1,821 matches
-
numele starețului Mănăstirii Cetățuia, arhimandritul Trifon Sturza 1921<footnote Crucea este expusă într-o vitrină a colecției de obiecte bisericești a Mănăstirii Cetățuia footnote>. Pe un sfeșnic din bronz galben cu 7 lumini, lucrat artistic este inscripționat: ,,făcut cu osârdia arhimandritului Teoctist Stupcanu întâiul stareț al Mănăstirii Cetățuia la anul 1912. Îl mai menționez și pe arhimandritul Grichentie Damian preocupat de lucrările de restaurare din 1930, după cum s-a relatat mai sus. Pe clopotul cu ornamentație în relief și inscripție în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
colecției de obiecte bisericești a Mănăstirii Cetățuia footnote>. Pe un sfeșnic din bronz galben cu 7 lumini, lucrat artistic este inscripționat: ,,făcut cu osârdia arhimandritului Teoctist Stupcanu întâiul stareț al Mănăstirii Cetățuia la anul 1912. Îl mai menționez și pe arhimandritul Grichentie Damian preocupat de lucrările de restaurare din 1930, după cum s-a relatat mai sus. Pe clopotul cu ornamentație în relief și inscripție în limba română, turnat în anul 1932 la Iași, pe marginea de jos a icoanei Maicii Domnului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu Pruncul numită Axionița, din 1932, ce se găsește în naosul bisericii este consemnat donatorul - starețul mănăstirii: protosinghelul Theodosie Bonteanu. Tot Theodosie Bonteanu este menționat la 8 octombrie 1933, ca stareț al mănăstirii Cetățuia având de această dată rangul de arhimandrit, în actul de sfințire a paraclisului cu hramul Sfântul Nicolae din palatul voievodului Gheorghe Duca : ,,În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Trecut-au 20 ani de la restaurarea Monastirii Cetățuia făcută de către Comisiunea monumentelor istorice, în zilele Marelui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
această Monastire. În timpul de viață simțindu-se nevoie de slujbele religioase de toate zilele s-a înființat acest Paraclis cu hramul Sfântul Nicolae, în fostul palat domnesc al ctitorului Duca Voievod, cu cheltuiala Monastirii și cu ajutorul bunilor creștini, prin stăruința Arhimandritului Theodosie Bonteanu, Starețul Monastirii terminându-se, sfințitu-s-a azi 8 Octombrie anul mântuirii 1933 în al IV-lea an de domnie al M. S. Regelui Carol al II-lea și al XXV-lea al arhipăstoriei Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Pimen Georgescu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Prea Sfințitului Mitropolit Pimen Georgescu. Drept care s-a încheiat prezentul act de sfințire în trei exemplare semnat de cei de față. +PIMEN Mitropolit + NICODIM Stareț Egumen; PR. C. Nonea Consilier Referent; Arhinandrit Ilarion Bălăniță; Arhimandrit Epifanie Dumitrescu; Arhidiacon Partenie Ciopron; Arhimandrit Teoctist Stupcanu primul stareț al Mănăstirii Cetățuia. În acest paraclis sau făcut slujbele de fiecare zi și în special în timpul iernii”<footnote Theofil S. Niculescu, op. cit., p. 103 footnote> până în 1966, când palatul a intrat în lucrări de restaurare. În
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fiecare zi și în special în timpul iernii”<footnote Theofil S. Niculescu, op. cit., p. 103 footnote> până în 1966, când palatul a intrat în lucrări de restaurare. În anul 1935, pe 25 octombrie este semnat pe verso la un Buletin de naștere, arhimandritul Theodor Bontnar, starețul Mănăstirii Cetățuia<footnote În depozitul de carte veche se păstrează certificatele de naștere a celor care s-au botezat la mănăstirile Cetățuia și Hlincea în secolul al XX-lea. Pe verso este scris pe unele dintre ele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
săvârșit taina și cine au fost nașii footnote>, ca luând parte la slujba botezului. Tot pe aceste buletine de naștere din anul 1944 până în anul 1949, apare ca stareț al Mănăstirii Cetățuia, Protosinghelul Grichentie, după care îl găsim menționat pe Arhimandritul Ghemnazie Boghean. Pe un proces verbal de predare primire a bunurilor Mănăstirii Vlădiceni pentru noul stareț, lângă exarhul Dionisie Velea, apare și semnătura starețului Mănăstirii Cetățuia, ca fiind martor la încheierea acestui act în ziua de 22 ianuarie 1947. Părintele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care erau agricultori. La botez a primit numele Mihai. De copil a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, unde a trecut prin toate ascultările monahale. A lucrat un timp la tipografia mănăstirii. În anul 1949 a fost tuns în monahism de către Arhimandritul Melchisedec Dumitriu, avându-l ca naș de călugărie pe Protosinghelul Nifon Corduneanu, primind numele de Mitrofan. În arhiva Mănăstirii Neamț, în actele