1,433 matches
-
a celui străin sau excentric, atât în felul celui cu care devine posibilă o anumită comuniune, cât și asemeni celui care trezește suficientă adversitate"443. Punctul de vedere istorico-fenomenologic este tratat de Ștefan Afloroaei prin intermediul imaginarului mitic și al dimensiunii arhetipale, dezvoltând în acest sens problema celuilalt ca element esențial de la creația lumii. Se dezvăluie astfel o alteritate care există atât istoric, cât și fenomenologic. La acest nivel, alteritatea completează creația și implicit identitatea, făcând posibilă existența eului prin contrast. Investigând
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre alteritate în spațiul interpretării de către individ a lumii, a condiției umane, dar și a istoriei propriu-zise, fiind rezultatul conturării unui răspuns la o serie de probleme fundamentale. În termenii lui Afloroaei, răspunsul este o obiectivare a unei anumite memorii arhetipale, pe care, în absența unei definiri din partea autorului, o putem considera fundamentul ultim al imaginarului mitic, o temă fundamentală care se poate traduce în nevoia unui celălalt, nevoie care are la bază o metafizică a alterității. Din acest punct de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
diferitelor probleme cu care se confruntă, răspuns care dobândește conținut în persoana liderului, a regelui, a eroului, a profetului sau sfântului. Acest altul nu mai poate fi considerat nici străin, nici dușman întrucât are rolul de a obiectiva o temă arhetipală, de a facilita relația cu puterile universului, cu divinitatea, de a asigura ordinea socială, de a menține coeziunea grupului, de a alunga invadatorii, de a aduce bunăstarea, în fond, de a arăta că poate fi depășită condiția umană, că eul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre un celălalt oarecare, ci despre acela care poate să rezolve problema proiectării eului în altul. Este nevoie de o serie de elemente care să se obiectiveze în cadrul alterității, aceasta întruchipând o stare ideală, dezirabilă a eului, un întreg ansamblu arhetipal, o promisiune, un anumit paradis pierdut, dar nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în plan ideal, întrucât eul nu preia din celălalt, ci îl construiește cu ajutorul imaginarului. Capitolul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în plan ideal, întrucât eul nu preia din celălalt, ci îl construiește cu ajutorul imaginarului. Capitolul 4 Imagine, reprezentare, stereotip În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, evidențiază întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii evidențiază un model structural
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care găzduiesc reprezentările sociale, ele constituie întrebările fundamentale ale unei societăți dintr-o anumită epocă, ale căror răspunsuri se găsesc în conținuturile reprezentărilor sociale care domină epoca respectivă. Practic, vorbim despre presupoziții în termeni similari în care discutam despre temele arhetipale care se obiectivează prin mituri și simboluri, însă cu mențiunea că presupozițiile nu se sustrag istoriei, însă sunt mult mai resistente la schimbări decât alte forme și elemente ale imaginii. Este vorba, așadar, despre credințe profunde care domină o societate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
determină această metamorfoză, pe larg discutat în cuprinsul tezei, are în centru transformările pe care le resimte însuși individul, schimbările la nivelul lui răsfrângându-se și asupra proceslor imagologice și implicit asupra imaginii. Din acest punct de vedere, spre deosebire de dimensiunea arhetipală a imaginii, structurile logico-epistemologice ale acesteia, deși au o structură profundă și se opun schimbărilor, suportă modificări tocmai pentru că sunt guvernate de o anumită logică a supraviețuirii în timp și pentru că mediul în care se propagă comunicarea socială le conferă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Acesta din urmă, aflându-se în drumul spre Egipt, a fost amenințat de îngerul lui Iisus pentru că fiul său era necircumscris. Ca în lucrarea clasică a Sfântului Grigorie, Despre viața lui Moise, Moise este încă o dată prezentat în rolul călugărului arhetipal care trebuie să persevereze, netulburat, pe drumul virtuții: „Pustiul din care e trimis Moise în Egipt spre a scoate din el pe fiii lui Israel este sau firea omenească, sau lumea aceasta, sau deprinderea lipsită de patimi. În una din
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
