1,074 matches
-
familia Aciocîrlănoaiei, dar după decesul lui Vasile și cel al Silvicăi, el a rămas fratele nostru cel mai mare. Frumos și inteligent, înzestrat cu o sumedenie de calități, a fost preferatul mamei toată viața ei. Era un băiat harnic și ascultător, plin de inițiativă și imaginație. Cu o judecată sănătoasă și realistă, era sufletul și nădejdea mamei. Fiind cel mai mare, avea asupra noastră o autoritate deosebită. Venea de la gimnaziu și ne spunea în franceză și italiană fel de fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
stare de mulțumire, de satisfacție. Da, mama era într-adevăr obosită, dar era mulțumită și bucuroasă că seara se întorcea la cuibul ei sărăcăcios, cu sacoșa cu pâine și mâncare pentru copilași. Da. Era bucuroasă. Copiii erau sănătoși, cuminți și ascultători. Aveau ce mânca. Era liniște și pace. Spre dimineață, în zori, zâmbetul mamei s-a metamorfozat brusc în groază, iar copiii înspăimântați se trăseseră îngroziți în spatele mamei pentru a fi apărați, protejați, salvați. Ce se întâmplase? Din "rânduiala" Ta, Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
măștihoiul" sau tatăl "vitreg", l-ai blagoslovit cu 950 de ani... Oho-ho! Dar știu c-a trăit, nu glumă! Doar pe bietul AVRAM l-ai coborât la 175. Dar de ce, Doamne, că doar ți-a fost cu totul supus și ascultător, gata-gata, să-și căsăpească progenitura de dragul Tău... Noroc de berbecul ăla rătăcit pe-acolo, care-și prinsese coarnele în stufăriș... Sărmanul Isac! Cum e posibil, Doamne? Chiar așa, "BUNULE", spune-mi și mie, te rog, mie cea mai păcătoasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Vă mai aduceți aminte cam de când ne cunoaștem? V-am cunoscut cu ani în urmă, când veneam la Galați, fie la întâlniri cu universitarii de acolo, fie la dispute prietenești cu scriitorii locului. Printre care și Dumneavoastră, ca sfioasă și ascultătoare debutantă. V-am citit mai întâi în "Porto-Franco", apoi în "Convorbiri literare" și, firește, în volumele care au urmat. În avalanșa de prozaisme agresive, versurile Dumneavoastră se remarcau, atunci, ca și acum, printr-un romantism sobru, cultivat atent, cu grijă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și uneori inexprimabile. Încearcă să mă înțelegi! A.B.Vă cunoașteți publicul? Ar fi două categorii de public: un public cititor, cel ce vine la o lansare de carte și o mai și cumpără (din ce în ce mai puțini cumpărători); și un public ascultător, care ascultă ceea ce citești tu sau altul. Eu, de ani buni, de când folosesc Internetul și mai ales Facebook-ul, ca instrumente moderne de socializare-comunicare, am identificat și o a treia categorie de public: publicul internaut, facebook-sist, o categorie specială de public
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Divinul mi-a dăruit în această viață niște părinți dharmici, ușurându-mi evoluția! Decât să spun mantre-poezie, mai bine nu spun. Sfințenia trebuie să se manifeste, nu să se clameze! TESTAMENTUL Ochii Zeiței îl fixau pătrunzători, scrutându-i străfundurile. Stătea ascultător în fața Ei și aștepta comanda. Nu era înfricoșat. Din contră! Privirea Zeiței era, pe cât de autoritară în mesajul ce-i transmitea, pe atât de caldă. Se simțea învăluit în marea de iubire a Mamei Sfinte și era pregătit să treacă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a fost primit cu bucurie și prietenie, la atîția ani de cînd nu se văzuseră, de către poet. Blaga s-a plîns acestuia de "asasinatul moral, al cărui executor a fost poetul Mihail Beniuc, prieten al sursei" (sursa era chiar criticul ascultător). E vorba de volumul Pe o muchie de cuțit, scris de poetul comunist Beniuc și unde Blaga este descris în cele mai negre culori. Ne este relatată viziunea lui Blaga asupra revoluției din Ungaria, din 1956. El aprecia că "ungurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nimic, nu contestă, îl nominalizează, alături de alții și pe Steinhardt: "Examenul e scurt și candidatul a răspuns repede și