2,401 matches
-
Sunt deziderate pe care leregăsim în toate documentele Comisiei Europene, întărite în rezoluțiile și documentele Consiliului Europei, însă reluate într-o formă asemănătoare în stipulările UNESCO sau OECD, ca arii de acțiune strategice care să susțină globalizarea. Pentru a exemplifica articularea politicii educaționale europene în aceste documente, putem menționa doar acțiunile specifice din ultima vreme. Astfel, în 1995, a fost elaborată „Cartea Albă a Educației și Învățării” („Education and Training: Teaching and Learning Towards a Learning Society”), pentru ca, în 1996, să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accesul la educație; - construirea de parteneriate și colaborări de tip rețea între diferiții actori sociali (societatea civilă, autoritățile locale și regionale, investitorii privați etc.); - promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
individul având mai mare independență în a-și alege când și ce să studieze) etc. Aceste măsuri vor fi prezentate mai detaliat în subcapitolul următor, în cadrul creionării diferitelor dimensiuni ale educației adulților, pentru a surprinde coerența lor sectorială, dar și articularea lor transsectorială. Cu toate acestea, sunt de menționat experiențele pozitive, ca repere de acțiune ce trebuie valorificate în implementarea politicilor educaționale din diverse țări, cum ar fi: - descentralizarea structurilor instituționale și de decizie, ca expresie a intenției autorităților de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menționează educația permanentă ca principiu fundamental, dar strategiile de implementare și programele derulate ignoră, de cele mai multe ori, dezvoltările care au avut loc în cadrul sistemului de educație și formare inițială; - multe dintre dezvoltări se derulează în paralel, nefiind asigurată o minimă articulare între ele (de exemplu, sistemele de consiliere și orientare în carieră, metodologiile de validare a competențelor, formarea profesorilor și a formatorilor); - insuficienta dezvoltare a unor mecanisme funcționale de monitorizare a progresului profesional și a inserției pe piața muncii a absolvenților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizarea tuturor elementelor ce pot influența, direct sau indirect, procesul de predare-învățare: aranjarea corespunzătoare a sălii în care va avea loc cursul, monitorizarea mediului fizic și a confortului personal al cursanților. Profesorul este factorul de care depinde, în primul rând, articularea eficientă a tuturor celorlalte variabile implicate. Profesorul este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efective în indivizi, organizații și contexte sociale. 4.1.4. Etape ale proiectăriitc "4.1.4. Etape ale proiectării" În acest subcapitol vom insista asupra proiectării activității didactice la nivel microeducațional, respectiv proiectarea cursurilor, a seminariilor, fără a ignora, desigur, articularea lor cu celelalte elemente ale unui program sau oferte ale unei instituții,dar și cu nevoile concrete ale comunității, deci raportarea la elementele supraordonate. Siebert (1997) și Tietgens (1992) propun următorul model de analiză, ce cuprinde o serie de elemente
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
complexe, ceea ce o face greu de achiziționat,necesitând o lungă „ucenicie” în copilăria timpurie, chiar dacă, în aparență, se produce cvasiautomat și spontan. Stratificată și multietajată structural, pe nu mai puțin de opt niveluri interioare, de la simplu la complicat (abilitatea de articulare și pronunție, abilitatea de a descrie obiecte, abilitatea de a descrie imagini, fluența cuvintelor în propoziție, fluența ideilor în frază, sensibilitatea gramaticală, cunoașterea verbală/lingvistică și raționamentele verbale/lingvistice), performanța lingvistică reprezintă o adevărată scară de încercare pe care copiii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ținând de natura specificității și „imanenței” literare. Privite din afară, contestările evocate pot fi puse, În fond, pe seama vocației multidisciplinare a studiului alterității, constituindu-se astfel Într-un argument suplimentar În favoarea depășirii limitelor impuse imagologiei de către istoria literară și a articulării sale Într-o disciplină mai complexă. Era firesc Însă ca prea apăsata subliniere a factorului estetic În defavoarea celui sociologic să producă, În cele din urmă, o reacție adversă și În cadrul comparatisticii. Pe fondul acesteia, ultimele decenii ale secolului XX au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avansate; o admirabilă armonie dintre necesități și voință". Mai nuanțat formulată apare regula de utilizare a prepozițiilor dintre și între la Avram (2001: 274): "[...] de obicei, regula folosirii corecte a prepoziței dintre sau între este pusă în legătură absolută cu articularea hotărâtă a substantivului determinat (între după substantivele nearticulate, dintre după aceleași substantive articulate, dar ea trebuie nuanțată, întrucât ambele prepoziții pot fi folosite corect în situații care o contrazic: mai rar, dintre poate fi corect după substantive nearticulate (această distanță