abuz în interpretare atunci când atribuie o "conștiință scindată" (recte o dimensiune psihologică) eroului tragic, distrus de un agent intern ("inner destructive agent"), în vreme ce protagonistul melodramei ("esentially whole"), de o inocență absolută, rămâne invariabil victima împrejurărilor exterioare. Or, pentru eroul tragic arhetipal (ilustrat de piesele lui Eschil, adânc ancorate în religie și mit), deseori la fel de naiv și nevinovat ca personajul de melodramă, răul vine tot din exterior, singurele instanțe menite a semnala caracterul malefic al pasiunii ("răul intern") fiind corul și, odată cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu imaginile-"icoane" răsfrânte în oglinda sufletului și, implicit, a "literaturii" înseși. Pe scurt, privirea "în oglindă", mijlocită de cea de a doua lectură, nu reține decât caracterul spectacular al vieții, relieful ei teatral- melodramatic (mai exact: "umbra", "dublul", forma arhetipală), fără amănuntele de prisos care umpleau anterior pagina ca o vegetație fără clorofilă, de "roman" realist, insipid. 4.2.1. Preliminariile formei. "Teorii" lovinesciene și câteva reminiscențe livrești Împrumutând mijloacele dramaturgului, prozatorul respectă regula clasică a celor trei unități și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o aceeași concepție despre om și despre locul său în lume, antrenînd moduri analogice de transgresiune, de ruptură a interdicțiilor fundamentale. Soluția actul terorist regăsește de la un atentat la altul și, de această dată, mergînd pînă la detalii, aceleași constante arhetipale. Apare atunci cu claritate, ca un filigran profilul sociologic și psihologic al teroristului, întotdeauna același, în asemenea măsură, încît vom încerca să-l schițăm. De fapt, fiecare recurs la violență la crimă marchează cu sigiliul său sfîrșitul unei civilizații, al
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ca în cîntecele de leagăn, aluiu, cuvîntul se îndulcește. Așadar: Alui-lùiu. D. Cealaltă maică În textele mioritice (la care se adaugă balade, legende, etc.), maica este temperamentală, aprigă și rea. Își însușește chipul de bătrînă-bătrînă, chiar urîtă. Este o reprezentare arhetipală, cu ambiția de a apăra nu numai tinerețea fiului ei, de drept, dar și viața în general. Pare un mod de întoarcere către origini, acolo unde sălășluiesc puterile lumii, Gea, Magna Mater, Mutter Erde. Sfînta Fecioară îi întîmpină pe trecători
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în cuvinte și în laude, pentru că se simte sub ocrotirea celor doi (berbeci năzdrăvani de data asta), care-i sar în ajutor la consemnul știut. Iată un text integral și tipic pentru conflictul dintre păstorul „ne-mioritic” și adversarii săi arhetipali, marea în cazul de față: Dalbuț păcurariu, Mirelui tinerelul! Mi s-o lăudat Că el că mi-și d-are, Cîte flori pă munte Atîția oi dă frunte, Cîți luceferei, Atîția berbecei, Cîte stelușele Atîția mieurele. D-înde li-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dat dezlegarea visului care o stăpînea de o bucată de vreme și așa cum o băteau gîndurile: „Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors cătră ea, trecînd spre asfințit o revărsare de ape”. Calul psihopomp din simbolistica arhetipală, apele învolburate și despărțitoare de tărîmuri, omul arătîndu-se în chip de „faclă întoarsă” (reprezentare a morții în imaginarul mitologic al vechilor greci); se vede că munteanca îi punea la grea încercare pe depozitarii de cultură din satul său: preotul și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
evolutiv sau dialectic al fenomenelor de reprezentare și ideea că acestea din urmă se nasc din situații de interacțiuni și din idei-sursă, așa cum le structurează în parte. În această prezentare, categoriile fundamentale ale gîndirii trimit la forme mai greu perceptibile, arhetipale și aproape "consubstanțiale" cu patrimoniul cultural al umanității (categoria "purului" și "impurului", a "masculinu-lui/femininului", a "recunoașterii sociale", a "normalului și pa-tologicului", a "naturii" și "culturii", a "prohibiției incestului"). Asta nu înseamnă că aceste categorii sînt "în afara socialului", din contra
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
celor stimulate de apariția tiparniței adică dezvoltării mass-media în general, inclusiv a celor electronice inițiale (radio, televiziune, fax, telefon cu fir). Așa cum considera McLuhan, "Odată cu Gutenberg, Europa intră în faza tehnologică a progresului, fază în care schimbarea însăși devine norma arhetipală a vieții sociale." (McLuhan, 1962/1975, p. 256). Potrivit aceluiași autor, "odată cu tehnologia Gutenberg, intrăm în epoca "demarajului" mașinii. Principiul segmentării acțiunii, funcțiilor și a rolurilor a devenit în mod sistematic aplicabil oriunde voia omul. În fond, acest pricipiu este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
că cele trei noțiuni mai sus enunțate constituie unele dintre argumentele cele mai solide ale fundamentării actului creator uman, explicând și potențând deopotrivă raporturile dintre sacru și arta vizuală. În susținerea acestei teorii, readucem în actualitate conceptul jungian de Dumnezeu arhetipal, conform căruia, la nivelul cel mai profund al psihicului fiecărui individ, rezidă o amprentă specifică a prototipului divin. Arhetipul constituie o imagine primordială și un "model ideal"87, "care se repetă în cursul istoriei acolo unde fantezia creatoare se manifestă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
