13,008 matches
-
puțin pentru memoria lor. De ce nu s-ar organiza și în comuna I.C.Brătianu un mic loc de pelerinaj la muzeul care-i poartă numele și inclus în circuitul turistic, alături de mănăstirile din Dobrogea, alături de Cetatea Dinogeția și toate siturile arheologice existente? Cu toții ar avea doar de câștigat. El a adus cinste țării prin opera sa. Se cuvine, așadar, să i se aducă onoarea pe care o merită din plin. Cărțile memorialistice, cataloagele, pliantele, dar în primul rând, exponatele originale existente
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
de la Răsărit, și să găsească împreună calea unei conlucrări rodnice (pe baza respectului reciproc, sincerității și loialității) în relațiile economice, politice, militare și culturale. Cartea este structurată cronologic pe capitole distincte, iar cititorul este informat cu date istorice concrete: mărturii arheologice, documente de arhivă, descrieri, consemnări, memorii, aprecieri ale iluștrilor istorici antici, oameni de știință și cultură din Evul Mediu, cât și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice și aici menționez o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și a unor monede de epocă romană, iar pe teritoriul satului Vânători a unor urme de epocă elenistica, se se poate considera existența
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
e un ținut magic foarte, foarte frumos. Colinele foarte line sunt verzi. Munții de granit sunt despicați în multe locuri și se văd straturi de veacuri, peste straturi de veacuri. Mulți copaci cu frunzele crude, ne dau binețe. Multe situri arheologice. Trecem pe lângă mănăstirea Cilic-Dere. M-am îndrăgostit de ținutul dobrogean. I.C.Brătianu, Garvăn, Văcăreni, Luncavița, Isaccea. Munții străvechi, căzuți în genunchi, tociți, se afundă în pământ an de an. Pietre golașe, îngrămădite una într-alta, guguloaie imense, pe alocuri cu
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
15:00, să ne adunăm cât mai mulți în satul Popești, comuna Mihăilești (judetul Giurgiu), la 17 km de București, la ARGEDAVA, cetatea celui mai mare rege dac, Burebista. Haideți să vedeți dezastrul de acolo, să vă spunem povestea cercetărilor arheologice, să constatați neglijența incredibilă cu care este tratat acest sit arheologic cu totul special... Vă propun însă mai mult decât atât: haideți să facem curățenie la ABANDONATA cetate a lui Burebista și să trimitem în toată țara semnalul: SUNTEM MULȚI
VINO ALĂTURI DE MINE LA ARGEDAVA – DUMINICĂ, 2 SEPTEMBRIE 2012 – LA DOAR 17 KM DE BUCUREŞTI de DANIEL ROXIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359070_a_360399]
-
comuna Mihăilești (judetul Giurgiu), la 17 km de București, la ARGEDAVA, cetatea celui mai mare rege dac, Burebista. Haideți să vedeți dezastrul de acolo, să vă spunem povestea cercetărilor arheologice, să constatați neglijența incredibilă cu care este tratat acest sit arheologic cu totul special... Vă propun însă mai mult decât atât: haideți să facem curățenie la ABANDONATA cetate a lui Burebista și să trimitem în toată țara semnalul: SUNTEM MULȚI, NE PASĂ ȘI NU MAI ACCEPTĂM CA UN GRUP DE INDIVIZI
VINO ALĂTURI DE MINE LA ARGEDAVA – DUMINICĂ, 2 SEPTEMBRIE 2012 – LA DOAR 17 KM DE BUCUREŞTI de DANIEL ROXIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359070_a_360399]
-
dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice în vatra localității s-au descoperito pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și monede de epocă romană, iar pe teritoriul satului Vânători, s-au scos la lumină urme din epoca elenistica, deci se
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
Muzeu Dr. C.I.Istrati, vezi mai pe larg Măneanu Varvară Magdalena, cap. ÎI. Muzee și Colecții, 1.Muzeul Național Dr.C.I.Istrati din Tr Severin(1924-1949) p. 33-47 și notele 3, 7, 10, 12 de la acest meteria, în Varvară Măneanu, Vestigii arheologice și tradiții culturale, Editura Autograf, MJM, Craiova 2009. Fondul bibliotecii provine din donația I.G.Bibicescu și conține cărți vechi de cult românesc, cărți rare străine, bibliofile, cărți străine cu mențiuni despre români, măi pe larg despre această vezi Dan Buciumeanu
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN. III(PRIMA JUMĂTATE A SEC XX) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360419_a_361748]
-
al Asociației Oamenilor de Știință - filiala Constanța. Datorită activității sale militantiste a fost distins cui numeroase ordine și medalii, precum cea de "profesor evidențiat" (1974). A depus o intensă activitate științifică încă din anii studenției, participând la săpăturile și cercetările arheologice de pe șantierele din Adamclisi, Valea Rea, Mangalia, Costinești și Limanu din județul Constanța și Babadag din județul Tulcea. A publicat zeci de articole și studii în presa locală și centrală de specialitate, în cea străină privind subiecte și teme contoversate