anului 1953 îl găsim ca fiind viețuitor al schitului Vovidenia care aparținea de Mănăstirea Neamț, cu ascultarea la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mulți tineri, iar în fața autorităților comuniste se justifica că aceștia nu sunt decât muncitori, care nu și-au găsit de lucru în oraș și vor să lucreze la mănăstire. Așa și-a motivat prezența tinerilor în mănăstire. Din anul 1982, arhimandritul Mitrofan a primit ascultarea de exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Iașilor, calitate în care a participat la hramuri de mănăstiri, sfințiri de biserici, călugării, înmormântări, etc. ca delegat al Mitropolitului. A fost un om apreciat atât de frații din cinul monahal
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aveau garantate momente de înălțare spirituală și de creație literară. Iată în câteva cuvinte portretul unui stareț al mănăstirii, care ne face cinste și ne dă curaj să fim monahi ai acestei distinse chinovii. Unul dintre ucenicii lui este părintele arhimandrit Nicodim, starețul de la Hadâmbu. Este ucenicul cu care părintele Mitrofan s-a mândrit cât a trăit, deoarece l-a ascultat în tot ceea ce a făcut la această reînființată mănăstire. În anii de păstorire a arhimandritului Mitrofan Băltuță, la Mănăstirea Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dintre ucenicii lui este părintele arhimandrit Nicodim, starețul de la Hadâmbu. Este ucenicul cu care părintele Mitrofan s-a mândrit cât a trăit, deoarece l-a ascultat în tot ceea ce a făcut la această reînființată mănăstire. În anii de păstorire a arhimandritului Mitrofan Băltuță, la Mănăstirea Cetățuia a viețuit discret și smerit un mare duhovnic al Iașului și al Moldovei, părintele Protosinghel Teofan Merlă. A fost duhovnicul, rugătorul și povățuitorul întru Hristos a multor credincioși, vreme de mai bine de 50 de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a vieții s-a rugat, a slujit și a muncit cu dăruire pentru Dumnezeu și pentru semeni. A spovedit mulți credincioși și mulți dintre ei i-au devenit ucenici. Cel mai de seamă cu care s-a mândrit mereu este arhimandritul Iustin, starețul Mănăstirii Bogdana din Rădăuți. Când stătea de vorbă cu noi sau cu credincioșii care veneau la sfinția sa, le dădea multe exemple de urmat din pateric, din scrierile Filocaliei, iar ceea ce m-a impresionat pe mine a fost canonul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
parte a clopotului, meșterul restaurator a adăugat icoana Sfinților Petru și Pavel, cu numele lor în limba greacă și cu următoarea inscripție în limba greacă: ,,Din întâmplare sfărmându-se, prezentul clopot a fost turnat din nou cu cheltuiala panului Iota, arhimandrit și egumen al sfintei mănăstiri Cetățuia fiind domnul Matei în anul 1816 aprilie 23”. Acest clopot este în stare bună de funcționare și se află în clopotniță. Clopotul mijlociu, 1669 Clopotul: buciumul lui Duca, 1669 Clopotul mijlociu, rămas de la Duca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să-ți spun, părinte, dar din nou avem de a face cu o față bisericească, care cu păcat se pune de-a curmezișul hotărârii lui vodă. Despre ce față bisericească e vorba, fiule? Apoi nu-i oarecine, părinte, ci chiar arhimandritul Procopie, egumenul mănăstirii Galata, care „au zis că iaste locul mănăstirii Gălății...răspunzînd că are mănăstirea și scrisori de la alți domni”. Când a fost vorba însă să arate scrisorile, lucrurile s-au încurcat, pentru că: „Împlinindu-și vadeaua ce și-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-mi place deloc această obrăznicie a egumenului, fiule. Dacă un slujitor al bisericii se poartă așa, atunci cum poate fi pildă pentru cei ce vin la biserică să se roage lui Dumnezeu? De-l vei întreba, însă, pe prea sfințitul arhimandrit Procopie de ce a mințit cu gând să înșele chiar pe vodă, el îți va răspunde smerit: „Nu m-am hainit pentru mine, ci tot ce am spus și am făcut a fost doar spre binele sfintei mănăstiri... Dumnezeu mă va
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dară, că ne-au înștiințat dumnealui că s-au găsit loc de treaba lor, a misărnicilor și i au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii, ce iaste de la poarta mănăstirii, dincoace, despre apus, unde și egumenul... sfințiia sa chir Paisie, arhimandritul primindu-i cu voie lui și cu folosul mănăstirii, au cheltuit cîțiva bani de au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri (bordei pentru vite) pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor și, pentru chirie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
