KorAP: Find »[drukola/base=armean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...189 >

4,701 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

fiecare cu câte doi institutori. În oraș mai erau o școală bulgară și una armeană 793. Populația orașului, în aceeași perioadă, era de 3 345 de locuitori, din care: 984 erau români, 1 108 bulgari, 368 turci, 258 evrei, 236 armeni, 103 greci, 104 ruși, 91 găgăuzi, 24 germani, 22 albanezi. Dintre aceștia, 715 erau bărbați, 754 femei și 1 880 copii 794. Babadagul era legat de Constanța și Tulcea printr-o șosea națională, dar existau și drumuri ce duceau la

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
parte distruse de către un incendiu puternic, fapt ce i-a determinat pe localnici să le părăsească 805. Populația comunei Casimcea era de 2 564 de locuitori, din care: 1 710 români, 381 bulgari, 329 tătari, 84 turci, 36 găgăuzi, 11 armeni 806. Comuna Ciamurli de Jos era situată la 18 km sud de Babadag și se compunea din satele Ciamurli, denumire care în limba turcă înseamnă "nămoloasa", și Caugagi, denumire care în limba turcă înseamnă "bătăuși". Se învecina cu orașul Babadag

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
prăvălii, 15 mori și 12 fântâni 891. Sediul primăriei comunei, situat în satul Luncavița, a fost construit în anul 1880. Populația comunei, în jurul anului 1900, era de 1 567 de locuitori, din care: 1 404 erau români, 73 bulgari, 42 armeni, 27 țigani și 21 greci 892. Din totalul populației, 362 erau bărbați, 346 femei și 859 copii 893. Comuna Pecineaga era situată la vărsarea pârâului Ai-Orman (Pecineaga) în Dunăre, la 26 km de orașul Măcin. Se învecina spre nord cu

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
911. În același an a fost construit și sediul primăriei comunei Turcoaia. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 1 396 de locuitori, din care: 1 154 erau români, 182 bulgari, 13 țigani, 6 germani și 5 armeni 912. Comuna Văcăreni era situată în masivul Măcin, la 15 km nord de orașul Măcin și la 63 km de Tulcea și cuprindea satele Văcăreni și Garvan. Se învecina spre nord cu localitatea Pisica, spre sud cu Jijila, spre est

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
419 case, 3 bordeie, 7 prăvălii, 14 mori și 21 de fântâni 915. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era de aproximativ 2 100 de locuitori, din care 2 041 erau români. În comună mai locuiau: 71 de armeni, 43 de țigani, 7 bulgari, 3 turci și 3 greci 916. Plasa Sulina cuprindea partea de est a Deltei Dunării. Se învecina la nord cu Basarabia, de care era delimitată prin brațul Chilia, la vest cu plasa Tulcea, iar la

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
900 de locuitori. Cei mai numeroși locuitorii erau grecii, aflați în număr de aproximativ 2 000, urmați de către români. Populația românească a orașului totaliza puțin peste 800 de persoane. De asemenea, la Sulina locuiau: circa 600 de ruși, 444 de armeni, 268 turci, 211 supuși austro-ungari, 173 de evrei, 117 albanezi, 49 germani, 45 italieni, 35 bulgari, 24 englezi, 22 tătari, 22 muntenegreni, 17 polonezi, 6 danezi și 4 persani 951. Varietatea deosebită a naționalităților ce locuiau la Sulina denotă faptul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
comuna Beș-Tepe cuprindea: 275 de case, 4 prăvălii, 15 mori și 32 de fântâni 1002. În aceeași perioadă, populația comunei era de 1 479 de locuitori, din care: 856 erau români, 294 ruși, 289 bulgari, 14 tătari, 10 țigani, 5 armeni și 5 evrei 1003. În satul Beș-Tepe, din cei aproximativ 1 100 de locuitori, 815 erau români și 254 bulgari. Comuna Câșla cuprindea satul Câșla și era așezată în apropierea orașului Tulcea. Se învecina spre spre sud cu localitatea Frecăței

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
2 învățători și 170 de elevi 1044. În anul 1884 a fost construit sediul primăriei comunei. Populația comunei era de 2 320 de locuitori, din care: 1 759 erau români, 143 țigani, 60 bulgari, 16 evrei, 11 lipoveni și 11 armeni 1045. Comuna Parkeș era situată pe gârla Somova, la 16 km vest de orașul Tulcea. Se învecina cu Isaccea și cu localitățile rurale: Niculițel, Telița și Somova. Localitatea era formată din satul Parkeș, locuit în majoritate de către români. În anul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
locuitori fiind tătarii ce totalizau 1 917 locuitori. Grecii constituiau cel de-al doilea grup etnic ca importanță, numărul acestora fiind de 1 604 locuitori. În orașul Constanța locuiau, de asemenea, 348 de români, 353 de turci, 477 evrei, 288 armeni, 217 bulgari, 23 italieni, 15 englezi și 268 locuitori de alte naționalități 1203. În anul 1882 în orașul Constanța trăiau 6 437 de locuitori, cei mai numeroși fiind tătarii, în număr de 1 885, și grecii. Aceștia din urmă totalizau

