2,123 matches
-
de modul în care o trata Ovidiu însuși, în prezentarea episodului alungării regilor 298, poetul inspirându-se din anumite momente ale regalității, pentru a exalta libertatea republicană și a detesta tirania. Nu putea lipsi, așadar, aluzia la situația actuală: lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Superbus, devenea chiar lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Augustus. La aceleași concluzii ne duce titlul celuilalt epos, Bellum Siculum, care se referea la înfrângerea lui Sextus Pompeius, un subiect, oricum, exploziv. Cum recunoaște și Bardon (ibid.), tema
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în prezentarea episodului alungării regilor 298, poetul inspirându-se din anumite momente ale regalității, pentru a exalta libertatea republicană și a detesta tirania. Nu putea lipsi, așadar, aluzia la situația actuală: lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Superbus, devenea chiar lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Augustus. La aceleași concluzii ne duce titlul celuilalt epos, Bellum Siculum, care se referea la înfrângerea lui Sextus Pompeius, un subiect, oricum, exploziv. Cum recunoaște și Bardon (ibid.), tema aleasă de Cornelius Severus risca să rănească susceptibilitatea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de a obține, în caz de deces, o retribuție și mai mare. În urma deliberării Senatului, Clutorius a fost condamnat la moarte. Poate acest Priscus este unul dintre cei doi menționați de Ovidiu. Versurile sale de circumstanță se bucurau de aprecierea aristocrației: Epicedion-ul lui Germanicus fusese citit în prezența marilor Doamne, în casa lui P. Petronius. Tot în Epist. ex Ponto, IV, XVI, 31 se face trimitere (alături de Varus sau Varius) la Gracchus, care "punea în gura tiranilor cuvinte nemiloase". Cum Varus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
născut în 46 î.H., a ajuns în anul 11 î.H. la consulat, împreună cu Q. Aelius Tuberus, și el descendent din Aemilius Paulus. Cum se observă, cei doi consuli din anul 11 î.H. sunt reprezentanți autentici ai adevăratei aristocrații romane. Trebuie subliniată aici strategia politică a lui Augustus care a vrut să-i strângă în jurul lui pe toți cei care puteau să influențeze opinia publică 328. Nu știm cu exactitate dacă aceste personalități ale aristocrației romane aderau sincer la
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
reprezentanți autentici ai adevăratei aristocrații romane. Trebuie subliniată aici strategia politică a lui Augustus care a vrut să-i strângă în jurul lui pe toți cei care puteau să influențeze opinia publică 328. Nu știm cu exactitate dacă aceste personalități ale aristocrației romane aderau sincer la regimul augustan sau dacă își mențineau o poziție independentă, fiind practic la un pas de opoziție. Suntem înclinați într-o oarecare măsură să acordăm, încă din acest moment, în baza faptelor trecute deja în revistă, mai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fondatorul stirpei Fabia a fost cel dintâi care a pregătit (fodere) capcane pentru lupi (fovea). Münzer345 presupunea că asocierea originii casei Fabia cu Hercule se datorează eruditului de la curtea lui Augustus, M. Verrius Flaccus 346, gramatician și anticar, și înaltei aristocrații de care aparținea nobilul Paulus Fabius Maximus. Pentru ale sale Fasti, Ovidiu s-ar fi inspirat de la M. Verrius Flaccus și, în primul rând, din opera omonimă a acestuia. E cert că în Fasti figura lui Hercule apare în prim
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să-i mai fie prieten... (v. 33-38). Acestea sunt principiile care, aplicate, au făcut celebre perechile de prieteni: Ahile și Patrocle, Piritou și Tezeu, Oreste și Pilade. E adevărat că asemenea trăsături psihice puteau fi comune mai multor reprezentanți ai aristocrației romane din epoca augustană. Remarcăm cu precădere trăsăturile distinse ale lui Paulus Fabius Maximus care se încadra așa de bine în societatea literară și artistică a timpului: un viveur și grandseigneur, care aduna în jurul său, într-o companie elevată, un
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
on ne pouvait pas louer la république sans être républicain"399. Este departe de noi gândul de a vrea să generalizăm sentimentele republicane și antiaugustane ale tuturor celor care vorbeau despre trecut glorificându-l; dar suntem siguri că printre personajele aristocrației exista un procentaj bun care era sincer în a-și exprima admirația pentru republică și, în același timp, neîncrederea și rezerva lor față de regimul care se anunța odată cu sosirea lui Augustus. Prin urmare, nu se poate și nu trebuie să
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