bine. Candidatul se și înclină de cîteva ori. Ochelarii negri dau candidatului un aer de milog obsechios, de sărac resemnat și ascultător, cum erau cerșetorii și sărmanii...". Al doilea moment va fi confruntarea cu doamna T., transformată în martor de profesie. Acum e pușcăriaș vechi, s-a înțelepțit și s-a șmecherit, a învățat să se apere, le cunoaște trucurile și, atenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ei, dacă nu În Închisorile staliniste, cele mai fioroase ale Europei, Într-o marginalitate socială „Închisă” și stabilă. Și atunci, stimatul meu lector, ce mai rămâne din „paradisul tinereții”?!... Nu mult, nu foarte mult; un fizic și un metabolism normal, ascultător, câteva aventuri lirice sau erotice - toate În umbra unei miliții care veghează! - și pânda, pânda perpetuă, de zi și de noapte, o pândă aproape animalică, resuscitată brusc din straturile adânci ale paleo-genealogiilor umane. Am fost brusc aruncați Într-o pădure
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de trei ori mai Înalte decât cele occidentale!). O statistică din ultimul an al lui Ceaușescu pune În lumină metodologia de calcul. Se dăduse ordin de sus ca producția agricolă la hectar să depășească randamentul occidental. Cifrele s-au aliniat, ascultătoare: o producție anuală de 60 de milioane de tone. După căderea comunismului s-a procedat la o recalculare. Rezultat: 16 milioane, de patru ori mai puțin! Românii erau și cam puțini. O „mare“ Românie trebuia să aibă mai mulți locuitori
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la spate, îl da pe mânele gâzilor (Țiganilor) spre a-l bate fără milă pe la răspinteni. Iar corpurile celor omorâți le lăsa să stea neînmormântate pe uliți, ca să se sature cânii din mâncarea lor și oamenii să se facă mai ascultători în fața unei așa priveliști. [PAGINĂ RĂZLEAȚĂ] Tatarii își luaseră timporar meseria săbiei. Nu puteau să-și câștige altfel pânea cea de toate zilele. Erau nevoiți să-și dea sângele pentru a agonisi. O expediție era o afacere (x). În vremi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de către domn moștenirea averii înaintașului, ci rămânea celor hărăziți de el ca moștenitori, fii, fiice sau rude apropiate. Domeniul domnesc era format din patru categorii de bunuri, asupra cărora domnul își exercita dreptul de proprietate: 1. hotarele târgurilor, 2. satele ascultătoare de hotarele târgurilor, 3. braniștile și 4. locurile pustii. Faptul că domnului i se recunoștea un drept de stăpânire superioară asupra pământului întregii țări este demonstrat de formulările din privilegiile acordate de acesta. De exemplu, într-un privilegiu acordat de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
exemplu, ca să se împlinească trebuie să tacă...! E scriitorul un guraliv de nemântuit? Fără darul trăncănelii metafizice, scriitorul ar fi doar un biet vierme incapabil să devină fluture? Nu mă pot imagina în altă postură decât aceasta, sunt un-ins-care-scrie. Totuși, ascultător/ disciplinat cum mă doresc în acest dialog, nu vreau să mă sustrag de la niciuna din probele la care mă supui, așa încât caut un răspuns la întrebarea ce altceva aș fi putut face în viață. Cred că mi-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de înțeles, prețios. Rămâne de văzut cât va fi ea de performantă într-o sută de ani. E surprinzător că prin generațiile tinere, cum le spui tu, poezia română se întoarce la metaforă, una mai subtilă, chiar dacă publicul cititor sau ascultător (tot mai neînsemnat, nu ne mai citim nici noi între noi) și-ar dori o mai mare deschidere, să i se spună la obraz ce vrea să audă, nu să se învârtă în jurul cuvintelor prețioase, pregătit să detecteze "sensul înalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
luminat De-am văzut al meu păcat! Din adânc, adânc m-ați scos Vreau să mă ridic de jos Nu vreau să vă părăsesc Pe pământ cât mai trăiesc Scapă-mă Sfânta Treime Să fiu veșnic lângă Tine Blând copil ascultător Și supus poruncilor! Amin. Amintiri de acasă 17.09.2007 Mi-aduc aminte din trecut Că zece frați eu am avut Mâncam din strachină de lut Purtam hăinuțe de suman Cămașa de cânepă aveam Pe atunci Cuvântul era mai Sfânt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