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de locuitori, cei mai numeroși fiind tătarii, în număr de 1 885, și grecii. Aceștia din urmă totalizau un număr de 1 738 de locuitori 1204. La Constanța trăiau, în același an, 490 de turci, 485 români, 535 evrei, 404 armeni, 366 bulgari, 82 englezi, 52 italieni și 31 francezi 1205. În perioada 1883-1895 în orașul Constanța nu s-a mai efectuat niciun recensământ al populației. Conform unei statistici din data de 20 decembrie 1895, populația orașului Constanța totaliza un număr

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
orașului Constanța totaliza un număr de 10 419 locuitori, din care 2 519 erau români 1206. Alături de români, în orașul Constanța trăiau: 2 460 de greci, 1 060 bulgari, 2 202 musulmani, 855 evrei, 51 de francezi, 109 italieni, 559 armeni, 45 englezi, 181 austrieci, 331 germani, 5 olandezi, 33 ruși, 4 sârbi și 4 muntenegreni 1207. O statistică întocmită în anul 1894 menționa un număr de 10 374 de locuitori ai orașului Constanța, 6 391 dintre aceștia fiind bărbați și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
aceasta se cifra la 12 725 de locuitori 1209. Conform recensământului din anul 1880, populația județului Constanța era formată din: 22 584 tătari, 14 947 turci, 14 684 români, 8 429 bulgari, 2 607 greci, 468 everei, 322 lipoveni, 295 armeni și 116 germani 1210. În aceste condiții, prefectul județului Constanța aprecia că "cel puțin încă 5 000 de musulmani s-au întors la căminele lor anul trecut"1211. Dar, pe lângă musulmani, în Dobrogea, "de la Ianuaru 1880 s-au format și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
din Transilvania), plasa Hârșova, Caramurat (5 familii române din Transilvania și 35 familii germane din Dobrogea), Cara-Coium, plasa Constanța, Urluia (4 familii române din Transilvania) plasa Silistra Nouă"1214. De asemenea, "în Ostrov s-au stabilit mulți români, greci și armeni din Silistra bulgară și au deschis atabilimente de au schimbat deja fața acestui orășel care, ieri încă nu era de cât un sat"1215. În orașul Medgidia "peste 40 familii române din Transilvania s-au așezat" în cursul anului 18801216

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
precum și "grație (...) cucerniciei sale Protoiereul județului, bisericile române din comunele rurale se află (...) în stare satisfăcătore"1308. De altfel, în județul Constanța existau la începutul anului 1881: 25 de biserici românești, 9 biserici ale bulgarilor, o biserică greacă și una armeană în orașul Constanța 1309. Tot în orașul Constanța "catedrala română va fi (...) în curând începută. Guvernul a alocat în budgetul Statului pe anul trecut 25 000 lei nuoi în acest scop"1310. Proiectul acestei catedrale "se lucreză (...) de către arhitecții Onor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
și prin așezarea în județ a sute de familii române venite din Transilvania și Banat"1366. Din totalul de 76 000 de locuitori ai județului Constanța: 27 600 erau români, 27 700 tătari, 12 000 turci, 2 400 greci, 400 armeni, 300 ruși, 300 evrei și 300 de alte naționalități 1367. Conform datelor prezentate de către medicul Ioachim Drăgescu, populația orașului Constanța era, în anul 1881, de aproximativ 5 000 de locuitori 1368. În același an, orașele Cernavodă și Ostrov aveau o

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
avea puțin peste 1 900 de locuitori 1369. Populația orașelor Mangalia și Medgidia se ridica puțin peste cifra de 1 000 de locuitori. Populația orașului Constanța se compunea din: 1 625 tătari, 1 500 greci, 680 români, 315 evrei, 260 armeni, 244 bulgari, 235 turci și 144 locuitori de alte naționalități 1370. În anul 1881 în orașul Cernavodă locuiau: 686 de români, 425 tătari, 350 greci, 345 turci, 140 bulgari și 55 persoane de alte naționalități 1371. În același an, marea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
345 turci, 140 bulgari și 55 persoane de alte naționalități 1371. În același an, marea majoritate a locuitorilor orașului Ostrov erau români. Astfel, alături de cei 1 864 de români, aici locuiau: 44 de bulgari, 28 turci, 25 evrei și 25 armeni 1372. La Hârșova cei mai numeroși locuitori erau tot românii. Comunitatea românească de aici cuprindea, în anul 1881, un număr de 887 de locuitori. Cea de-a doua comunitate etnică din oraș era cea a turcilor, aceasta reunind un număr