originară) cu cel de creație artistică (ca generatoare de imagini originale, dobândite prin actul producerii operei de artă). Fiind înnăscut în firea umană, arhetipul reprezintă argumentul corespondenței dintre creația divină și cea umană, omul repetând, la nivelul posibilităților sale, modelul arhetipal al acțiunilor creatoare primordiale. În acest sens, psihologul și psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung scria că procesul creator rezidă în stimularea arhetipului la nivelul inconștientului, respectiv în continuarea și dezvoltarea acestui procedeu până la obținerea unei opere de artă desăvârșite 90
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
creației lumii, care cuprinde atât teogonia, care o precede, cât și antropogonia, care o urmează. Preocupându-se de morfologia și funcția miturilor 98, Eliade conturează în repetate rânduri caracterul exemplar al cosmogoniei, pe care o prezintă ca pe un "model arhetipal pentru toate creațiile, pe orice plan s-ar desfășura ele: biologic, psihologic, spiritual"99. La fel, sintetizând schema tipologică a miturilor cosmogonice, Kernbach identifică două clase 100 majore ale acestora, pe care le împarte în funcție de credințele relaționate la modul în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cuplul primordial, Adam și Eva, așezat în interiorul unui Eden artificial, Baglioni joacă rolul șarpelui, iar, metaforic vorbind, floarea gigantică în jurul căreia toată grădina doctorului pare a fi organizată, îngrijită special de sora ei umană (Beatrice), poate fi relaționată cu copacul arhetipal al cunoașterii"137. Fig. 5. Bogdan Maximovici, Experiment ADAM Fig. 6. Zamfira Bîrzu, Pomul cunoașterii Folosind această comparație, autorul inversează de fapt însemnătatea exemplului biblic, iubirea și viața principiile fundamentale ale actului creator divin fiind înlocuite aici cu puterea și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
povestirii, Bal repetă trăsăturile generale de bază introducînd noi clasificări cerute de nivelul mai înalt de abstractizare. Exemple ar fi corelarea dintre cele două tipuri de fabulă de criză și de evoluție cu consecințele tratării dimensiunii temporale și cu valorizării arhetipale ale unor locații precum exterior / interior, accesibil / inaccesibil, rural / citadin, apropiat / îndepărtat, munte / șes, la care adaugă conotațiile sociale și ideologice ale unor locuri precum bucătărie / salon, parter / etaj, cîrciumă / piața publică. Mieke Bal nu recomandă renunțarea la analiza opozițiilor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și de om, spațiul imaginarului meu este ocupat de trei Bucureștiuri: al mamei, al primei femei și al poeziei. Și dacă, vreodată, peste creierul de om se va suprapune structura de briliant, inconcevabilă, a unui creier de înger, ce oraș arhetipal, ce Hieropolis ceresc îi va corespunde? în liceu abia, rătăcind cu EA de mână (Lolita, Sonia, Rașelica Nachmansohn, Clea, Nana și Gina mea deodată) prin violența și tristețea fără limite ale unui București sexual, prin jungla fără speranță a gonadelor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
inexistente. Din obișnuință vedem în suprafață, în "formă", doar un indiciu criptic al conținutului mai adânc, pe care autorul de obicei nu îl poate expune direct pentru că el nu ține de domeniul exprimabilului, ci este un sentiment sau o structură arhetipală. Pentru majoritatea poeților, această dualitate suprafață - profunzime este valabilă și profitabilă. Din întîmplare însă, Florin Iaru este un caz aparte. E inutil să căutăm în poeziile sale un nivel de adâncime pentru că - programatic - acest nivel nu există. Cine îl cunoaște
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ca să schimbe delicatese tradiționale, sarailii, braga și rahat, pe ouă, mere și alte produse locale. Astăzi încă, turcii și tătarii din Dobrogea, în estul României, au o imagine foarte pozitivă ca pitorești negustori de pepeni și zaharicale. Iată Balcania eternă, arhetipală, ce trăiește până azi în picturile naive ale lui Generalic sau Csontvary, în scrierile lui Panait Istrati sau Milorad Pîvic, în filmele lui Emil Kusturița, în muzica lui Goran Bregovic. Am luat contact cu acest paradis musulmano-ortodox în copilărie, din
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
13.2.2.4. Termeni imperativi / 190 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate / 190 13.2.3.1. Familiaritatea / 191 13.2.3.2. Stereotipia / 192 13.2.3.3. Polisemia / 192 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale / 193 Capitolul 14. Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu / 195 14.1. Practică, semn și semnificație / 195 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului / 199 14.3. Divinația o hermeneutică populară? / 204 Capitolul 15. Divinația, clerul și Biserica
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]