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360585_a_361914]
-
-mi pe răni mâna ta ! Pe glezne-avea urme de cuie și rugină parcă purtase lanțuri cândva”. ( Radu Gyr- Iisus în celulă) În acest iad al închisorilor comuniste i-a fost dat Părintelui Iustin Pârvu să-și petreacă anii tinereții! Săpăturile arheologice din ultimii ani, efectuate la Râpa Robilor din vecinătatea închisorii din Aiud - unde a fost înălțat ( la inițiativa părintelui !) Monumentul calvarului ca omagiu adus foștilor deținuți politici, care asemeni domnitorului Constantin Brâncoveanu (decapitat în anul 1714 la Constantinopol), nu s-
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
trebuie să o păstrăm cu credință și să nu schimbăm nimic în ea, în conținutul ei. Probabil că nu avem nevoie de dogme noi, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să conservăm dogmele ca pe niște comori și sit-uri arheologice. Cu siguranță că avem nevoie de o interpretare a dogmelor noastre în termeni existențiali, moderni și contemporani. De exemplu, ce înseamnă pentru omul zilelor noastre că Dumnezeu este trinitate. Aduce la lumină problreme cum ar fi acelea create de individualism
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
a creat încă din antichitate condiții de viețuire și de locuire, dar, asupra cărora dovezi scrise, mai ales până la începutul secolului al XIV-lea, nu există. Dovada de trăire pe meleagurile Petrilene ne-o demonstrează doar mărturiile lingvistice, unele descoperiri arheologice dar și casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea și preocupările locuitorilor transmise din generație în generație până în zilele noastre. Trebuie spus că Petrila până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a rămas o așezare slab populată, cu specificul
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
generație până în zilele noastre. Trebuie spus că Petrila până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a rămas o așezare slab populată, cu specificul ei agro-pastoral, cu o populație rară și așezări răzlețe pe văile și munții înconjurători. Cercetările arheologice de până acum nu au identificat așezări omenești, ci numai urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe Vârful lui Pătru, de pe Comărnicel și Jigurelu, la nord de Petrila, care par să fi fost construite cu prilejul războaielor
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
uimitoarele descoperiri din ultimii ani în apropiere de Sibiu în timpul săpăturilor pentru viitoarea autostradă Sibiu-Nădlac cu dovezi că zona a fost nu numai locuită din neolitic, ci a fost un puternic centru economic și administrativ - loc devenit un vast șantier arheologic, ca să nu mai vorbim despre statuile dacilor care împodobesc Arcul de Triumf din Romă, al împăratului Constantin Cel Mare. În majoritatea cazurilor dacii sînt reprezentați purtînd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bijuteriile și accesoriile vestimentare. Datorită calităților materialelor din care au fost confecționate unele din acestea pot fi analizate pe viu, deoarece sînt păstrate în colecțiile muzeelor lumii. Podoabele și obiectele din metal prețios - culminând cu brățările dacice - găsite în săpăturile arheologice dau dovadă de multă măiestrie și ingeniozitate. Maramureș: zgărdanul apare sub o formă inedită (zgarda scumpă) , adică a unor șiruri de 20-30 de mărgele de coral, purtate în zilele festive. În rest, așa cum dovedesc piesele arheologice descoperite că: inele, brățări
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
dacice - găsite în săpăturile arheologice dau dovadă de multă măiestrie și ingeniozitate. Maramureș: zgărdanul apare sub o formă inedită (zgarda scumpă) , adică a unor șiruri de 20-30 de mărgele de coral, purtate în zilele festive. În rest, așa cum dovedesc piesele arheologice descoperite că: inele, brățări, cercei împodobeau mîinile și capul femeilor. De subliniat că celebrele brățări dacice erau purtate de bărbați, lor atribuindu-se și calități electromagnetice, adevărate captatoare energetice, care sporeau puterea brațelor și a minții.Accesoriul principal - amintit mai
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
nevoilor minei. Documentele vremii s-au dovedit zgârcite cu această zonă pitorească pierdută între munții falnici, acoperiți de desișul pădurilor, care încă din antichitate au oferit omului condiții de viețuire și de locuire, fapt dovedit în mare măsură de descoperirile arheologice, dar și de obiceiurile, tradițiile populare, casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea ș.a. care și-au păstrat caracterul lor tradițional până în zilele noastre, fapt ce dovedește continuitatea și caracterul dacic din vremuri îndepărtate a populației petrilene. Descoperirea zăcămintelor de cărbune
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