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
vigoare, și acum, la respectabila vârstă pe care o are, Vasile Fetescu nu stă; grădinărește, creează. Cum aforistic se exprimă, numai ca adevăr al vieții adevărul ne face liberi. Iar libertatea, în fond, e o sublimă și asumată încordare, e articulare, altminteri nu ai purta în largul creației un nume propriu. Cu un acut spirit de observație la realitățile umane, adesea bulversate, din societatea contemporană cu apetit de globalizare, autorul întinde punți între viața scurtă sub semnul vitezei verbului a fugi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
arătau uimire, lărgime de cer, primitoare. În spiritul maieuticii socratice provoca lecțiile noastre de zbor, la care rațiunea, experiența, imaginația, afectivitatea își corespundeau. În privirea vulturească și cald colocvială totodată, atingeai starea când scurtimea - cuantificabilul, exactitatea, precizia, formula - devenea prelungire, articulare și șlefuire de diamant viu, de lumină (corpuscul și undă) și caracter (Heraclit). Părintește și strategic ne punea în gardă, ne atrăgea și ne exersa atenția - această stare a stărilor, stare de funcționare a funcțiilor psihice - asupra nuanțelor de vibrant
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de mai sus sunt fie explicitate de continuarea enunțului, fie aluzive, deci au - contextual - proprietatea referențialității, pe care o presupune folosirea operatorului alde. În asemenea cazuri, valoarea clasificatoare se reduce totuși, accentuându-se în schimb marcarea impreciziei. 3.2.3. Articularea proclitică Secvența (de-)alde a fost identificată în structuri sintactice care îi atestă unitatea și disponibilitatea combinatorie. Secvența primește articol nehotărât sau hotărât proclitic: Nu putem accepta să fim bătaia de joc a unor de-alde Oprișan, Constantinescu și Dragnea
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
grefate pe educația inițiatică din familia sa. Calitățile ce s-au dezvoltat pe parcursul vieții au condus la consolidarea personalității printr-o operă unitară și echilibrată, care pare a veni în întâmpinarea urmașilor dintr-o poziție atem- porală, în unele privințe. Articularea ei într-o orientare anume sau curent este doar aparent accesibilă. Singur “academismul” rămâne cu- loarul pe care a fost înscris, dar și acesta, cu timpul, a fost reconsiderat. Relativitatea jude- căților, în fața stilului și operei unui artist, ră- mâne
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
științifice, beletristice sau de cultură În limba română. Nu există vreo librărie În Cernăuți de unde să se poată cumpăra cărți românești; a rămas În centrul Cernăuților librăria Luceafărul, care a păstrat numele românesc (În limba ucraineană există cuvîntul luceafăr, dar articularea e specifică limbii române), fără a avea și cărți În limba română. S-au tipărit pentru școlile românești ceva manuale, care sînt În parte inutilizabile. În schimb, În anul 2000 autoritățile au dispus Înființarea unei comisii de experți care să
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
avea litere pentru notarea tuturor sunetelor românești. În schimb numele de familie au suferit modificări importante prin adăugarea de sufixe slave În general (Ciupercovici, Ioanovici, Lupuleac, Crețuleac, Rotariuc), sau de alte origini. Cea mai nevinovată deviere de la forma originală era articularea numelui, la fel cu numele comune (Barbul, Seul), explicabilă prin necunoașterea particularităților limbii române de către funcționarul public, neromân, dar cu implicații În modificarea structurii antroponimelor. Nici În Basarabia lucrurile nu au stat mai bine, transformările numelor fiind determinate de nevoia
