KorAP: Find »[drukola/base=aruncare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...199 >

4,953 matches

Corola-publishinghouse/Science/248_a_815

a jucătoarelor prin pase rapide, uneori înalte către pivot, variate pase din săritură, interceptarea mingii cu o mână și trecerea imediată la acțiunea de atac, variante de pase rapide în timpul atacului, etc. Numărul de goluri rezultate din contraatacuri, precum și eficiența aruncărilor de la semicerc abia dacă sunt inferioare celor din handbalul nordic, ceea ce demonstrează o asemănare a concepțiilor de joc. În general acțiunile de finalizare au fost fără faze de construcție laborioase. Introducere Tema este mereu actuală și cu un indice ridicat

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
cunoștințe au stat la originea analizelor și interpretărilor atributelor și valorilor relevante privind comportarea în teren a jucătoarelor. Pentru organizarea cunoștințelor, prin identificarea și precizarea rețelelor ierarhice se pot utiliza următoarele variabile: număr meciuri înregistrate, la masculin și feminin; număr aruncări la poartă; număr procedee și frecvența în ordine cronologică întâlnite la aruncările la poartă; eficacitatea aruncărilor la poartă în general și pentru fiecare procedeu tehnic de aruncare separat; totalul prinderilor și pasărilor de minge; pasele și prinderile greșite; intercepțiile; totalul

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
privind comportarea în teren a jucătoarelor. Pentru organizarea cunoștințelor, prin identificarea și precizarea rețelelor ierarhice se pot utiliza următoarele variabile: număr meciuri înregistrate, la masculin și feminin; număr aruncări la poartă; număr procedee și frecvența în ordine cronologică întâlnite la aruncările la poartă; eficacitatea aruncărilor la poartă în general și pentru fiecare procedeu tehnic de aruncare separat; totalul prinderilor și pasărilor de minge; pasele și prinderile greșite; intercepțiile; totalul contraatacurilor; contraatacurile nereușite; fentele preferate de jucătoare; procedeul tehnic, preferat, privind aruncarea

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
a jucătoarelor. Pentru organizarea cunoștințelor, prin identificarea și precizarea rețelelor ierarhice se pot utiliza următoarele variabile: număr meciuri înregistrate, la masculin și feminin; număr aruncări la poartă; număr procedee și frecvența în ordine cronologică întâlnite la aruncările la poartă; eficacitatea aruncărilor la poartă în general și pentru fiecare procedeu tehnic de aruncare separat; totalul prinderilor și pasărilor de minge; pasele și prinderile greșite; intercepțiile; totalul contraatacurilor; contraatacurile nereușite; fentele preferate de jucătoare; procedeul tehnic, preferat, privind aruncarea la poartă; distanța și

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
se pot utiliza următoarele variabile: număr meciuri înregistrate, la masculin și feminin; număr aruncări la poartă; număr procedee și frecvența în ordine cronologică întâlnite la aruncările la poartă; eficacitatea aruncărilor la poartă în general și pentru fiecare procedeu tehnic de aruncare separat; totalul prinderilor și pasărilor de minge; pasele și prinderile greșite; intercepțiile; totalul contraatacurilor; contraatacurile nereușite; fentele preferate de jucătoare; procedeul tehnic, preferat, privind aruncarea la poartă; distanța și unghiul de aruncare la poartă; colțul porții preferat la aruncarea la

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
aruncările la poartă; eficacitatea aruncărilor la poartă în general și pentru fiecare procedeu tehnic de aruncare separat; totalul prinderilor și pasărilor de minge; pasele și prinderile greșite; intercepțiile; totalul contraatacurilor; contraatacurile nereușite; fentele preferate de jucătoare; procedeul tehnic, preferat, privind aruncarea la poartă; distanța și unghiul de aruncare la poartă; colțul porții preferat la aruncarea la poartă; vulnerabilitatea portarilor la anumite aruncări la poartă; durata medie a acțiunilor de atac și apărare; sisteme de apărare în handbalul feminin etc. Prelucrarea informațiilor

