1,567 matches
-
precum și în aceea de honnête homme, în prelungirea curteanului renascentist al lui Baldassare Castiglione, autoarea situează clasicismul sub semnul echilibrului și al măsurii. Prin continua referire la epocă sub aspect politic, social, economic, al vieții de la Curte și din saloanele aristocratice, se reconstituie ritmul, uneori pitoresc, al vremurilor, proiectându-se, prin sondarea sensibilității, o interesantă perspectivă asupra modernismului clasicilor. În principala sa lucrare, Moraliștii francezi, V. analizează moralismul ca „unul din izvoarele gândirii psihologice și sociale moderne”, dar și în plan
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
în „Nufărul”. Redactori: A. Davidescu-Alexandria și Florin Chiru-Nanov. Publicație „literară-artistică”, V. își propune ca, într-o epocă de „feroce materialism”, să îi sprijine pe toți cei ce ar putea contribui cu idealismul și talentul lor la redeșteptarea națională, căci arta - aristocratică prin origine, dar democratică în manifestări - are menirea de a pătrunde în conștiința celor mulți (Cuvânt introductiv). În paginile sale intră versuri de Nichifor Crainic (Din pustie, Căderi) Gemi-Zam (G.M. Zamfirescu; Spectrul foamei), G. Vlădescu-Albești, A. Bădăuță (Morarul, Pastel), George
VIFORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
hipopotamul”): zgârcit la vorbă, inflexibil în propriile opinii, dar nici doritor să și le impună, pe motiv că „nu merită”. Abordare: întrebați-l despre munca/activitatea lui, cereți-i să împărtășească din propria experiență, relativ la ce se discută; 8. tipul aristocratic/distant („girafa”): intervine rar în discuție, cultivând fraze/expresii de efect, căutând să impresioneze cu ideile și maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticați, nici nu-l contraziceți direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
hipopotamul”): zgârcit la vorbă, inflexibil în propriile opinii, dar nici doritor să și le impună, pe motiv că „nu merită”. Abordare: întrebați-l despre munca/activitatea lui, cereți-i să împărtășească din propria experiență, relativ la ce se discută; 8. tipul aristocratic/distant („girafa”): intervine rar în discuție, cultivând fraze/expresii de efect, căutând să impresioneze cu ideile și maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticați, nici nu-l contraziceți direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Zeu”, „dráku”, „multiemescu”, „mulcám, domnule”, „norok bun”, „sze treaszka”, o bogată toponimie românească, a cărei transcriere redă fidel pronunția ardelenească („Valle Drakuluj”, „Csetátye Máre”, „Csetátye Drákuluj” etc.), precum și o onomastică românească nu mai puțin variată, care pleacă de la numele familiilor aristocratice din Principate („Ghika”, „Sturdza”), le Înregistrează pe cele tradiționale În Transilvania („Onuc”, „Iuon”, „Tódor”, „Pável”, dar și terminația În „escu”), oprindu-se la noua onomastică latinizantă a tribunilor de la 1848. Se poate afirma, În concluzie, că, prin operele sale, literare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
punct de vedere fizic. Femeile acestora, În schimb, pot fi salvate de la o asemenea etichetare cu prețul acomodării lor simbolice cu lumea civilizată a saloanelor britanice. Ele pot fi considerate frumoase, dar numai prin asemănarea cu femeile educate din lumea aristocratică londoneză. O asemenea logică poate fi rar Întâlnită În cazul imaginii maghiare cu privire la români, cu toate că și acești observatori sunt puternic marcați de valorile aristocratice. În majoritatea textelor pe care le-am identificat, românii sunt considerați oameni frumoși, sănătoși, cu o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
saloanelor britanice. Ele pot fi considerate frumoase, dar numai prin asemănarea cu femeile educate din lumea aristocratică londoneză. O asemenea logică poate fi rar Întâlnită În cazul imaginii maghiare cu privire la români, cu toate că și acești observatori sunt puternic marcați de valorile aristocratice. În majoritatea textelor pe care le-am identificat, românii sunt considerați oameni frumoși, sănătoși, cu o bună rezistență În fața intemperiilor naturii. Și - ceea ce ne interesează de fapt - acest lucru se aplică atât bărbaților, cât și femeilor. De exemplu, Nagy Ferenc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și nobilii cizelați, Mátyási propune opoziția Natură - Cultură, valorizată În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási vehiculează imaginea damelor educate din saloanele aristocratice, ca etalon convențional al excelenței feminine, el Își exprimă preferința categorică pentru frumusețea naturală a româncelor de extracție rurală. Un alt observator maghiar atras de farmecul româncelor, care scrie În aceeași perioadă de la cumpăna veacurilor, este administratorul de moșie György
