19,599 matches
-
sintetică aveam s-o Întîlnesc abia În 1997. PÎnă atunci, am redactat la ordinator tot felul de texte chiar fără asistența vocii, ceea ce e al dracului de complicat. Orbii din Occident și de prin țările din jur lucrau cu ajutorul vocii artificiale În MS-DOS Încă de pe la Începutul anilor ’80. Comunismul lui Ceaușescu, dacă m-ar fi prins cu un computer vorbitor pe masă, m-ar fi arestat cu siguranță ca pe un partizan parașutat În Carpați și surprins cu echipamentul de emisie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
doresc ca, dacă mă voi găsi în incapacitatea de a-mi exprima dorința în urma unui accident grav sau a unei boli ireversibile care ar atinge integritatea mea fizică și facultățile mele mintale, să nu mi se prelungească viața prin mijloace artificiale și să nu se practice înverșunarea terapeutică, conform articolelor..." "Trebuie să informez echipa medicală despre decizia mea, să le fac cunoscută această declarație, așa cum indică regulile asociației", își spune Dora înainte ca vizita să intre în salon. Profesorul pare mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
luați notă că, întrucât intervenția care mă așteaptă presupune asumarea riscurilor despre care m-ați prevenit, doresc să cunoașteți decizia mea bine precizată în această declarație de a nu mi se aplica terapii care să mă mențină într-o viață artificială în cazul în care... Ca într-o filmare cu încetinitorul, mica suită s-a oprit și oamenii în halate albe și-au întors chipurile spre Dora. Chipul profesorului este ca o mască rigidă, lamele ochilor albaștri parcurg în grabă hârtia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
durerea s-a concentrat în efortul vital de a respira. "Dreptul fiecărui individ de a decide... Vorbe goale... Atitudinea profesorului, vorbele lui mă fac să înțeleg clar că au intenția să îmi prelungească viața, să mă chinuie cu respirație, hrană artificială și tot felul de droguri chiar dacă sufletul meu va pleca în neant lăsând în urmă doar o carcasă nedorită de nimeni... Ori eu tocmai asta nu vreau, tocmai de asta am hotărât împreună cu Victor ceea ce am hotărât, decizie care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
gândească. Strânge bine pleoapele parcă din dorința de a ajuta gesturile tânărului intern. Cum nu se poate mai bine, se aude din nou vocea profesorului, care privește cu atenție plaga și apoi dă niște ordine laconice : pansament compresiv, oprirea alimentației artificiale și trecere la regim alimentar numărul trei, ridicare în poziție șezândă pentru scurte perioade. În rest, păstrarea poziției alungite și somn cât mai prelungit. Medicamentația obișnuită ?, întreabă o necunoscută voce de femeie. Desigur, urmați protocolul, răspunde calm anestezista Alindora Bosch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Ce să-ți aduc ? Nimic, mai stai cu mine, te rog. Masa de seară se apropie și ei știu ce am voie să mănânc. Dacă o să mă ajuți tu, o să mănânc cu plăcere. Abia spre prânz mi-au oprit alimentația artificială. Cum, cum a fost ? Ai suferit mult, micuța mea ? Victor simte absurdul întrebărilor lui și totuși o liniște binefăcătoare îl cuprinde atunci când ea îi răspunde cu vocea ei dintotdeauna, doar puțin diminuată : Nu am simțit nimic decât ca o plutire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Alindora mărește doza de anestezic peste limita care ar da cea mai slabă speranță de revenire la viață. Urmărește scăderea ritmului cardiac și a respirației ca imediat să constate dispariția lor. Nimeni nu indică masaj cardiac sau aparat de respirație artificială, nimeni nu face nici un gest. Toți au înțeles că nu este nimic de făcut. Pe chipul tatălui, masca de chirurg a fost înlocuită cu o mască rigidă de un tragism indescriptibil. Se îndreaptă spre ieșirea din blocul operator cu membrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că dorea că dacă se va găsi în incapacitatea de a-și exprima dorința în urma unui accident sau a unei boli ireversibile care ar atinge integritatea ei fizică și facultățile ei mintale, să nu i se prelungească viața prin mijloace artificiale și să nu se practice înverșunarea terapeutică,..." Vlad se surprinde repetând în minte angajamentul luat împreună cu Dora cu ani în urmă și pe care Alindora i-l reamintise pentru a nu îl lăsa să fie copleșit de durere atunci, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