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
în general și pentru fiecare procedeu tehnic de aruncare separat; totalul prinderilor și pasărilor de minge; pasele și prinderile greșite; intercepțiile; totalul contraatacurilor; contraatacurile nereușite; fentele preferate de jucătoare; procedeul tehnic, preferat, privind aruncarea la poartă; distanța și unghiul de aruncare la poartă; colțul porții preferat la aruncarea la poartă; vulnerabilitatea portarilor la anumite aruncări la poartă; durata medie a acțiunilor de atac și apărare; sisteme de apărare în handbalul feminin etc. Prelucrarea informațiilor stocate Totalul meciurilor înregistrate a fost de

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
de aruncare separat; totalul prinderilor și pasărilor de minge; pasele și prinderile greșite; intercepțiile; totalul contraatacurilor; contraatacurile nereușite; fentele preferate de jucătoare; procedeul tehnic, preferat, privind aruncarea la poartă; distanța și unghiul de aruncare la poartă; colțul porții preferat la aruncarea la poartă; vulnerabilitatea portarilor la anumite aruncări la poartă; durata medie a acțiunilor de atac și apărare; sisteme de apărare în handbalul feminin etc. Prelucrarea informațiilor stocate Totalul meciurilor înregistrate a fost de: • 33 la feminin, din care meciuri eliminatorii

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
de minge; pasele și prinderile greșite; intercepțiile; totalul contraatacurilor; contraatacurile nereușite; fentele preferate de jucătoare; procedeul tehnic, preferat, privind aruncarea la poartă; distanța și unghiul de aruncare la poartă; colțul porții preferat la aruncarea la poartă; vulnerabilitatea portarilor la anumite aruncări la poartă; durata medie a acțiunilor de atac și apărare; sisteme de apărare în handbalul feminin etc. Prelucrarea informațiilor stocate Totalul meciurilor înregistrate a fost de: • 33 la feminin, din care meciuri eliminatorii din grupe (A și B) 20, meciuri

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
fost de: • 33 la feminin, din care meciuri eliminatorii din grupe (A și B) 20, meciuri de calificare 5, sfert de finală 4, semifinală, meci pentru locul 3 și finală 4. Ordinea cronologică dată de frecvența utilizării procedeelor tehnice de aruncare la poartă, în jocurile înregistrate se prezintă astfel. Echipele care au cea mai bună eficacitate pentru procedeele tehnice mai sus menționate sunt: Norvegia, Rusia, Ungaria. Analiza rezultatelor: Numărul relativ mare de aruncări la poartă de pe loc, au fost efectuate în

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
cronologică dată de frecvența utilizării procedeelor tehnice de aruncare la poartă, în jocurile înregistrate se prezintă astfel. Echipele care au cea mai bună eficacitate pentru procedeele tehnice mai sus menționate sunt: Norvegia, Rusia, Ungaria. Analiza rezultatelor: Numărul relativ mare de aruncări la poartă de pe loc, au fost efectuate în mare majoritate cu ocazia aruncărilor de pedeapsă (de la 7m). Trebuie să arătăm că numărul mare de aruncări la poartă de la 9m circa 33,3%, se datorează faptului că acest procedeu tehnic este

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
înregistrate se prezintă astfel. Echipele care au cea mai bună eficacitate pentru procedeele tehnice mai sus menționate sunt: Norvegia, Rusia, Ungaria. Analiza rezultatelor: Numărul relativ mare de aruncări la poartă de pe loc, au fost efectuate în mare majoritate cu ocazia aruncărilor de pedeapsă (de la 7m). Trebuie să arătăm că numărul mare de aruncări la poartă de la 9m circa 33,3%, se datorează faptului că acest procedeu tehnic este folosit des în atac. Jocul cu pivotul a fost un factor determinant pentru

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
procedeele tehnice mai sus menționate sunt: Norvegia, Rusia, Ungaria. Analiza rezultatelor: Numărul relativ mare de aruncări la poartă de pe loc, au fost efectuate în mare majoritate cu ocazia aruncărilor de pedeapsă (de la 7m). Trebuie să arătăm că numărul mare de aruncări la poartă de la 9m circa 33,3%, se datorează faptului că acest procedeu tehnic este folosit des în atac. Jocul cu pivotul a fost un factor determinant pentru victorie. Numărul de goluri rezultate din contraatacuri, precum și eficiența aruncărilor de la semicerc

