1,444 matches
-
2001:121). Argumentarea ca fenomen discursiv se înscrie destul de bine într-o astfel de “clasă”, răspunzând cerințelor acesteia, aduce chiar și o anumită “tonalitate” discursului și anume cea argumentativă, vorbindu-se până și de o tipologie în acest sens, discursul argumentativ. Odată cu “renașterea retoricii”, în special în spațiul socio-uman, a fost acreditată ideea că argumentarea este parte integrantă din viața noastră zilnică, că este inevitabilă în practica discursivă din orice domeniu sau situație de comunicare. Ducrot afirmă chiar că “originea argumentației
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în limbă”, că fiind “înscrisă în limbă”, rezultă că “a argumenta înseamnă a vorbi și nu poți vorbi fără să argumentezi”. (Ducrot, 1996:365). Argumentarea ca strategie perlocuționară, este de la sine înțeles că, este orientată spre celălalt, fiind perlocuționară (discursul argumentativ e considerat ca discurs acțional) pentru că mai întâi este “interlocuționară”. Ea este orientată spre celălalt deoarece locutorul, argumentând în favoarea (sau contra) unei teze, are intenția de a acționa în vederea influențării și transformării universului psihocomportamental al interlocutorului, prin acceptarea și aderarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
prin respingerea, refuzul acesteia. Prin acțiunea asupra interlocutorului, locutorul poate viza și o schimbare în lumea socială sau fizică. Spre deosebire de rugăminte, ordin sau interdicție, care acționează într-un mod direct, efectele perlocuționare fiind obținute printr-o intervenție discursivă directă, actul argumentativ face un “ocol justificativ”. Astfel, vom avea la îndemână două posibilități de intervenție discursivă într-o anumită situație („consumul de droguri”): modul direct, “își interzic să te droghezi!” și modul indirect, în care interlocutorului i se argumentează faptul că “este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursivă perlocuționară, la baza căreia stau mecanismele raționale ale performanței discursive, aceasta oscilând între două extreme: demonstrație pură și seducția discursivă, mecanismele pur raționale și mecanismele emoționale. În acest sens, Vignaux va afirma că “există o întreagă serie de forme argumentative, cuprinse între demonstrația științifică și discursul vânzătorului sau avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile strict raționale, poate prea deductive ale demonstrației, dar și de iraționalitatea unei vorbiri de dragul efectului persuasiv”. (Sălăvăstru, 1996:292). Prin urmare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
între demonstrația științifică și discursul vânzătorului sau avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile strict raționale, poate prea deductive ale demonstrației, dar și de iraționalitatea unei vorbiri de dragul efectului persuasiv”. (Sălăvăstru, 1996:292). Prin urmare, demersul argumentativ poate lua două forme: convingerea și persuadarea, în funcție de natura argumentelor și operațiilor sau mecanismelor predominante în secvența discursivă. 4.3.2. A convinge și a persuada Se pare că distincția convingere-persuadare ce ține, în prezent, de domeniul discursivității, își are
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
la unii pentru că toți avem aceleași principii logice dar nu toți avem aceleași gusturi. Totuși, diferența între cele două acte discursive nu ține atât de “natura auditorului” cât mai ales de “materia” și “forma materiei” vehiculate de cele două acte argumentative și puse în slujba tezei, ideii susținute dar și de dimensiunea primă - pur rațională sau cognafectivă - vizată în auditoriu. Convigerea, ca act argumentativ, pune în joc, în special, argumente bazate pe fapte, și exemple precum și o serie de operații logice
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
atât de “natura auditorului” cât mai ales de “materia” și “forma materiei” vehiculate de cele două acte argumentative și puse în slujba tezei, ideii susținute dar și de dimensiunea primă - pur rațională sau cognafectivă - vizată în auditoriu. Convigerea, ca act argumentativ, pune în joc, în special, argumente bazate pe fapte, și exemple precum și o serie de operații logice (inferențe, raționamente, deducții, inducții, implicații, disjuncții), așadar mecanisme de ordinul raționalității și vizează în special dimensiunea rațională a interlocutorului. Ea tinde spre extrema
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
degrabă constrângătoare decât seducătoare, totuși ea va purta mai degrabă marca “fuzzy”, destinul fiindu-i opinabilul. În actul convingerii, chiar dacă se are în vedere un rezultat, accentul cade pe legitimitatea modului în care e justificat acel rezultat. Persuadarea ca act argumentativ aruncă în lupta discursivă, mai degrabă, argumente bazate pe analogie și operații retorico-estetice sau stilistice (de ordonare, de “ornare” și altele), mecanisme ce țin, mai curând, de sensibilitatea subiectivă decât de raționalitate, vizând în special dimensiunea emoțională a interlocutorului. Argumentele