categorii. Proslăvirea originii vechi și nobile a multora dintre destinatarii scrisorilor sale are scopul de a lua atitudine, fără a da impresia că o face intenționat, împotriva acelor homines novi și împotriva lui Augustus însuși și în favoarea reprezentanților din vechea aristocrație. Mai mult, dacă se ține cont de originea cu adevărat modestă a lui Octavian și de tendința opoziției de a o prezenta în culori și mai întunecate, putem suspecta că, în fragmentul următor, Ovidiu, folosindu-se de așa-numitul Servius
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și remarcabil un sistem de guvernământ bazat pe drepturi și responsabilități individuale. Acest concept va influența gândirea politică din întreaga lume. Americanii credeau că pun bazele unei societăți care din punct de vedere al organizării și al moralității, era superioară aristocrațiilor decadente din Europa. Ei nu ezitau să se considere un popor ales de Providență pentru a participa la realizarea unui plan divin, comparându-se cu vechii israeliți. Benjamin Franklin a propus ca marele sigiliu al tinerei țări să-i înfățișeze
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
sferei publice. Pe la mijlocul secolului trecut (secolul al XIX-lea n.m.R.E.), în faza unui antagonism de clasă mai mult sau mai putin voalat, sfera publică este ea însăși sfâșiata de sciziunea între two nations (este vorba despre conflictul de interese dintre aristocrație și burghezie n.m.), iar reprezentarea publică a intereselor private câștiga (...) valoare politică. Reclamă comercială în stil mare dobândește (...) calitatea unei reclame mai mult decat numai comerciale, chiar și pentru faptul că (...) reprezintă cel mai important factor în stabilirea bugetului ziarelor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
culturii -, a abordat din perspective specifice timpului problematica acestor schimbări. Pentru Karl Marx (1867/1955-1960), spre exemplu, societatea modernă este reprezentată de societatea capitalistă, care succede istoric societății feudale. Relațiile sociale caracteristice societății capitaliste înlocuiesc dominația și exploatarea țăranilor de către aristocrație cu un nou tip de exploatare, cea a burgheziei asupra proletariatului. Aceste relații specifice modernității sunt apanajul sistemului de producție modern, bazat pe acumularea de capital. Tema diviziunii muncii sociale în contextul epocii moderne este reluată de Émile Durkheim (1893
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unde să existe mai multă inegalitate în fața legii sau a judecătorilor. Principala grijă a funcționarilor este de a trage mare profit de pe urma funcțiilor lor în cel mai scurt timp posibil. Șefii familiilor avute formează în fiecare district un fel de aristocrație teritorială și își împart aproape tot pământul între ei. Pe lângă funcționari și pe lângă nobili stau o droaie de servitori, care slujesc fără salarii și fac zece munca unuia singur. Moralitatea descrește de la țăran înspre clasa bogată și nobilă. Părerea despre
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
artist remarcabil; cheltuielile cad în sarcina casieriei municipale. Cișmigiul e un loc de întâlnire pentru amatorii de plimbări solitare, care vin aici căutând un adăpost împotriva arșiței unui soare dogoritor; hoinarii vesperali dau năvală aici, mai ales femeile din mica aristocrație și din burghezie, toate familiile care nu-și pot permite un echipaj; chipurile proaspete și ochii frumoși ai plimbărețelor sunt tot atât de apreciați aici ca și la Șosea. În mijlocul acestor pălării pariziene, printre aceste toalete al căror bun-gust și ale căror
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
existență amfibie; această stare pseudo-militară și pseudo-agricolă; această viață strict reglementată, încastrată rigid, în care toba bate fără încetare, unde inima nu mai bate. Partea a doua Moravuri, obiceiuri, instituții Capitolul 1 Populația Românii propriu-ziși • Țiganii • Israeliții • O colonie străină • Aristocrația, clerul, țăranii • Clasa de mijloc în formare • Locuitorii Bucureștiului Populația Principatelor Dunărene este de 4 000 000 de locuitori, repartizați după cum urmează: ▪ 2 500 000 în Valahia, ▪ 1 500 000 în Moldova. În aceste cifre sunt cuprinși: ▪ 300 000 de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
parte, intrigile de curte și lăcomia guvernatorilor făcură ca funcțiile publice să fie scoase la mezat; aceste posturi nefiind decât un mijloc recunoscut de îmbogățire, se unelti pentru ele cu atât mai multă înfocare cu cât permiteau intrarea în rândurile aristocrației. Sub regimul domnilor fanarioți, goana după funcții atinse limite extreme și exacțiunile nu mai avură margini. Cea mai mare parte din pradă reveni cetei avide a grecilor ce soseau din mahalalele Constantinopolului în urma domnilor din Fanar. Naturalizarea dobândindu-se de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ultimele numiri, condiția gradelor de noblețe, pretinsă de către legea existentă, n-a mai fost respectată: Rusia a fost destul de puternică pentru a-și impune creaturile; așa au urcat pe tron noi-veniți de cea mai vulgară origine. Nu fără motiv deci aristocrația actuală este pusă sub semnul întrebării, și occidentalii sunt sfătuiți să se gândească de două ori înainte de a lua în serios titlul de domn și pe cel de boier. Vom consacra clerului un capitol aparte. Burghezia, oprită în avântul său