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
mare de aruncări la poartă de la 9m circa 33,3%, se datorează faptului că acest procedeu tehnic este folosit des în atac. Jocul cu pivotul a fost un factor determinant pentru victorie. Numărul de goluri rezultate din contraatacuri, precum și eficiența aruncărilor de la semicerc abia dacă sunt inferioare celor din handbalul nordic, ceea ce demonstrează o asemănare a concepțiilor de joc. În general acțiunile de finalizare au fost fără faze de construcție laborioase. Prestația portarilor în situațiile libere (de exemplu, contraatac, aruncare de pe

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
eficiența aruncărilor de la semicerc abia dacă sunt inferioare celor din handbalul nordic, ceea ce demonstrează o asemănare a concepțiilor de joc. În general acțiunile de finalizare au fost fără faze de construcție laborioase. Prestația portarilor în situațiile libere (de exemplu, contraatac, aruncare de pe extremă, aruncare de la semicerc, aruncare de la 7m) - a fost unul din factorii decisivi în obținerea victoriei, numărul de goluri înscrise de pe extreme fiind uimitor de redus, fapt ce se explică, în mod sigur, prin îmbunătățirea prestației portarilor, împotriva aruncărilor

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
semicerc abia dacă sunt inferioare celor din handbalul nordic, ceea ce demonstrează o asemănare a concepțiilor de joc. În general acțiunile de finalizare au fost fără faze de construcție laborioase. Prestația portarilor în situațiile libere (de exemplu, contraatac, aruncare de pe extremă, aruncare de la semicerc, aruncare de la 7m) - a fost unul din factorii decisivi în obținerea victoriei, numărul de goluri înscrise de pe extreme fiind uimitor de redus, fapt ce se explică, în mod sigur, prin îmbunătățirea prestației portarilor, împotriva aruncărilor de la semicerc.În

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
sunt inferioare celor din handbalul nordic, ceea ce demonstrează o asemănare a concepțiilor de joc. În general acțiunile de finalizare au fost fără faze de construcție laborioase. Prestația portarilor în situațiile libere (de exemplu, contraatac, aruncare de pe extremă, aruncare de la semicerc, aruncare de la 7m) - a fost unul din factorii decisivi în obținerea victoriei, numărul de goluri înscrise de pe extreme fiind uimitor de redus, fapt ce se explică, în mod sigur, prin îmbunătățirea prestației portarilor, împotriva aruncărilor de la semicerc.În handbalul feminin sunt

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
aruncare de pe extremă, aruncare de la semicerc, aruncare de la 7m) - a fost unul din factorii decisivi în obținerea victoriei, numărul de goluri înscrise de pe extreme fiind uimitor de redus, fapt ce se explică, în mod sigur, prin îmbunătățirea prestației portarilor, împotriva aruncărilor de la semicerc.În handbalul feminin sunt preferate sistemele de apărare cu caracter ofensiv, echipele adoptând diferite strategii de apărare. După cum arată tabelul de mai jos, observăm că Norvegia, campioana olimpică, este singura echipă din turneu care a jucat doar cu

OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
Corola-publishinghouse/Science/248_a_821

pentru studente, executat în 30 sec. 2.Pentru măsurarea echilibrului dinamic: am folosit testul BASS. 3.Pentru măsurarea forței - puterii explozive: am folosit săritura în lungime de pe loc. 4.Pentru măsurarea coordonării membrelor superioare sau ambidextria: am ales proba de aruncare a mingii de oină la punct fix. 5.Pentru măsurarea vitezei mișcării: am folosit alergarea de viteza pe 50 metri plat. 6.Măsurarea kinesteziei: am efectuat-o folosit kinezimetrele. Rezultatele cercetării și interpretarea lor În studiu s-a folosit testul