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul cade pe rezultatul obținut și mai puțin pe modalitățile prin care se ajunge la el. Uneori, însă, persuadarea este mai puțin un act argumentativ și mai mult un act asertiv, fiind, mai curând, o asertare sugestivă. Argumentarea, totuși, poate fi văzută și ca o conjugare de aserțiuni. “Problema delicată” este că “orice intervenție discursivă performativă este și persuasivă și convingătoare în același timp. Numai
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
structurate specific) desemnată să producă sau să încurajeze anumite reacții ale audienței de masă”. (Tim O’Sullivan, 2001:265). Ea le spune oamenilor, mai curând, ce să gândească și nu cum să gândească. Discursul propagandistic nu ia atât o formă argumentativă cât una afirmativ-imperativă, nu este atât descriptiv, cât prescriptiv și normativ. Rolul fundamental al discursului propagandistic este unul mobilizator, impulsionând și stimulând ideile, atitudinile, comportamentele și acțiunile compatibile și susținătoare direcției ideologice propuse. Un loc specific, în cadrul discursului propagandistic, îl
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
constantă a realismului clasic reprezentat, de exemplu, de Hans Morgenthau. Bipolarismul Războiului Rece, de exemplu, poate fi considerat unul dintre factorii sistemici cu o influență covârșitoare asupra absenței războiului între democrații în ultima jumătate a secolului XX. Conform acestei linii argumentative, democrațiile occidentale au cooperat și s-au abținut de la atacul reciproc într-un efort colectiv de a îngrădi și, eventual, de a reduce pericolul reprezentat de comunism. Din moment ce formarea zonei păcii democratice a coincis cu perioada Războiului Rece, studiile dedicate
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
textului în termenii unei tipologii textuale care fundamentează structurile actualizabile în diferite manifestări de suprafață. El prezintă trei astfel de structuri. Una narativă, pe care o valorifică în mod explicit și o diferențiază de o narațiune, alta descriptivă și alta argumentativă, despre care crede că pot coexista în același text și că pot funcționa, una în serviciul celeilalte. Toate aceste notații arată că în narațiune există uneori, așa cum spune și Gerald Prince în Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability, mult mai mult decât
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
crede, a considera, a presupune (eu cred, eu consider, eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță. conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, final sau conclusiv; deoarece, din cauză că, încât, așadar, deci, ci, dar, însă, sau, ori. -formule ca: în primul rând..., în al doilea rând, de exemplu, în concluzie, deoarece, astfel, pe de o parte..., pe de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
în consecință, cu alte cuvinte, prin urmare, așadar, rezultă. -este foarte importantă dispunerea textului în paragrafe distincte; timpul verbal este prezentul neutru (timp etern, al reprezentării, actualizate, al înscrierii particularului în general). MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 1: * Realizați un text argumentativ despre calitățile umane plecând de la afirmația :” Este îngăduit să înveți și de la dușmani.” (poetul Ovidiu) Ipoteza Părerea mea este că afirmația poetului Ovidiu, conform căreia este îngăduit să înveți și de la dușmani, este plină de adevăr, chiar dacă pot exista și
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
îngăduit să înveți de la dușmani, dar în limitele unei etici firești. ARGUMENTAREA:reprezintă un mijloc prin care se susține sau se demonstrează în mod logic un punct de vedere privitor la o anumită temă cu argumente, exemple clare. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV(fiecare parte în paragraf diferit): 1. Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată 2. Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate 3. Formularea concluzie, toate în paragrafe distincte CONECTORI: 1. pentru ipoteză: consider că, cred că, din
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de altfe, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 3. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 2 *Realizați un text argumentativ despre iubire plecând de la afirmația: “Iubirea e o prietenie care a luat foc.” Ipoteza Consider că autorul a surprins foarte bine posibilitatea apariție sentimentului de iubire între doi prieteni care și-au împărtășit propriile trăiri, lucrurile care le fac plăcere
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de prezintă astfel, căci, uneori, dragostea apare instantaneu, cei doi simțind o oarecare compatibilitate încă de la primele priviri sau discuții. Concluzia În concluzie, sunt de acord cu afirmația că, uneori, dragostea este o prietenie ce a luat foc. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV (fiecare parte în paragraf diferit): 4. Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată 5. Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate 6. Formularea concluzie CONECTORI: 4. pentru ipoteză: consider că, cred că, din punctul meu de vedere