judecata lui Costandin Mihail Cehan Racoviță voievod. Din parte-mi ești liber ca pasărea cerului. Spune! La 31 mai 1752 (7160) scrie vodă: „Noi Costandin Mihail Cehan Racoviță voievoda... domnul pământului Moldovei. De vreme ce domnii mele ne-au dat jalbă... Paisii arhimandritul și igumenul de la Galata, zicând cum că igumenul de la Balica s-ar fi ispitind a popri apa ce se numește Niculina (Nicolina) ca să nu meargă la morile... Gălății, de care lucru înștiințându-ne domniea mea cum că și mai înainte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vândute în târgușoare ale Iașilor. În anumite zile ale anului se țineau iarmaroace în aceste târguri, lucru de care aflăm de la Ioan Theodor Calimah voievod. Acesta scrie la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen de la... mănăstire Galata... să aibă a lua mortasipie de pe vitele ce s-or vindi la vreme iarmaroacelor ce să fac la Târgușor, după hrisoavele domnești... Într-alt chip să nu fie”. Afară de discordia pe care o avea cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
s-ar strica dupe vremi”. Cum văd eu, părinte, din hotărârea „Divanului Cnejiei Moldovii” din 5 martie 1774 mănăstirea Copou a ajuns din nou sub stăpânirea Trei Sfetitelor. Fii mai limpede, dragule! Divanul Moldovei spune: „De vreme ce sfințiia sa chir Elisei arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-această carte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Se vorbește că scrie mare semnul crucii cu cerneală pe locul dureros. Dar el vindecă doar buboaiele, durerile de șale și de burtă. Nu știu în ce măsură ar putea vindeca și măseaua Excelenței Voastre. Ar mai fi și un fel de arhimandrit care face un leac minunat din broaște țestoase hrănite doar cu dulceață de trandafiri. După ce ating dimensiunea dorită, le taie capetele și picioarele, iar restul îl pune la fiert. Zeama o vinde ca decoct și din resturile de carne uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rostit o scurtă alocuțiune, precizând că, în numele poporului român și a Regelui, cu mândrie lua act de Declarația de Unire și, în numele guvernului român, declara că o primește. El încheia cu cuvintele: „Trăiască România, una și nedespărțită !”. După ședința istorică, arhimandritul Gurie a oficiat un Te Deum, urmat de o serie întreagă de serbări, banchete, felicitări; seara, Al. Marghiloman a oferit o masă membrilor Sfatului Țării și notabilităților orașului. Pe adresa Sfatului Țării și a primului-ministru au fost trimise numeroase telegrame
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sărbătorit pe străzile orașului și în Piața Unirii înfăptuirea actului național. În cuvântul Regelui Ferdinand, rostit în cadrul dejunului oficial de la Palat, dat în cinstea delegației basarabene - din care făceau parte I. Inculeț, D. Ciugureanu, Pan. Halippa, C. Stere, T. Ioncu, arhimandritul Gurie ș.a. - se preciza importanța momentului: „Înfăptuirea unui vis care demult zăcea în inimile tuturor românilor de dincolo și de dincoace de apele Prutului”. Urându-le bun venit, Regele declara: „V-ati alipit în timpuri grele pentru Țara Mamă ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
înseamnă educația : ce înseamnă omul bine educat. Slujba era anunțată la ora unu, nimeni n-a întârziat o minută - aproape o sută de oameni au stat nemișcați încă o oră și ceva, pentru că au întârziat preoții... Au așteptat ca să vină arhimandritul. Dar știi cum, madam Delcă ? Absolut n-a mișcat nimeni : să umble prin biserică, să pupe icoanele, să holbeze ochii la lume ? !... Nuuu, nici vorbă de așa ceva !... Au stat ne-miș-cați până au venit preoții și arhimandritul. Ia puțină brânză cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Au așteptat ca să vină arhimandritul. Dar știi cum, madam Delcă ? Absolut n-a mișcat nimeni : să umble prin biserică, să pupe icoanele, să holbeze ochii la lume ? !... Nuuu, nici vorbă de așa ceva !... Au stat ne-miș-cați până au venit preoții și arhimandritul. Ia puțină brânză cu smântână, Florica mi-a adus-o, cât o mai veni și ea, că nu mai este tânără, și nu vezi cum, de la zi la zi, se deteriorează totul ? Iar arhimandritul a ținut slujba lungă, ca la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ne-miș-cați până au venit preoții și arhimandritul. Ia puțină brânză cu smântână, Florica mi-a adus-o, cât o mai veni și ea, că nu mai este tânără, și nu vezi cum, de la zi la zi, se deteriorează totul ? Iar arhimandritul a ținut slujba lungă, ca la voievozi, și ei tot așa au stat : nemișcați... Ei, crede-mă că mi-a făcut plăcere ! După atâtea și atâtea grozăvii prin care au trecut, iată, au mai rămas o sută de oameni care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]