o fost că, prin socrul meu, am cunoscut pe cineva care ne-a primit în gazdă... I-a plăcut așa de mult de noi, încât ne-a luat în spațiu, i-a plăcut. Nu știu dacă de asta, dar eram ascultători, nu făceam necazuri, ne-a luat în spațiu ș-atunci, cu ocazia asta ne-o făcut buletin de... S. P.: - Iași. D. G.: - ... de oraș. S-a întâmplat să facem, atunci, cerere la comunitatea locală și, printr-un schimb al
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul târgului Huși”. Ca să justifice reducerea ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și cu boierii noștri am cercetat și am aflat „că această bucată de loc nu a fost de nici o treabă nici domnilor și nici altor sate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întocmit la Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un vad de moară pe Elan. Același voievod confirma dreptul de proprietate, în același an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din ținutul Fălciu, „ascultător de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan Tomșa Voevod”. (Satul Voloseni pare să fi fost o proprietate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țării lui Ștefan Tomșa Voevod”. (Satul Voloseni pare să fi fost o proprietate mai veche a lui Ionașco Cehan, pe care domnitorul Vasile Lupu doar a recunoscut-o și a întărit-o, conform dreptului medieval: „a fost drept al nostru ascultător de ocolul Stănileștilor”.) Tot din ocolul domnesc al Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau de depărături și să se amestece doar când va fi vreo moarte de om sau tîlhărie”. Alți domni cereau dregătorilor hușeni „să lase în pace de jold, cai de olac și alte angherii pe oamenii din satele care sunt ascultătoare de Episcopia Huși” (Rășești, Podeni, Coziiaci, Cârligați, Plopeni, Crețești, Hrubeni, n.a.). Ureadnicul era, deci, un înalt funcționar domnesc, numit și vornic de târg. După părerea lui Melchisedec, se ocupa cu instituirea și menținerea ordinii, era un căpitan de târg. Ajutorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a constituit-o daniile de sate din ocolul Hușilor, prin care se micșora suprafața acestuia, de care beneficiaseră târgoveții. De exemplu, domnitorul Moise Movilă (1630-1631) semna în anul 1630 uricul prin care dăruia Episcopiei satul Broșteni, care mai înainte fusese „ascultător” de același ocol, indicându-i și hotarele. Moșia Broșteni avea nu numai prețioasele vii, ci și mori și grădini, aducătoare de venituri însemnate. Prin danii repetate, ocolul a dispărut, după care domnii au început să dăruiască părți din hotarul târgului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
permanent necăjită, abia de putea ține inventarul acestei trupe de nărăvășie, prea puțin interesată de diferitele "bulioane" pe care se cultivau microbii și de caracterele speciale ale virușilor invizibili asasini care ne lăsau perfect indiferenți. Ar fi trebuit să fim ascultători, dar nu-l puteam asculta pe Teodorovici, un om prea fin pentru a se putea impune. Nu avea morga pe care alții, în același grad cu el, o învățaseră încă înainte de a fi deprins alfabetul disciplinei pe care o predau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Am optat În schimb la Încadrarea capitolelor În “cărți”, În aceeași bună tradiție a volumen-ului, dar definite de mine ca “grămezi” anuale. Evident, transpunerea unui sunet În literă m’a silit la mici modificări În text, În cadrul unor perechi precum “ascultător−cititor”, “emisiune−capitol”, “trecut−anterior” etc. Toate acestea, ca și corectura tacită a unor erori − mici sau mari − comise din fuga “condeiului”, de fapt În fața microfonului, ca și mici adaosuri lămuritoare, sunt redate În caractere cursive. Dar sunt alte lucruri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]