șirag de perle lung ce mergea cu rochia mea albă de seară și un ceas încrustat ce tânjea să fie purtat la un cocktail de după masă, o eșarfă de mătase naturală și o vază mare și curbată plină de trandafiri artificiali. Angajații luară pachetele și le urcaseră în camera mea. Îmi povesti cu lux de detalii cum îi fu în călătorie și ce locuri noi văzuse. În viața mea nu se petrecuse nimic extrem de important. Îmi făcusem câteva cunoștințe noi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Amanda, apucându-1 de gât cu brațele. E O.K.... Vrei să vii la mine? Se înțeleseseră din priviri. Ceva lui nu-i mirosea a bine, dar orice suspiciune i se risipi când, ajunși acasă la el, o privi la lumină artificială. După ce sună la poliție să anunțe uciderea lui Dănuț, îi înmână un pahar de cacao fierbinte și luă loc lângă pe canapeaua din holul său. Te simți bine? Da. Îi cunoști? Nu. Eram în fața clădirii și m-au luat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
odihnesc, aș pleca din India. Însă înainte să plec apuc să-mi trag sufletul. ,,De față cu toți se văd cei doi și rămân pe loc, neschimbându-și nici măcar privirile de frică să nu piardă ceva, strice momentul. Lumina bleu, artificială, de interior a barului elegant de noapte, încremenește. Orice zumzet piere, din punct de vedere fizic, corpurile nu mai există, nu se simte greutatea lor sau vreo apropiere dintre ele, totul e mintal, privire si o legătură mai strânsă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fac exact asta. Îți dau posibilitatea să seduci o femeie doar pentru că-ți simte mirosul". În fond, ce altceva retranscrie Parfumul, cu poezia, cu subtilitatea și cu metafizica unui alt veac, decât tehnica de manipulare a feromonilor și de obținere artificială a acestora, pusă la cale de chimiștii zilelor noastre? Evident, mascată sub dorința de a cuceri, nediscriminat, pe oricine îți iese în cale, este setea de putere, iar parabola lui Jean-Baptiste Grenouille nu trimite decât indirect la mitul lui Don
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pot da naștere senzațiilor de bucurie. În același timp mă avertizează că obișnuința provoacă dependență, iar sistemul nostru biologic de fericire nu este programat în spiritul duratei. De aceea sunt mereu sceptic în fața încercărilor de a procura fericire în mod artificial. Adesea, în mod greșit, căutarea fericirii ia o direcție politică, iar deseori se exploatează în scopuri comerciale. Însă nu se poate atinge fericirea urmând reclamele de televiziune. Cine nu are controlul propriilor simțuri nu își va găsi fericirea. Consumul de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de știință care observa cerul înstelat deasupra lui, la fel și eu, înainte să adorm, privesc deseori infinitatea cerului nocturn, înstelat sau acoperit de diversitatea norilor. Ce calm și măreție răspândește cerul înstelat când nu este iluminat de o lumină artificială. În acest mod nu încetez a reflecta asupra întrebarilor importante pe care cosmosul le pune omului, în ceea ce Hegel numește "meditația gândului". Știu astfel că, dacă un astronaut ar reuși să atingă centrul Căii Lactee de deasupra mea și să regăsească
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
interpretarea literală a Bibliei, cum făceau încă la începuturile epocii moderne teologii moraliști (de exemplu în chestiunea liceității împrumutului cu dobândă). De cealaltă parte nu mai este suficient nici cum făceau papii secolului XX în problema contracepției sau a inseminării artificiale să deducem soluții din ideea unei naturi esențiale a ființei umane, considerată imutabilă și comună: dreptul natural. Mai degrabă, pentru toate problemele și conflictele complicate, trebuie să căutăm pe pământ soluții mereu noi și diferite, care să se adapteze din
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de Walter Jens îmi părea rău atunci, dar și în prezent, că se face referință mereu la Dumnezeu când se combate știința modernă. Cazul Galilei, cazul Darwin, dar în zilele noastre și cel al moralei sexuale (pilula anticoncepțională, prezervativele, inseminarea artificială, cercetarea pe celulele stem...) au împovărat raportul dintre religie și știință, înveninându-l. Cum aș putea să nu înțeleg faptul că multe persoane, în fața a numeroase decrete romane și pamflete protestante, refuză credința într-o autoritate, în Biblie, într-o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Înțeleg, desigur, că și astăzi unele persoane puțin impresionate de rezultatele științei consideră ad litteram aceste "miracole ale naturii", ce încalcă întregul compact al legăturilor cauzale. Sunt contrar "iluminismului obligatoriu". Credincioșii iluminați însă nu ar trebui să încerce explicații științifice artificiale pentru aceste "miracole ale naturii", ci iar eu mă străduiesc mult în acest sens să ia în serios rezultatele științei biblice moderne, care sunt foarte interesante și pentru științele naturale. În acest fel vor fi capabili, ca și mine, să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
