2,985 matches
-
subumanului. Nu lipsesc figuri de copii și nici de femei, memorabile prin destin sau vocație, cum ar fi tânăra văduvă din Triest, dăruită trup și suflet îngrijirii bolnavilor, prostituata Flora, adolescenta Salina, traducătoare, dansatoare și dactilografă în serviciul armatei ruse. Armistițiul consemnează lunile de dinaintea păcii încheiate la 8 mai 1945, traseul haotic al deținuților eliberați prin câteva lagăre de tranzit, la capătul căruia acea comunitate picarescă, variabilă și multietnică, ar fi urmat să-și găsească propria Ithacă, în cazul naratorului orașul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Arad, mai precis către Curtici, la granița cu Ungaria. De la Viena ajunge la frontiera cu Italia, unde intră nu înainte ca pasagerii să fie dați cu DDT și declarați buni pentru Occident. Pe 19 octombrie 1945, exilul deportatului-narator ia sfârșit, Armistițiul, distins cu Premiul Campiello (1963), având forța și expresivitatea unui roman de Louis-Férdinand Céline sau a celebrului tablou "Urletul", semnat de norvegianul Munch. Răul absolut cu care a venit în contact nu l-a împins pe Primo Levi la tăcere
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
narative a lui Nick Hornby, reușind să redea în limba română autenticitatea dialogului dintre soți prin care nu doar comunică, ci își dau replici caustice, insinuează, vituperează, își trimit săgeți din repertoriul perfidiei specifice unui război conjugal serios, făcut din armistiții fragile și compromisuri provizorii, din saturație și remușcări, din suspiciuni și ficțiuni neadormite. Realismul ironic, evitarea melodramei, mai ales în memorabila portretizare psihologică a copiilor, face tandem cu analiza eficientă și monologul interior, personajele fiind focalizate inclusiv prin gesturi, schimbări
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
plângă, să râdă, să fie indiferentă, să cânte. Paradoxala ei ambivalență de ambasadoare a ororii și totodată furnizoare de plăceri sexuale mirabile, amestecul de instinct și rațiune, de atribute umane și feminine, îl făceau pe narator să creadă că un armistițiu între monștrii marini și oameni ar fi posibil. Mai mult chiar, mascota de la antipozi ar fi putut fi refugiul pe care îl căutase de când fugise din Europa, în ciuda abisului ce-i despărțea. Naratorul iese în cele din urmă din războiul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
oferite de codoși venețienilor instalați la Blaherne, trădarea nobililor bizantini pentru a li se cruța viața. Sfârșitul este iminent. Occidentul tace. Basileul se retrage sub tirul veștilor de sfârșit, încredințându-și viața și orașul Atotputernicului Dumnezeu. Nu acceptă solia de armistițiu a lui Mehmet. Lipsit de capacitatea concilierii, preferă moartea alternativei vieții în surghiun ce i se oferă. Ultima întrunire în catedrala Sf. Sofia închide cartea și viața deja pierdută a Bizanțului. Erau de față basileul și ierarhii săi, bailul și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
2000): 93 traducere de Raluca Mihail și Radu Paraschivescu: 84, 88, 93 Helmut KRAUSSER (Germania): 6, 171, 174, 175, 292 Canișul divei (2005): 171, 174 traducere de Rodica Mihaela Nețoiu: 173 Primo LEVI (ITALIA): 5, 22, 24, 25, 130, 293 Armistițiul (2004): 22, 23, 25 traducere de Doina Derer Condrea: 22, 68 Claudio MAGRIS (Italia): 5, 9, 27, 28, 30, 32, 52, 293 La voia întâmplării (2008): 28, 32 traducere de Cristian și Alina Huțan: 28 Ian McEWAN (Anglia):5, 97
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
acelea!” și intuiția istoricului se împletesc: ,,Credința mea este că rușii vor face pace separată și după ei, va trebui să facem și noi o asemenea pace, negreșit cu consimțământul Aliaților”27. De altfel, conflictul a luat sfârșit, prin încheierea armistițiului de pace între Rusia și Puterile Centrale, semnat la Brest-Litovsk, la 3/17 decembrie 1917. Ieșirea Rusiei din război compromitea întregul front românesc. Situația politico-militară creată de Pacea de la Brest-Litovsk a obligat România să ducă tratative și să încheie armistițiul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
armistițiului de pace între Rusia și Puterile Centrale, semnat la Brest-Litovsk, la 3/17 decembrie 1917. Ieșirea Rusiei din război compromitea întregul front românesc. Situația politico-militară creată de Pacea de la Brest-Litovsk a obligat România să ducă tratative și să încheie armistițiul de la 9 decembrie 1917 cu Puterile Centrale semnat la Focșani, și ulterior tratatul de pace de la București 28. Pe fondul acestor evenimente, la 19 decembrie 1917 Lapedatu a plecat de la Moscova la Kiev, unde a asistat cu interes la evenimentele