ce dovedește continuitatea și caracterul dacic din vremuri îndepărtate a populației petrilene. Descoperirea zăcămintelor de cărbune, începerea exploatării acestora, dezvoltarea rapidă a construcțiilor economice, sociale, culturale, a căilor de comunicație, după anul 1850 au dat la iveală un impresionant tezaur arheologic, care acoperă perioada începând cu paleoliticul, continuând apoi până în secolul al XIV-lea d.Chr. Materialele arheologice descoperite la Vulcan, Petroșani, Bănița, Boli, dar nu în ultimul rând la Jieț, Popi, Malea, Lonea și Petrila, materializate prin monede aparținând diferitelor
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
exploatării acestora, dezvoltarea rapidă a construcțiilor economice, sociale, culturale, a căilor de comunicație, după anul 1850 au dat la iveală un impresionant tezaur arheologic, care acoperă perioada începând cu paleoliticul, continuând apoi până în secolul al XIV-lea d.Chr. Materialele arheologice descoperite la Vulcan, Petroșani, Bănița, Boli, dar nu în ultimul rând la Jieț, Popi, Malea, Lonea și Petrila, materializate prin monede aparținând diferitelor perioade, unelte rudimentare din piatră și fier, arme, vase de ceramică, fibule din bronz și din argint
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
mormânt rudimentar cu două schelete umane, o lespede de mormânt roman, unelte de spălat aurul, moriști de mărunțit grâul, statuete de bronz aurit atribuite lui Ares sau Alexandru Macedon. După Teglaș Gabor, director al Muzeului din Deva, meritul primelor descoperiri arheologice îi revine în mare măsură inginerului Ioan Bordan, lucrător la construcția căii ferate Simeria - Petroșani, care, în perioada anilor 1868 - 1888 a scos la iveală și clasificat o mulțime de obiecte care acoperă perioada care începe cu paleoliticul și continuă
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
la construcția căii ferate Simeria - Petroșani, care, în perioada anilor 1868 - 1888 a scos la iveală și clasificat o mulțime de obiecte care acoperă perioada care începe cu paleoliticul și continuă până în secolul al XIV-lea d.Chr. Inventarul descoperirilor arheologice din depresiunea Petroșani a fost făcut cunoscut de către Sebastian Stanca în Monografia istorică și geografică a Petroșanilor; în lucrarea publicată de I. Poporogu și C. Negruț : Descoperiri monetare în Valea Jiului, dar și în lucrarea Monede și bancnote românești semnată de
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
zona Clisura Dunării. Ion Dragomir: Muzeul sătesc Ion Dragomir Gornea este un Muzeu de istorie și etnografie și poate fi vizitat de ori cine va așteptăm cu drag ! Muzeul a fost înființat în anul 1969. Este expus un bogat material arheologic provenit din siturile și rezervațiile arheologice de pe raza comunei. Colecția de etnografie cuprinde și obiecte legate de pescuit. Antonie IORGOVAN; Antonie Iorgovan (n. 9 august 1948, sătul Gornea, comuna Sichevița, județul Caraș-Severin - d. 4 octombrie 2007, Viena) a fost un
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
sătesc Ion Dragomir Gornea este un Muzeu de istorie și etnografie și poate fi vizitat de ori cine va așteptăm cu drag ! Muzeul a fost înființat în anul 1969. Este expus un bogat material arheologic provenit din siturile și rezervațiile arheologice de pe raza comunei. Colecția de etnografie cuprinde și obiecte legate de pescuit. Antonie IORGOVAN; Antonie Iorgovan (n. 9 august 1948, sătul Gornea, comuna Sichevița, județul Caraș-Severin - d. 4 octombrie 2007, Viena) a fost un jurist român, profesor universitar și senator
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
Dragomir" din Gornea, comuna Sichevița. Noul sediu a fost binecuvântat de P.S. Părinte Episcop Lucian, în prezența unui număr mare de preoți și credincioși. Totodată, s-a sfințit bustul învățătorului Ion Dragomir și s-au prezentat momente din istoria descoperirilor arheologice de pe Clisura Dunării (villa rustica de la Căunița, cetatea română târzie din sec. al III-lea, cărămidă cu înscriere latină cursiva, cuptoarele de ars cărămidă, monede ș.a). Prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici (Univesitatea din Cluj) a reamintit celor prezenți personalitatea
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
și o biserică a cultului baptist. În incinta bisericii ortodoxe din Gornea este amplasat monumentul eroilor căzuți în primul război mondial.Deasemenea în satul Gornea funcționează o grădiniță cu program normal și Școala Primară cu clasele I - IV. Odată cu săpăturile arheologice efectuate în apropierea satului Gornea s-au scos la iveală câteva obiecte cu însemne creștine ce datează din secolele IV-V, ceea ce dovedește existența unei vieți creștine pe aceste meleaguri. Acesta a fost unul din motivele pentru care preotul din
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]