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

moartă, domnule Stubb, zise Daggoo. Ă Da, ambele pipe s-au stins, răspunse secundul. Și scoțîndu-și-o pe a sa din gură, Stubb îi scutură scrumul pe apă și rămase o clipă să privească, gînditor, enormul cadavru din fața lui. Capitolul LXI ARUNCAREA HARPONULUI încă un cuvînt despre un incident din capitolul anterior. Potrivit unui obicei al vînătorilor, fiecare dintre ambarcațiunile unei baleniere are ca timonier provizoriu pe ataman, omul care omoară balenele, în timp ce harponistul sau „priponitorul de balene“, cum i se mai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
secole în urmă, un călător englez, pomenit în cartea de călătorii a bătrînului Harris, vorbea despre o moschee turcească durată în onoarea lui Iona, moschee în care se afla o lampă miraculoasă, ce ardea fără pic de ulei. Capitolul LXXXIII ARUNCAREA LĂNCII Pentru ca osiile trăsurilor să se învîrtească mai ușor și mai repede, ele sînt unse; în același scop, unii vînători de balene ung fundul ambarcațiunii lor. Nu încape nici o îndoială că această operațiune este cu totul nevătămătoare, ba chiar poate

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
balenei, căci prea alerga repede și cu furie. Ce ne ramînea de făcut? Dintre numeroasele stratageme șiretlicuri, scamatorii și alte asemenea rafinamente admirabile, la care e silit să recurgă adesea vînătorul experimentat, nici una nu se compară cu manevra subtilă denumită „aruncarea lăncii“. Exercițiile cu floreta sau cu spada sînt un fleac pe lîngă ea. Nu e folosită decît în cazul unei balene care se încăpățînează să fugă prea repede; principala caracteristică a acestei manevre este distanța uimitoare la care e aruncată

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
mult de balenă, înainte ca manevra să poată avea loc. Iată-l acum pe Stubb, un om care, prin umorul și prin sîngele rece pe care și le păstra pînă și în cele mai grele împrejurări, era deosebit de înzestrat pentru aruncarea cu succes a lănciilor. Uitați-vă la dînsul: stînd drept, la prova ambarcațiunii zbuciumate, învăluită într-un nor de spumă și trasă de balenă - la numai patruzeci de picioare în urma ei - își cumpănește lancea, o privește de cîteva ori ca să

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
balenele înfățișate în unele picturi, statuete de fildeș sau de lemn și sfîrleze de tablă; precum și despre cele din munți și din stele ................................................. 17 LVII „Brit“ ..................................................................................... 21 LVIII Sepia .................................................................................. 25 LIX Saula ....................................................................................... 29 LX Stubb omoară o balenă .................................................................. 34 LXI Aruncarea harponului ..................................................................... 41 LXII Cavaletul .................................................................................. 43 LXVIII Cina lui Stubb ..........................................................................45 XIV Balena ca aliment........................................................................ 56 LXV Masacrul rechinil..............................................................59 LXVI Tranșarea ....................................................................................62 LXVII Pătura............................................................................................64 LXVIII Funerariile...................................................................................69 LXIX Sfinxul........................................................................................71 LXX Povestea corabiei Ieroboam.................................................................74 LXXI Saula de maimuță

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
106 LXXVI Marele Poloboc din Heidelberg................................................110 LXXVII Cisterna și gălețile.............................................................112 LXXVIII Preeria...........................................................................118 LXXIX Nuca ..................................................................................122 LXXX Pequod întîlnește Fecioara.................................................................126 LXXXI Onoarea și gloria vînătorilor de balene.................................................141 LXXXII Iona din punct de vedere istoric........................................................145 LXXXIII Aruncarea lăncii...........................................................148 LXXXIV Fîntîna ...............................................................152 LXXXV Coada...........................................................................159 LXXXVI Invincibila armada ........................................................165 LXXXVII Școli și dascăli...........................................................182 LXXXVIII Pești capturați și pești pierduți......................................................187 LXXXIX Capete sau cozi.......................................................................192 XC Pequod întîlnește pe Bobocul de Trandafir............................................197 XCI Ambra...........................................................................206

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]