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cererile ce ți s-ar face fii încredințat și convinge pe cine trebuie, că înainte de a trece Dunărea, numai pentru Vidin, ne vom gândi de două ori, căci o înfrângere ne-ar ucide pe toți fără excepție”. Dar odată cu încheierea armistițiului de la San-Ștefano, au apărut și nemulțumirile. Problema Basarabiei devenea tot mai tensionată. Din toată corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, precum și din însemnările foarte precise ale memoriilor regelui, care reproduc uneori cuvânt cu cuvânt actele diplomatice, se vede că ai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
după ce a trecut Munții Balcani, au înaintat pe direcția Sofia-Filipopol-Adrianopole, ajungând aproape de Constantinopol. Ostașii români au luptat în zona VidinBelogradicik, ce controla căile de acces spre Serbia și Sofia. În urma unor puternice încleștări, în ianuarie 1878, Vidinul era încercuit. Semnarea armistițiului a găsit aici armata română. Participând la războiul din 1877-1878 România și-a consfințit independența pe câmpurile de bătălie. Spiritul de sacrificiu, curajul și eroismul soldaților și ofițerilor români au fost larg apreciate de către opinia publică internațională, de cercurile militare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
neobosită activitate pentru a obține recunoașterea actului de la 9 mai 1877. Notele sale adresate agenților diplomatici ai României, au jucat un rol important în crearea unui climat favorabil, acceptării de către puteri a noului fapt împlinit de poporul român. După încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, Mihail Kogălniceanu a cerut ca România să fie acceptată ca parteneră la tratativele de pace. Tratatul de la San-Ștefano, s-a încheiat însă fără o participare diplomatică românească și în consecință la 30 martie 1878 Mihail Kogălniceanu și-
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
luni de asediu. După capitularea Plevnei, rușii au înaintat pe direcția Sofia-Adrianopol, iar armata română a continuat înaintarea în direcția Vidin Belogradicik. Înfrângerea otomanilor pe toate fronturile a pus capăt acestui conflict. Guvernul otoman a acceptat condițiile Rusiei pentru încheierea armistițiului la 9 ianuarie 1878, dar, reprezentanții României nu au fost invitați la negocieri. Oficialii ruși au urmat aceeași conduită și în întocmirea tratatului de la San Ștefano de la 19 februarie 1878, care confirma condițiile armistițiului. Tratatul recunoștea independența României și a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a acceptat condițiile Rusiei pentru încheierea armistițiului la 9 ianuarie 1878, dar, reprezentanții României nu au fost invitați la negocieri. Oficialii ruși au urmat aceeași conduită și în întocmirea tratatului de la San Ștefano de la 19 februarie 1878, care confirma condițiile armistițiului. Tratatul recunoștea independența României și a Serbiei, autonomia Bosniei și Herțegovinei, organizarea Marelui Principat al Bulgariei. Rusia a anexat cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad în schimbul Dobrogei și Deltei Dunării, nerespectând convenția din aprilie 1877, prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
suferințelor, s-a dovedit a fi deosebit de coerență și constantă în conotația să pozitivă; ea se regăsește, parțial, si in versurile poetului sicilian, mai cu seamă în primă perioadă de creație unde seninătatea promisă de somn și moarte, privită că armistițiu acordat tumultului vieții, este destul de prezență: senitătatea morții supremă bucurie (Silabe pentru Erato). Funcția lor consolatoare, în consonanta cu viziunea leopardiană, dispare însă din poezia de dupa al doilea Război Mondial, în care imaginea însângerata a morții transmite cruzime și tragism
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
legitimează trădarea, dar cel puțin îi conferă o dimensiune general umană, mai ușor acceptabilă. Oricum, o posibilitate de răscumpărare teoretică prin ochii îndeobște voyeuriști ai cititorilor însetați de aroma amară ca berea Guiness a unui suflet plin de umbre. Deși armistițiul din 2005 l-a determinat pe Donaldson să-și mărturisească jocul dublu, adevăratul secret al motivațiilor sale l-a dus cu el în mormînt. Între Denis, cel real, ucis cu o pușcă de vînătoare, și Tyrone, personajul de hîrtie născut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu a adus o pace durabilă. După doar două decenii a început cel de-al doilea război mondial, așa cum intuise mareșalul Foch, când a aflat de prevederile Tratatului de la Versailles. Atunci el a exclamat: "Asta nu e pace, e un armistițiu de douăzeci de ani" [1, p. 17]. Despre acest război s-a scris mult, fără a se fi epuizat problemele. El a produs imense suferințe: în război au fost angajate 72 de state, cu o populație de 1.700.000
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
iunie, armata germană intra în Paris, declarat oraș deschis; la 17 iunie, guvernul Paul Reynaud a demisionat; la 18 iunie 1940, s-a instalat la cârma Franței un cabinet format de mareșalul Philippe Pétain. La 22 iunie, s-a semnat armistițiul cu Germania. În cartea sa Memorii de război, De Gaulle consemnează, de mai multe ori, cauzele care au dus la înfrângere și căile care vor duce, într-o zi, la victorie. El mai subliniază faptul că "Franța nu este singură