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ”, În volumul Sorin Mitu, Florin Gogâltan (coord.), Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996, pp. 229-241; Toader Nicoară XE "Nicoară" , „Românii din Transilvania În imaginarul aristocratic maghiar În secolul al XVIII-lea”, În volumul Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, pp. 123-135. Vezi Sorin Mitu, National Identity of Romanians in Transylvania, CEU Press
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Vasiliu, bunătate și înțelegere sugerate de privire, linia gurii și a nasului, toate acestea realizate cu planuri ușor reliefate și linii ondulate cu fermitate la Agricola Cardaș și, în special, la Neculai Zamfirescu și, în sfârșit, o prestanță de tip aristocratic dată de ansamblul feței, la Agricola Cardaș. Credem că medaliile prezentate în figurile 49av/49rv și 50av/50rv sugerează, prin mijlocirea legendelor și a imaginilor plastice, etapele parcurse de învățământul superior agronomic ieșean până la actuala Universitate de Științe Agricole și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de Machiavelli în descrierea lui despre caracteristicile unui bun conducător. Este unul dintre cei care au folosit termenul de conscientia sub aspect moral, etic. 18 Lucius Sergius Catilina (108-62 î.e.n.), senator roman cunoscut pentru încercarea sa de a anula puterea aristocratică a senatului roman. Utilizează cuvântul conscientia în sensul moral. 19 Isidore Auguste Marie François Xavier Comte (1798-1857), filosof francez, fondatorul sociologiei. Analiza efectelor negative ale Revoluției franceze îl determină să ridice la rangul de știință atât ideile lui Karl Marx
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Acum voi domni și voi guverna eu singură !”, triumfă Aelita - femeia marțiană voise și puterea executivă. Los nu pare de acord, întrucât îi pune mâna în gât. Secvența amintește de Mașina timpului și prevestește Metropolis. Structura eloi, ființe de suprafață, „aristocratice”, rafinate, stăpânitoare, morloci, sclavi ai adâncului, primitivi și brutali, care îi atacă pe „nobilii” suprafeței, inaugurată de socialistul utopic H.G. Wells în romanul Mașina timpului (1898) o regăsim mai întâi în Aelita ecranizată după A.N. Tolstoi, apoi în filmul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
difuzare pe ecranele românești. 1. Toată intriga filmului este bazată pe împletirea dintre vis și realitate, lucru aspru criticat de critica sovietică, fiind în contradicție cu principiul realismului în artă. 2. Visul transportă pe eroină într-o lume extraluxoasă, autentic aristocratică, în contrast cu viața pe care o duce în realitate, ceea ce noi am combătut întotdeauna la filmele Holiwood-iene. 3. Există o tendință schițată ușor de a prezenta pe capitalistul din film ca pe un om care face niște experiențe dăunătoare pentru omenire
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Polonia , stat catolic, devine puternică sub dinastia Iagellonilor. Ea controlează Marele Ducat al Lituaniei și Prusia Orientală, aceasta din urmă după înfrângerea suferită de Cavalerii Teutoni. Slabiciunea sistemului polonez constă în alegerea suveranului de către o Dietă compusă numai din elemente aristocratice. Fiecare schimbare de domnie înseamnă tulburări , deci instabilitate. Într-un astfel de context istoric , discuțiile privin libertatea și responsabilitatea sunt extrem de diverse, și îndreptate îndeosebi spre individ, și spre relația individului cu statul. Demersul filosofic se îndepărtează treptat de corespondența
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
perioadă un stil de pictură numit parșuna, însemnând figurarea de personaje din acel timp, în general principi și nobili care erau portretizați post mortem în stilul și tehnica icoanei dar cu expresii realiste ale feței, păstrând specificitatea portului, a îmbrăcămintei aristocratice, elegant împodobite. În această epocă începe acoperirea sau împodobirea ca protecție a icoanei cu argint, sau cu un metal mai puțin pretențios, în general aramă argintată sau aurită. Prin toate acestea se proceda la o acoperire aproape totală a imaginii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
stilul rococo (mai ales cel vienez), caracterizat prin eleganța mișcării curbelor și contracurbelor în plan și în spațiu. Cromatica este gingașă, delicată, suavă, bazată pe tonuri de roz, albăstrui, vernil, violaceu și neliniștitorul auriu, simbol al regalității și al opulenței aristocratice. Dacă dialogul de curbe, cu orientare circulară, dă naștere vârtejurilor în imagine, desfășurările ondulatorii determină o mișcare vălurită în care privirea ne este purtată pe aceste trasee ondulate. Arta lui Utamaro este un exemplu strălucit de realizare în xilogravură colorată
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