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Pot fi clasate în rândurile burgheziei rămășițele moșnenilor scăpate în urma nimicirii castei lor. Vreo câteva familii ale acestora se mai află încă în regiunea muntoasă, dar rar în orașele de la câmpie. Moșnenii poartă nume vechi, dragi țării; antipatia lor pentru aristocrația de dată recentă este foarte pronunțată. Să mai menționăm avocații, medicii, profesorii, ziariștii și scriitorii și vom fi spus totul despre burghezie; deși nu e numeroasă, e instruită, întreprinzătoare, ambițioasă. Baza națiunii se compune din țărani; deși această clasă a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
apărătoarea cuceririlor liberale. Dacă stai să o asculți, viitorul țării îi aparține. Iată reversul medaliei: e egoismul meschin, ambiția fără frâu, dorința câștigului cu orice preț, obiceiurile venale, lipsa convingerilor; totul încununat de moravuri la fel de neglijate ca și cele ale aristocrației. Țăranul e un bun soț și tată, e sobru, răbdător, muncitor, orice s-ar spune; se mulțumește cu puțin; nu există nimic mai modest decât hainele sale și mai frugal ca hrana sa. Dar îi lipsesc energia și inițiativa; e
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
titlurile de proprietate. Câțiva se exilară; ceilalți se târâră la picioarele noilor tirani, care le luau fetele și pământurile; înnobilați de curând, ridicați dintre histrionii și valeții stăpânului. În acest moment se schimbă conducerea națiunii și se formă o nouă aristocrație. E greu ca o țară atât de umilită să nu se resimtă multă vreme de pe urma acestei înjosiri. Nu chinurile materiale, furturile, delapidările fac să piară un popor. Aceste răni se vindecă; dar rănile făcute onoarei, demnității umane, respectului de sine
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pierdut tronul în 1822, spunea el, dar rasa lor invadatoare și vivace s-a înfipt adânc în solul nostru. Cinci șesimi din boierime e infectată. Citați numele cu terminație grecească și compatrioții dumneavoastră vor admite cu ușurință că pretinsa noastră aristocrație nu are aproape nimic în comun cu noi. Grecii ne-au luat cele mai bogate moștenitoare și ne-au invadat cele mai bogate domenii. Călugării lor reușiseră să pună mâna pe mănăstirile noastre cele mai îmbelșugate. Negustorii lor ne-au
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Tisa, cf. http://ro.wikipedia. org/wiki/R%C3%A2ul Tisa], (n. tr.); încă două sau trei asemenea vizite, și apele Mehadiei vor fi în vogă la Paris. Boïer în original (n. tr.). 79 Poporul nu se înșală asupra valorii acestei aristocrații contrafăcute; până în ziua de azi, el aruncă numele de limonagiu (Limonadji în original, n. tr.) (vânzător de lămâi) [de fapt, "fabricant sau vânzător (ambulant) de limonadă", cf. DEX, (n. tr.)] și uneori insulta de ciocoi [Ciocoï în original, (n. tr
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
implauzibil!) îi mărturisește soțului ei că iubește pe altcineva; o confesiune de tipul acesta nu ar reuși să mai surprindă nici un cititor din zilele noastre. "Și care-i problema?" ar putea fi răspunsul oricărui cititor insensibil la diferențele culturale dintre aristocrația franceză de secol XVII și majoritatea segmentelor societății europene de astăzi. Totuși, după cum ar fi o greșeală să luăm restricțiile convenționale drept reguli universale, la fel de greșită ar fi și tendința opusă, de respingere a oricărei norme pe care nu o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
altfel și în Germania, Franța, Austria, Prusia și Rusia. * Marea epidemie din 1831 a impresionat desigur populația din Transilvania, lăsând și unele mărturii scrise. Spicuim din corespondența acestei epoci două scrisori zugrăvind starea de spirit a orășenilor recrutați din rândurile aristocrației. Astfel, la 1 august, contesa Fanny Gyulay se adresa din Cluj unui cunoscut în termenii: "Dragă prietene! Am primit cu mare groază vestea că a izbucnit holera în Rapolt și Turdaș [...] Spune-i și lui Stánczi; cred că și ea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu va putea înghiți un lanț atat de mare. Discernământul ar trebui să fie cenzura fundamentală a faptelor noastre. Idealurile sunt precum merele. Chiar și în cele mai frumoase dintre ele se poate ascunde câte un vierme. Elita autentică înseamnă aristocrația spiritului. Dependența de confort ne cenzurează idealurile. Fă tu măcar jumătate de drum spre celălalt. Zvâcnim încă între imediat și cosmic. Omul este o individualitate, nu un generic. Suntem profani, dar măcar speranța să ne fie sfântă! Numai oamenii foarte
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]