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Messina, debarcarea pe continent devenind un fapt împlinit. Apoi, Montgomery a început să înainteze spre nord. În ce privește capitularea, Eisenhower a recunoscut că problema delicată era cea a posibilității capitulării în timp ce germanii dominau țara. Totuși, s-a căzut de acord ca armistițiul să intre în vigoare în seara de 8 septembrie și să fie anunțat în același timp de Badoglio și de Eisenhower. Data comunicării fusese astfel aleasă, încât să coincidă cu cea a debarcării aliate la Salerno. Între timp, Badoglio, de
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
efortul nostru de a aduce în atenția opiniei publice contemporane faptul acuzator că atât PCR cât și UTC erau organizații subordonate nemijlocit comandamentului sovietic stabilit la Vaslui (Comisia Aliată de Control) care urmărea aplicarea punctuală și nemiloasă a Convenției de Armistițiu semnată la Moscova, la data de 12 septembrie 1944. Desigur, ofițerii ruși primiseră ordine stricte și în ceea ce privește încurajarea activităților comuniste dar și de interzicere brutală a manifestărilor partidelor „reacționare burgheze”, PNȚ și PNL. a. „Pionierilor le veți povesti despre Lenin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și aplicând Chestiunea Națională și alte teorii MarxistLeniniste îi vom putea convinge și combate. Și suntem siguri că vom reuși (subl.ns.). Mai trebuie neapărat spus că populația evreiască NU ERA OBLIGATĂ SĂ CONTRIBUIE CU CEVA LA APLICAREA CONVENȚIEI DE ARMISTIȚIU și acesta este un fapt real, dovedit de toate documentele de arhivă cercetate de noi. Atunci, de ce Mișcare Sionistă fusese combătută sever la început de către comuniștii români? Răspuns posibil: pentru că așa le au ordonat rușii. Subcapitolul IV Ajunși la episodul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
La vremea aceea, prof. Octav Mărculescu era directorul Liceului „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui iar Vasile I. Cataramă fusese proaspăt numit în funcția de prim pretor al Plășii Vaslui ca să nu mai punem la socoteală și importanta funcție de șef al Biroului Armistițiului, adică om ce trebuia să stea non-stop la dispoziția rușilor ce compuneau Comisia Aliată de Control, cărora trebuia să le satisfacă toate mofturile și toanele de cuceritori. Înaintând prin textul adresei de mai sus am mai găsit următoarele: „...în ziua
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost împotriva noastră” a fost trimis să zacă prin fundul vreunei celule din vreo la fel de „celebră” pușcărie comunistă. Trecând la lucrurile „serioase”, trădătorii de neam și țară au pus-o de-o serbare și cu ocazia semnării odioasei Convenții de Armistițiu care, după cum se știe, a legat cu lanțuri grele de sclav poporul român pentru următorii 20 de ani de la data semnării ce s-a petrecut la Moscova. Iată cum au organizat „măreața” zi preaplecatele slugi vasluiene ale rușilor: „...în ziua
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de sclav poporul român pentru următorii 20 de ani de la data semnării ce s-a petrecut la Moscova. Iată cum au organizat „măreața” zi preaplecatele slugi vasluiene ale rușilor: „...în ziua de 12 septembrie, cu ocazia zilei semnării Convenției de Armistițiu, Tineretul Progresist în colaborare cu U.P. (uniunea patrioților, organizație de stânga sprijinitoare a politicii trădătoare a partidului comunist n.n.) a dat o serbare la Teatrul Județean unde printre altele (care? n.n.) prietenul Cassian a recitat poezia <<Stalingrad>> (se putea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comuniștii numiți în epocă, cel mai des, „cozile de topor ale rușilor”, adică cei ce răpiseră de la gurile copiilor țăranilor și ultima boabă de porumb sau de grâu în contul despăgubirilor de război datorate ocupanților de la răsărit, conform Convenției de Armistițiu. Iată cum se plângea Petru Bighiu în raportul său: „... greutățile pe care le întâmpină delegații noștri pe teren sunt și de natură economică, iar lămurirea acestor probleme se face cu multă greutate (subl.ns.)”. Adicătelea, cu multe minciuni gogonate, greu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care au avut cel mai mult de suferit au fost țăranii, adică exact acei cărora li se luaseră cu forța și ultima boabă de grâu sau porumb, ultimul litru de lapte sau ultima fărâmă de unt în contul Convenției de Armistițiu ce ar fi trebuit să umple hambarele și burțile ocupanților ruși bine secondați în opera lor de distrugere a poporului român de cei care se declaraseră în mod mincinos „internaționaliști proletari”: bolșevicii români, la fel de nemiloși și vindicativi ca și susținătorii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]