intereselor și al atitudinilor 275. Cu toate că rezultatele studiilor susțin influența eredității asupra diferitelor dimensiuni ale dezvoltării, trebuie să acceptăm în egală măsură importanța mediului. Separarea între ceea ce este moștenit, respectiv ceea ce este dobândit nu poate fi făcută decât în mod artificial. Studiile arată că, cei doi factori interacționează și se determină reciproc. De pildă, Rutter 276 scria că, anumite gene operează numai dacă există factori de mediu declanșatori, iar pe de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
discuția în această secțiune). Pentru restul respondentelor, imposibilitatea de a avea un copil a fost descoperită pe parcurs. Acestea declară că au căutat soluții medicale pentru rezolvarea problemei, pornind de la investigații, tratamente medicale și în două cazuri metode de procreare artificială. Sentimentul cel mai des asociat cu infertilitatea a fost cel de "supărare" (șase cazuri din nouă). Frustrarea a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost menționat un sentiment de furie manifestat de unul dintre soți asociat cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
indirect, în încercarea de a reglementa dinamica fertilității și de a influența cauzele și consecințele sale355. În prezent, în România, nu mai putem vorbi despre o obligație patriotică de a deveni părinte și de o politică pronatalistă agresivă, de creștere artificială a natalității așa cum s-a întâmplat în perioada comunistă, în special ca rezultat al celebrului Decret nr. 770 din 1 octombrie 1966, care interzicea, cu mici excepții, întreruperea sarcinilor. Mai mult, nu putem să nu constatăm scădere dramatică a fertilității
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii biologici 29,3 67,3 3,4 0 Adopția este cea mai potrivită soluție pentru copiii care nu pot fi crescuți în propriile familii 22,4 70,1 7,5 0 Pentru cuplurile infertile este de preferat adopția inseminării artificiale 2,7 23,8 70,1 3,4 Cu toate acestea, remarcăm importanța pe care românii o acordă existenței legăturilor de sânge. Astfel, 73,5% dintre respondenți consideră că, pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
preferat adopția inseminării artificiale 2,7 23,8 70,1 3,4 Cu toate acestea, remarcăm importanța pe care românii o acordă existenței legăturilor de sânge. Astfel, 73,5% dintre respondenți consideră că, pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția poate fi considerată ca fiind "second rate". Recunoscută fiind importanța acordată copilului pentru fericirea familiei, se admite adopția ca proces pozitiv, atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin metode de procreare artificială. Prin urmare sunt valorizate relațiile biologice, de sânge în interiorul familiei și importanța background-ului genetic în dezvoltarea ulterioară a copilului, în special din punct de vedere social. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respondeților. Atunci când însă au fost provocați să se gândească la adopție din perspectiva părinților, această măsură a devenit o soluție "de salvare" atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin metode de procreere artificială. Relațiile biologice, de sânge din interiorul familiei și background-ul genetic sunt considerate importante în construirea familiei și în dezvoltarea copilului. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
capitalism noua finalitate economică, să se schimbe în contrariul său, să revină la sursa sa, la viață. Care se impune încă, la capătul procesului, sub forma consumului, de care nici o producție nu se poate lipsi. Astfel, a suscita un consum artificial, a crea noi necesități cu scopul de a absorbi această producție dereglată de valoarea de schimb dar impusă cu toate astea acestor necesități artificiale și, prin ele, subiectivității vieții era încă, din punctul de vedere al lui Marx însuși, un
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]