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de altfel, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 6. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 3 Realizați un text argumentativ despre familie plecând de la afirmația: “Niciodată nu poate fi omul mai fericit, decât în mijlocul familiei sale.” Ipoteza Afirmația proverbului românesc “niciodată nu poate fi omul mai fericit decât în mijlocul familiei sale” este în concordanță cu părerea mea despre relațiile interfamiliale
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de bucurie și de tristețe, care nu sunt alături “la bine și la rău”. Concluzia În concluzie, omul este cu adevărat fericit în mijlocul familiei sale, cu care își împarte bucuriile și tristețile, împlinirile și eșecurile, visurile și deziluziile. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV (fiecare parte în paragraf diferit): Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate Formularea concluzie CONECTORI: pentru ipoteză: consider că, cred că, din punctul meu de vedere, în opinia mea, părerea
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
când și unde vrea. Nu-i mai trebuia alături de ea o fantoșă. Nici de asta măcar nu mai era bun!...Nu mai era bun de nimic.” (Hortensia Papadat Bengescu Concert din muzică de Bach) 3. Susțineți, în fața clasei, un monolog argumentativ în care să respingi sau să aderi la punctul de vedere al lui:“ : ”. Monologul trebuie să respecte structura textului argumentativ. DIALOGUL Menționați câteva cazuri concrete în care poate apărea dialogul: Identificați câteva reguli de bază pe care trebuie să le
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Nu mai era bun de nimic.” (Hortensia Papadat Bengescu Concert din muzică de Bach) 3. Susțineți, în fața clasei, un monolog argumentativ în care să respingi sau să aderi la punctul de vedere al lui:“ : ”. Monologul trebuie să respecte structura textului argumentativ. DIALOGUL Menționați câteva cazuri concrete în care poate apărea dialogul: Identificați câteva reguli de bază pe care trebuie să le respecte emițătorul și receptorul, astfel încât comunicarea să fie cât mai eficientă: Definiție și trăsături În general, oamenii se adresează altor
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
iau parte efectiv la discuție; -participanți pasivi, care asistă doar la discuția celorlalți; TIPURI DE DIALOG: * Dialogul formal (caracteristic unei situații oficiale de comunicare; respectă toate regulile limbii) * Dialogul informal sau conversația cotidiană (caracteristică unei situați obișnuite de comunicare) * Discuția argumentativă (cuprinde trei etape: afirmația, motivația, concluzia) * Interviul publicistic (poate fi nestructurat, semistructurat sau structurat, în funcție de rigurozitatea cu care sunt gândite întrebările) * Interviul de angajarepoate fi clasic (șefsubaltern), cu juriu (cu patru-cinci porsoane cae audiază), în lanț (audierea persoanelor, una după
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
al materiei este întinderea și cel al minții gîndirea: . ) Avansînd această teorie dualistă, Descartes o prezintă ca fiind o schemă foarte simplă și clară. O analiză mai atentă însă permite observarea unor zone de umbră și a faptului că balanța argumentativă înclină mai mult într-o parte decât în alta. Descartes explică limpede si complet res extensa, dar lucrurile nu stau la fel și în cazul lui res cogitans. Deși nu este total consecvent în limbajul prin care analizează lumea fizică
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Descartes în favoarea imaterialității spiritului, ca și cel al indivizibilității, dovedindu-se a fi fisurate, s-ar putea conchide că distincția reala dintre spirit și trup nu a fost demonstrată. Descartes iese însă magistral din acest atac logic, deoarece strategia lui argumentativă a urmat un sens dublu, nu doar de la spirit la corp ci și invers: . ) În Meditații toate argumentele merg dinspre subiect înspre exterior, dar în Principii devine clar că Descartes a gîndit și o direcție inversă, de la concepția asupra materiei
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de lectură. Probabil, la o viitoare ediție esențializată, autorul va renunța la o parte din aceste citate prea stufoase, facilitând urmărirea și punerea mai bine în lumină a viziunii sale originale. Lucrarea domnului Mihail Diaconescu excelează prin rigoare demonstrativă, logică argumentativă filocalică, erudiție și rafinament al scriiturii. Bazat pe o vastă bibliografie, acest tratat despre estetica Ortodoxiei, conceput într-o fecundă perspectivă interdisciplinară, reprezintă un demers novator și absolut necesar pentru studiile teologice actuale, cam închistate în sinteze etnoteocentrice pietiste sau
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]