1,082 matches
-
din Times. Dintr-o dată, ochii au început să mă usture din cauza lacrimilor. — Ești bine? Bea își pune mâna pe umărul meu. Apoi îmi prinde mâna, care continuă să tremure. — Țigară, îi șoptesc disperată. Ea clatină din cap, ca un soldat ascultător. Slavă Domnului c-o am pe Bea. * * * Zece minute mai târziu, eu și Bea ne ghemuim pe scări, făcând poștă a doua țigară de contrabandă Marlboro Light și dând pe gât, direct din sticlă, niște Veuve Clicquot. Sub noi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
vis lătrat de câini, vei primi vești deprimante. Există riscuri foarte mari ca să urmeze o perioadă dificilă În viața ta. Dans. Dacă ai deja o familie și visezi o mulțime de copii veseli dansând, e semn că vei avea copii ascultători, inteligenți și iubitori. Celor tineri și necăsătoriți Încă, acest vis le indică faptul că vor avea o slujbă plăcută și o viață plina de plăceri.” A sângera: „Când visezi sânge curgând dintr-o rană e semn de indispoziție fizică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
treabă. După ce ne-o terminăm, te putem lăsa la Drăgănești-Vlașca și de acolo iei trenul. — Cum doriți dumneavoastră, numai să mă duceți pe Terra. — Bravo! zise comandantul Felix S 23. Mă bucur să văd că ești un băiețel cuminte și ascultător. Ia spune, ești pionier? — Da, răspunse micul Benga. — Foarte bine. Cât fac opt ori șapte? — În ce sistem? — Cum în ce sistem? se miră Felix S 23. În sistemul nostru, solar! Fac tot cincizeci și șase? întrebă șovăitor copilul. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cerea o ocazie așa de specială ca împăcarea dintre fiii lui Isaac. Femeile s-au pus pe muncă, iar Tabea și cu mine am fost trimise să culegem ceapă sălbatică de pe malul râului. Am dat din cap ca niște fiice ascultătoare, dar cum ne-am văzut scăpate de cei mari, am izbucnit în râs. Ni se îndeplinise o dorință. Eram singure. Ne-am îndreptat amândouă cu multă hotărâre înspre câmpul cu ceapă pe care îl culesesem tot în prima zi când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și le scânteiau ochii. Atunci deveneam atent, așteptând cu sufletul la gură să sară și să-și înfigă, spre groaza spectatorilor, colții în dresor. Dar de fiecare dată se auzea un nou pocnet de bici și animalele redeveneau supuse și ascultătoare, făcându-și cumințite numărul. În mintea mea a încolțit în seara aceea o idee: să mă furișez într-o noapte în circ, după terminarea spectacolului, și să eliberez animalele din cuști. Tot mai des mă așezam la spărtura din gard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
lor impusă, prevenitoare, simțeam că situația mea devenea din ce în ce mai problematică și că nu puteam spera să plec foarte curând de-acolo. Nu mai vedeam nici o ieșire când mi-a trecut prin minte să încerc să mă prefac. Am devenit blajin, ascultător, cuminte, încât în primele zile doctorii și-au închipuit că am înnebunit de-a binelea. S-au uitat la mine și mai bănuitor, de parcă se temeau să nu-i mușc de gât în clipa următoare. Treptat, însă, s-au obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
De zbor încordat Vulturul zise: "Privește, prietene, Cum e acuma pămîntul" "Pămîntul arată acum - Ca o plăcintă micuță Iar depărtatele mări Cât coșulețul de pîine!" Auta se încruntă. De ce își strica Adapă cîntecul? Sau îi era prea foame, și acești ascultători altfel nu-și înțelegeau datoria? Se uită în jur: în adevăr, câteva femei pregăteau pâini, să le dea. Un tânăr scoase din tava lui două plăcinte și le puse pe o frunză, lângă piciorul lui Auta. Adapă ridică mâinile în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
într-o ureche, iar cei din Corpul de Detectivi ai Singuranței apelează, cu superioritate tandră, la el. Cunoaște astfel, din interior, o groază de afaceri interesante, demne de a fi cândva istorisite pe cearceaful dintr-un cinematograf. Rămâne același tip ascultător și discret, se îmbracă cuviincios, câștigă îndestulător. 170 DANIEL BĂNULESCU Pe Calea Victoriei, trăsuri, blagoslovite multe cu doi până la patru ponei, se lasă-n genunchi și cuprind, în căușurile lor articulate, doamnele în pantofi de mătase. Moștenitori, mutilați, pești, cartofori, primadone
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