vară. Acesta s-a asociat cu o mișcare generală în josul pantelor, spre plajă, și cu construcții în lanț, masive și neorganizate, pe litoralul dintre centrele urbane deja existente. O coastă stâncoasă asemănătoare se găsește pe Costa Brava, în Spania. Faza aristocratică a turismului a fost aproape inexistentă aici, regiunea cuprinzând mici porturi pescărești, puțină agricultură și o industrie de prelucrare a plutei, slab reprezentată. Aceste activități nu creau o unitate funcțională prea mare, astfel încât s-au dezvoltat doar puține căi de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pentru că în Anglia aristocrația a fost mai puțin izolată de liber-profesioniști decât în alte țări, unde nu exista dreptul de primogeniture. De altfel, cu câteva excepții, toți scriitorii ruși moderni dinainte de Goncearov și Cehov au fost și ei de origine aristocratică. Chiar și Dostoïevski a fost, de fapt, un nobil, deși tatăl lui, medic într-un spital pentru săraci din Moscova, n-a cumpărat pământ și șerbi decât la o vârstă înaintată. Este destul de ușor să strângem asemenea date, dar să
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
trăind din șantaj, mai mult temut decât onorat și respectat. în general, etapa următoare este trecerea de la sprijinul patronilor nobili sau de rând la cei acordat de editori în calitate de reprezentanți ai publicului cititor ale cărui preferințe le cunosc. Sistemul patronajului aristocratic nu a fost însă universal. Biserica și, după ea, teatrul, au sprijinit anumite tipuri de literatură, în Anglia, sistemul de patronaj a început să nu mai funcționeze la începutul secolului al XVIII-lea. Un timp, literatura, lipsită de foștii ei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ca în teoria originii burgheze a romanului, sau chiar a anumitor forme și atitudini ale genurilor, cum aflăm, de pildă, în teoria nu prea convingătoare a lui E. B. Burgum, potrivit căreia tragicomedia "rezultă din imprimarea seriozității burgheze peste frivolitatea aristocratică". *33 Există oare determinanți sociali preciși ai unui stil literar atât de larg ca romantismul care, deși asociat ou burghezia, a fost, cel puțin în Germania, antiburghez în ideologia lui chiar din capul locului? *34 Deși pare evident că ideologiile
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui exponent tipic a rămas la noi mai ales conu Alecu paleologu, personaj simbolic, reprezentant al unei specii pe cale de totală dispariție, a apus, într-adevăr. Clasa, mai mult sau mai puțin aristocratică, boierească, singura care-l făcea posibil, nu mai există. Dar a cultiva, în continuare, o serie de comportamente civile, deci civilizate recunoscute ca europene este însă foarte posibil. Mai mult chiar, de o necesitate absolută: a-ți respecta angajamentele și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
-mi spun că... asta e, nu e nimic! Și nimic n-a fost, ani buni de-atunci. Acum, pe geamul autocarului se zărea castelul construit de Frederick al II-lea al Siciliei pe la 1200, unde se spunea că ... una giovane aristocratica, fu murata viva69. Ana lor nu a consimțit să-și aleagă zidurile, ele îi fură date ca pedeapsă pentru o dragoste nepotrivită cu statutul social. Când am ajuns la Milazzo, în provincia Messina, soarele începuse să ardă binișor, și pe
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pune pretinsa noastră opoziție. Un organ cel puțin va fi la extrema opusă a ideilor noastre. Adversarii noștri vor lua drept aliat pe acest fals opozant, și ne vor arăta planurile lor. Ziarele noastre vor fi de toate tendințele: unele aristocratice, altele republicane, revoluționare sau anarhiste, atât cât va trăi Constituția, bineînțeles. Ele vor avea, ca zeul indian Vișnu, o sută de mâini, din care fiecare va iuți schimbarea societății; aceste mâini vor conduce opinia în direcția care va conveni scopului
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Vasiliu, bunătate și înțelegere sugerate de privire, linia gurii și a nasului, toate acestea realizate cu planuri ușor reliefate și linii ondulate cu fermitate la Agricolă Cardaș și, în special, la Neculai Zamfirescu și, în sfârșit, o prestanta de tip aristocratic dată de ansamblul fetei, la Agricolă Cardaș. Credem că medaliile prezentate în figurile 49av/49rv și 50av/50rv sugerează, prin mijlocirea legendelor și a imaginilor plastice, etapele parcurse de învățământul superior agronomic ieșean până la actuala Universitate de Stiinte Agricole și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lui Hippocrate sunt preluate și dezvoltate de un alt medic celebru, Galen, care a trăit trei secole mai târziu (129-200 e.n.); Evul Mediu le ignoră valoarea, pentru a le reînvia spectaculos în Renaștere. Platon (427-348 î.e.n.), născut dintr-o familie aristocratică, a făcut lungi peregrinări prin Italia, Sicilia, Egipt și Cyrene (Libia de azi). Revine la Atena, unde este ales de Socrate să-i fie asistent. Platon înființează Academia de filosofie și științe, care devine cel mai important centru de cultură
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]