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de auz și vorbire În familie, creșe, grădinițe. 2. Colaborarea dintre familie, medic, surdolog și protezist; implicarea familiei În formarea comunicării și dezvoltării psiho-fizice a copilului. 3. Formarea În unitate a recepției vorbirii prin protezare individualizată și labiolectură, asociate cu articularea și comunicarea verbal orală concretă. 4. Elaborarea unei metodologii complexe de demutizare bazată pe Îmbinare Învățării globale, spontane - naturale a limbii (calea maternă) cu Învățarea organizată și dirijată În raport cu potențialul psihic și psiho-motric al copilului. 5. Studierea posibilităților de adaptare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copilului deficient de auz și a integrării lui În climatul micro și macrosocial și profesional. Însușirea comunicării verbale constituie instrumentul principal al recuperării și reabilitării copilului deficient de auz. Corectarea constă În Înlăturarea deprinderilor greșite; Îndepărtarea, corijarea deprinderilor greșite de articulare prin mijloace ortofonice și a limbajului sub aspect semantic și gramatical. Prima treaptă În Însușirea vorbirii la vârstă mică este strâns legată de crearea unor emoții plăcute, de satisfacerea unor nevoi și interese, În raport cu particularitățile de vârstă și cu preocupările
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo vizuale și vizual-fonetice) Într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit În față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a copilului atunci când obține chiar cele mai mici succese În cunoaștere și comunicare; Încurajare, dar fără răsfăț. 9. Stimularea curiozității și a activității creative (jucării, jocuri, decupaje, cartoane și materiale de conturat, Înțepat, decupat etc.
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și sistematic, pronunția fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite În mod deosebit În Învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și În cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor izolate, ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții În strânsă legătură cu conținutul lor semantic, În vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții În strânsă legătură cu conținutul lor semantic, În vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură externă a limbajului, Însușirea articulării nu conduce automat și la dezvoltarea psihică a copilului. Pregătirea personalului de educație trebuie realizată În așa fel Încât acesta să fie capabil să ia decizii În funcție de multitudinea factorilor care concură la realizarea unui program destinat dezvoltării vorbirii. Acești factori
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mesajul și să Înțeleagă discursul. Privirea are un rol important acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și de a menține permanența comunicării. *Trebuie să i se poată citi pe buze profesorului, necesară fiind o bună articulare a cuvintelor, iar vorbirea naturală, pentru că un debit al vorbirii prea rapid nu poate fi urmărit de copil. Trebuie evitate frazele prea lungi, lente sau complicate. În timpul vorbirii vocea trebuie să fie normală, țipetele deformează poziția buzelor și recepția nu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deezechilibrele ei. Cum se realizează această apropiere? Prin educația nonformală (activități educative școlare și extrașcolare) și informală, În special. De aceea putem afirma că este necesară regândirea școlii, a educației formale, alături de cea nonformală și informală, În variate forme de articulare, În vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic, pregătindu l pentru o integrare optimă În viața școlară, profesională, socială, culturală. MEdC a elaborat o strategie de dezvoltare a activității educative școlare și extrașcolare, ca răspuns
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
toți ceilalți. Școala este puntea de legătură cu lumea reală. Ea este cea care Îi apropie pe elevi de complexitatea, contradicțiile și dezechilibrele acesteia atât prin educația formală cât mai ales prin educația nonformală și informală, În variate forme de articulare, În vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic. Totodată, școala este cea care poate și trebuie să sensibilizeze și să responsabilizeze societatea, să o determine să răspundă pozitiv la cerințele, nevoile și dorințele elevilor hipoacuzici
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
aude, aceste sunete nu sunt susținute de modele verbale din mediu, nu se dezvoltă. Sunetele sunt emise prin punerea În funcție a mai multor regiuni. Astfel pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe cănd consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise În opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important Îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labială. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este de scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți În decodarea semantică Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, În planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede În raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]