intrarea în Elbaroom stătea un cvartet ciudat: Virgil Jones, prăpădit rău de tot, târându-se pe urmele lui Vultur-în-Zbor, care-și mijea ochii prin ceață, bărbatul numit Piatră, ghemuit pe drumul pietruit, și femeia cea palidă, călare pe măgarul ei ascultător. Ochii Elfridei îi întâlniră pe cei ai lui Vultur-în-Zbor. își trase sufletul. Stop. TREIZECI ȘI TREI Cât durează un interludiu al ființării? Sincopa temporală trecuse - sau așa li s-a părut celor care au trăit-o - parcă înainte să fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
simțit aproape la fel de epuizat de cea de-a doua noapte petrecută în K cum fusese și după cea dintâi. Insecte mici, creaturi ale nopții, le zburătăceau prin față. Scena era pregătită. TREIZECI ȘI NOUĂ Măgarul familiei Gribb, poate cel mai ascultător și cel mai puțin încăpățânat măgar din câți au existat vreodată, mergea serios de-a lungul Drumului Pietruit, în spinare un Vultur-în-Zbor măcinat de îndoieli. Indianul își petrecuse cea mai mare parte a zilei explorându-și noul cămin, iar mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dată când se afla în prezența lui. Era paralizată, incapabilă să-și controleze mișcările. O marionetă. - Mergi mai departe! Dar să nu îndrăznești să întorci capul să mă privești! Karina executa mecanic ordinele dure, mirându-se și ea cât de ascultătoare era. Nici dacă voia nu se putea împotrivi. Nu acelei voci care răzbătea de undeva din trecut, dintr-un trecut pe care se străduia să-l uite, să-l închidă în acea cutie numită uitare, căci doar acolo nu mai
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
forța să înainteze pe trecerea de pietoni pentru a nu încurca mașinile care deja dădeau semne de nerăbdare claxonând insistent. Karina voia să-l vadă, voia să vadă chipul acela care rămăsese ascuns în tot acest timp. Era mult prea ascultătoare în prezența lui și risca să nu-l cunoască niciodată în acest fel. El era ușor în spatele ei în partea stângă, forțând-o să meargă. Încercă să întoarcă capul pentru a-l vedea, dar se simți brusc împinsă mai în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
în spatele ei în partea stângă, forțând-o să meargă. Încercă să întoarcă capul pentru a-l vedea, dar se simți brusc împinsă mai în față în timp ce continua să fie ținută de braț. - Ți-am spus să nu faci asta! Fii ascultătoare! Nu fă ceva ce vei putea regreta mai târziu. Așa, știam eu că ești ascultătoare și asta îmi place la tine. Frica pe care o simțise la început se stingea ușor. Știa că nu-i va face nimic rău, nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-l vedea, dar se simți brusc împinsă mai în față în timp ce continua să fie ținută de braț. - Ți-am spus să nu faci asta! Fii ascultătoare! Nu fă ceva ce vei putea regreta mai târziu. Așa, știam eu că ești ascultătoare și asta îmi place la tine. Frica pe care o simțise la început se stingea ușor. Știa că nu-i va face nimic rău, nu fizic. Ajungând pe cealaltă parte, simți cum pământul îi tremură sub picioare. Se opriră amândoi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
putea mai bine pe Victor. Ba nu!, spuse Victor. Este suficient pentru azi și nu vreau să le Încurci pe toate și să faci În cap un talmeș-balmeș! Scrie-le din nou și Încearcă să scrii cuvinte cu litere mici. Ascultător, Va așa a făcut până seara și zilele următoare au continuat după același tipic, băiatul lui Victor, mai greu, mai ușor, ajunse să poată Încropi cuvinte cu litere mici de tipar și de ziua sa, de Blagoviștene (așa cum spunea bunica
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să scrie cât mai mic și să ocupe judicios și economic filele primelor sale caiete reale. Peste o săptămână s-au mutat cu toții În casa din râpă, clasa a I-a a Început-o sub bune auspicii, Va era cuminte, ascultător și Învăța să scrie caligrafic, pe caiete pentru clasa a I-a. Școală mică, sărăcăcioasă, vremuri grele, copii și părinți săraci, domnul și doamna Silion, Învățătorii dăruiți de Cel de Sus cu harul adevăraților dascăli de țară, veritabili martiri ai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fragedă“ formau o industrie în înflorire. Nu se chema că ești păcătos dacă închiriai un băiat și muzică. Pentru dans, proprietarul nu primea cine știe ce, dar se îmbogățea nesperat din dezmățul de după, mai ales când petrecerea dura multe zile. Un bacha ascultător folosea zece ani, uneori și mai mult, dacă îl luau chiar de țânc. Nu era nimic împotriva Shariei: lăsați liberi la majorat, când, prin lege, deveneau pederaști, foștii sclavi o sfârșeau oricum la spânzurătoare - nu știau să fie nimic altceva
