științele exacte și pentru cei care le înțeleg. Colegii mei amuzându-se au spus că și dacă aș fi scris “ Tatăl nostru ” tot nota 10 aș fi primit la lucrare. La această argumentație profesorul a râs zgomotos ținându-se cu mâinile de pântecul proeminent. Trecea mai ușor profesorul peste unele lecții plictisitoare sau de-a dreptul scandaloase din punct de vedere al adevărurilor pe care trebuia să le combată, cu ajutorul muzicii și dansului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
chiar atunci cînd ne aflam, uneori, într-un dezacord profund în privin-ța anumitor aspecte. Spre exemplu, nu eram de acord deseori cu Jacques Attali și Edgar Morin, dar aceste diferende ne permiteau să ne analizăm cu finețe și în profunzime argumentația și să dezvoltăm motivele pentru care nu eram de acord. Per total, aceste discuții mi-au adus multe lucruri, cu siguranță. Cînd Morin și Attali au vrut să aplice ideile de auto-organizare la social, politic etc., nu am putut fi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a pus la dispoziție metodele și argumentele ce mi-au permis să plasez această dimensiune în centrul demersului meu. Era o schimbare de perspectiva totală: ce rămînea pînă la acel moment (atunci periferic) devenea nucleul central pe care îmi construiam argumentația. E ca povestea maionezei ale cărei ingrediente încep brusc "să se lege". Legătura cu Grupul celor Zece explică mai ales felul în care am abordat problema mediului. Această problemă a constituit factorul revelator care m-a făcut să regîndesc economia
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
multe chestiuni sînt, prin esența lor, imposibil de tranșat și că acestea țin de problema alegerii, Jacques Robin visează la eficacitate, chiar la cea pe care o reproșa "tehnocraților raportului Meadows". DUALITATE Precum Jacques Robin, care prezintă ele-mente contradictorii în argumentația sa, Grupul celor Zece era traversat de curente duale. Dualita-te între încredere în capacitatea științei și a tehnologiei de a ameliora destinul omului și reticențele unora dintre membrii grupului, precum Sauvan, care îi punea în gardă împotriva scientismului, "atitudine intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să se gîndească la folosirea acestora în alte domenii. Aproape toți sînt de acord în a recunoaște ponderea reuniunilor grupului în evoluția concepțiilor lor și, uneori, un anume impact în ce privește practicarea propriei profesii, discuțiile din cadrul grupului permițîndu-le să dobîndească o argumentație solidă prin care să le răspundă celor care nu deveniseră conștienți de importanța anumitor parametri. Influenței Grupului celor Zece prin cărțile și carisma unora dintre membrii săi i se adaugă întîlnirile cu publicul și un stagiu organizat în martie 1975
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cel mai complex sentiment omenesc, având un evident rol de cunoaștere, după cum afirma și Voltaire: „Nu poți iubi ceea ce nu cunoști“. Eu consider că dragostea este definitorie pentru ființa umană, contribuind esențial la formarea personalității și la împlinirea existenței noastre.] - Argumentația: formularea argumentelor și dezvoltarea fiecăruia (prin dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]