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
se ocupa cu prevenirea și stingerea incendiilor avea 20 de pompieri. În orașul Constanța existau, la sfârșitul secolului al XIX-lea, două școli primare de băieți, două școli primare de fete, o școală a comunității bulgare, o școală greacă, una armeană, două evreiești și una musulmană. Clădirea școlii primare "Principele Ferdinand și Principesa Maria" a fost construită în anul 1893. În privința școlilor secundare, la Constanța exista un gimnaziu cu 4 clase 1387. Pe lângă catedrala ortodoxă situată pe bulevardul Elisabeta, în Constanța

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
fost construită în anul 1893. În privința școlilor secundare, la Constanța exista un gimnaziu cu 4 clase 1387. Pe lângă catedrala ortodoxă situată pe bulevardul Elisabeta, în Constanța mai erau: o biserică greacă construită în anul 1867, o biserică bulgară, o biserică armeană, o biserică catolică și una protestantă. De asemenea, existau 2 sinagogi și 7 giamii. Cele mai importante erau geamia Mahmudia, construită în anul 1822, și geamia Azizzia, construită în anul 18601388. În anul 1881 guvernul român a decis să-l

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
A doua zi, luni, 11 septembrie 1889, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor visitară Catedrala unde admirară lucrările talentatului nostru pictor Mirea"1643. După vizita la catedrala ortodoxă, regele Carol I și principele Ferdinand au vizitat bisericile greacă și armeană, precum și geamia din Constanța. În aceeași zi, după vizitarea școlilor și spitalelor din oraș, regele Carol I și principele Ferdinand s-au aflat, pentru scurt timp, în vizită la primăria orașului Constanța. În cursul vizitei la prefectura județului Constanța "fură

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
orele 9 dimineața, "Majestățile Lor s-au coborât din nou în port, pe vasele Mircea și Elisabeta"1897. După aceasta s-au îndreptat către gară, de unde trenul regal urma să pornească spre București. În drum spre gară "au vizitat bisericile armeană, greacă și geamia principală" din orașul Constanța 1898. Odată ajunși la gară, regele și regina erau așteptați de către "dnii miniștrii, autorități și un numeros public"1899. La plecare regele Carol I "și-a luat rămas bun, exprimând cea mai adâncă

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
noștri romani și unde și-a sfârșit zilele marele poet Ovidiu"1958. Populația orașului Constanța era, în anul 1896, de 10 419 locuitori, din care: 2 519 români, 2 416 greci, 2 202 musulmani, 1 060 bulgari, 855 evrei, 559 armeni, 512 germani, 109 italieni, 51 francezi, 45 englezi și 47 locuitori de alte naționalități 1959. În același an, în orașul Constanța existau 15 pompieri, serviciul de pompieri având 26 de cai, 4 pompe și 13 sacale. Ordinea și liniștea publică

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
am scris așa de mult în chestiunea cartierului nou, românesc, (...) nimeni din cei de la centru nu ne aude"2126. În schimb, "țiganilor nomazi turci li s-a delimitat un cartier, unde și-au construit bordeie"2127, în timp ce, "sacagii și hamalii armeni și curzi au, asemenea, cartierul lor"2128 în orașul Constanța. În aceste condiții, autorul articolului era nemulțumit de faptul că "numai pentru muncitorii români nu se găsește nicio bucățică de loc în (...) cele 1 000 de hectare dăruite Constanței"2129

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
120 cetățeni francezi și 59 cetățeni sârbi 2329. Conform rezultatelor recensământului din 1899 structura confesională a populației Dobrogei era următoarea: 73,4% ortodocși, 15,6% musulmani, 4,5% lipoveni, 2,2% catolici, 2,1% protestanți, 1,6% mozaici, 0,6% armeni 2330. La 2 mai 1899 apărea în săptămânalul Constanța un articol în care se menționa că "într-o informație dată din Constanța și publicată (...) de unul din ziarele guvernamentale din București s-a scris că cetățenii acestui oraș ar fi

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Constanța, incluzând populația orașului Constanța, era de 32 083 de locuitori 2567. Din numărul total al locuitorilor plășii Constanța, 10 866 erau români, 6 504 tătari, 1 543 turci, 2 713 bulgari, 3 192 greci, 2 297 germani, 1 290 armeni, 1 061 evrei, 958 lipoveni, 415 albanezi, 324 italieni, 344 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 83 erau români, 172 ruși, 44 sârbi, 120 polonezi, 31 francezi, 47 englezi și 90 de locuitori de alte naționalități 2568. Dacă în anul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]