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
se apropie de Lina. - Ți-e frică? o întrebă. -Da. - Las', c-o să fie bine! Se despărțiră. Părinții, cu Grigore și nevastă-sa plecară spre casa dogarului, că acolo era petrecerea. Nunii porniră la fotograf. Birjarul chiui o dată la animalele ascultătoare și apucară spre gară. Caii săltau în galop, mișcîndu-și cu mândrie spinările pieptănate și împodobite cu stele de alamă și flori de hârtie. Muscalul în livrea de catifea albastră le atingea rar spatele puternice, roșcate și lucioase de sudoare. Ei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
femeile laolaltă, bucătărese și jupânese, se obișnuise, nu-i păsa. Tat-său venea o dată pe an, îi aducea o pâine mare, albă, făcută de surorile 81 de acasă, îl pupa în creștetul capului și-l întreba pe jupân dacă e ascultător. Domnul Vasiliu n-avea de ce să se plângă. Mai dăduse și în el, nu se putea treabă fără scărmăneală. Greșea, i se cuvenea. Anii trecuseră repede. Venise războiul. Deverul nu slăbise. Stăpânul mai mărise prăvălia, vânzarea crescuse. Jupânul avea în-vîrtelile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ciocnit paharele cu bere. Ce se întâmplă aici? zise Helen trăgându-și un scaun. — Draga mea! Janey, roșie la față, se aplecă s-o sărute. — Ia niște bere. Închinăm în cinstea întâlnirii mele de mâine cu Gita! —Baftă! spuse Helen ascultătoare, ridicând paharul. — Cum a fost repetiția? Janey o strânse pe Helen de cealaltă mână. N-o văzusem niciodată atât de afectuoasă față de Helen, nici în public, nici în privat. Azi era în al nouălea cer. Păi, bine, cred. Sunt mulțumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de căutat un rol bun. Să ne gândim numai la relația pe care o avusese cu Kurt. Crezi că aș juca-o bine pe Nora? o întreba acum pe Janey. Nu exista decât un răspuns și Janey i-l servi ascultătoare. Desigur, draga mea! Ai fi minunată. Ajunsesem la felul principal. Lăsându-mă pradă unui impuls gastronomic, mă aplecai peste masă și încercai carnea falsă, dulce-amăruie, de porc, care nu era deloc rea, probabil pentru că nu se simțea decât gustul sosului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
atât de sever, de aspru și de rigid cu fiul cel mare, Sebastian. Bizareria consta În faptul că, dintre cei doi, nu Nicolae, ci Sebastian Îi semăna foarte mult tatălui, și fizic, și comportamental. Era un familist convins, liniștit și ascultător, Îi plăcea să muncească și nu agrea excesele. Terminase agronomia (dar nu În străinătate) și se ocupa conștiincios și competent cu administrarea averii familiei. Nu se arăta deranjat câtuși de puțin de tratamentul preferențial de care se bucura fratele cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
valurilor oceanului și plănuind fuga noastră. Oceanul părea să se ridice și să bâjbâie În Întuneric, căzând apoi greoi pe față. Despre evadarea noastră efectivă, nu prea am ce povesti. Memoria mea a reținut imaginea ei fugară În timp ce Își punea ascultătoare pantofii de pânză cu tălpi de sfoară, pe partea de cort expusă vântului, În timp ce eu Îndesam o plasă de fluturi pliantă Într-o pungă de hârtie maro. Următoarea imagine Înfățișează Încercarea noastră de evadare prin pătrunderea Într-un cinéma cufundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
căruia biruitorul îi transformă umilința în triumf. Vin, zi de zi, după un ritual aproape desăvârșit, spre locul înfrângerii mele, intrând supus, resemnat, pe poarta victoriei. Biblioteca m-a învățat, mai mult decât toate întâmplările vieții mele, să fiu supus, ascultător, robit vieții, să nu mă semețesc cu nici o izbândă. Mi-a dat acea umilință a așteptării, m-a întărit în răbdarea de a îndura mizeriile de peste zi. Mi-a dat tăria de a trăi din lefuri de nimic, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de a putea privi înainte; era copilașul ei - Costică- așa îi zicea ea. Lacrimile mamei și dragostea ce i-o purta parcă îi turnau apă la rădăcini, ca unui pom. Creștea înalt și frumos ca un brad. Era muncitor și ascultător. Îl crescuse și educase bunica Dosia, așa cum o învățase Domnul și Măicuța Lui. Veni timpul să se gândească la însurat, și băiatul începuse a căuta o fată din oameni buni și gospodari. În anul acela, venise în sat o fată
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]