1,947 matches
-
bătrână feministă înțepată" (sic!) și nu sociolog al muncii cum pretindeam că sunt. Aceștia erau termenii adresei lor către Consiliul de Administrație (CA) al Universității din Franche-Comte, care era pe cale de a valida alegerea comisiei de angajare. Proba unei asemenea aserțiuni rezida, după ei, în faptul că eu conduceam atunci un laborator al CNRS focalizat pe raporturile bărbați/femei - probă, dacă se poate spune așa, a lipsei de seriozitate a pretenției mele de a preda sociologia generală și sociologia muncii în
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a contrastului și emfazei, dublarea clitică se înscrie în mecanisme pragmatice variate, ca, de pildă, cele ilustrate în continuare: explicitarea semnificației codificate prin clitic, disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite cu secvența enunțiativă anterioară, corectarea implicită a aserțiunii interlocutorului, participarea la o strategie a politeții pozitive de autoincludere a vorbitorului în grupul interlocutorului, de asociere sau empatizare cu interlocutorul, respectiv corectarea presupoziției interlocutorului: am luat trenu↑ ne-a costat pă mine și pă băiat douăsutepatruzeci de mii↓> (IVLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
este gradarea indefinirii prin glosarea unui nehotărât prin altul, perceput ca specific în raport cu primul: MC: < Î apare cineva↑ sindicatu' cutare↑ bun! nu trebuia să mă interesez dacă există >? (IVLRA: 158). 5.2. Atenuarea expresiei Pentru a nu impune brutal o aserțiune în universul de discurs sau pentru a evita performarea directă a unui act de vorbire, interlocutorii recurg la pronume/adjective pronominale nehotărâte și negative, care atenuează potențialul agresiv al actului de vorbire prin punerea unei distanțe între vorbitor și conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență constituirea în română a unor strategii discursive de gradare a asertivității în care sunt implicate și pronumele. 6.1. Pasivitatea comunicativă Când optează pentru a nu-și asuma explicit aserțiunile, evitând marcarea lor ca puncte de vedere personale, vorbitorii apelează la una dintre următoarele strategii ale pasivității comunicative: (i) prezintă puncte de vedere personale ca adevăruri universale, atemporale, marcate în plan textual prin alunecarea dinspre valoarea deictică a pronumelor spre
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
răspuns pe care o impun, ca o intruziune în spațiul personal al interlocutorului. Adesea, în locul unor structuri interogative sunt preferate structuri care nu impun interlocutorului obligația de a răspunde sau care îi lasă posibilitatea de a evita un răspuns precis: aserțiuni care urmăresc să declanșeze o reacție/un răspuns din partea interlocutorului; aserțiuni urmate de întrebări de confirmare (nu-i așa?; da?; nu?); structuri exclamative care exprimă mirarea, dubiul, curiozitatea, determinându-l pe interlocutor să-și continue discursul cu detalii suplimentare; folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
al interlocutorului. Adesea, în locul unor structuri interogative sunt preferate structuri care nu impun interlocutorului obligația de a răspunde sau care îi lasă posibilitatea de a evita un răspuns precis: aserțiuni care urmăresc să declanșeze o reacție/un răspuns din partea interlocutorului; aserțiuni urmate de întrebări de confirmare (nu-i așa?; da?; nu?); structuri exclamative care exprimă mirarea, dubiul, curiozitatea, determinându-l pe interlocutor să-și continue discursul cu detalii suplimentare; folosirea frecventă a semnalelor fatice (îhmm, mmm), care lasă vorbitorului posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
față de alții sau față de propria persoană, și pot conduce la o stare delirantă. Oricum, demersul psihanalitic a înregistrat progrese, dar influența acestuia asupra abordării strict medicale a pacienților este mică deocamdată. Studiile mai recente asupra paranoiei sunt mai precaute în aserțiuni, întrucât multe dintre "adevărurile" aparent intangibile ale psihiatriei paranoiei nu rezistă la o examinare detaliată: anume, ideea că persoana care suferă de paranoia are un fel de credință oarbă în propriile convingeri și nu poate fi niciodată determinată să renunțe
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
martorul unei practici. Unica dovadă avansată este că afirmațiile lui ar fi fost primite în Biserică în mod pacifist: evident, după reprezentarea invalidă pe care Cereti o dă autorilor lui. E. Se pot spune multe în privința interpretării lui Origen. În ciuda aserțiunilor lui Cereti, alegoria lui Cristos care repudiază din punct de vedere spiritual Sinagoga și ia în căsătorie Biserica Neamurilor nu presupune acceptarea unui asemenea comportament transferat pe planul practic pentru creștin: cine gândește astfel ignoră în totalitate genul literar al
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
total și parțial”. În Istoria literaturii române de la origini până în prezent, criticul aseamănă actul poetic al lui V. cu desfacerea unei cârpe „în care sunt îngrămădiți peștișori aurii”. O asemenea poetică amalgamează principii ale tuturor curentelor de avangardă, exemplificând o aserțiune din Act de prezență: „Cubism, futurism, constructivism s-au revărsat în același dârz cerc: sinteza”. Indiferent dacă, așa cum pare, scriind autorul s-a abandonat dicteului automat sau a operat asocieri imposibile în mod lucid, imagismul său excelează, mai mult decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
nici relatările sumare nu sunt accesibile. În luna octombrie, spre exemplu, cu o zi înainte unei acțiuni întreprinse în Argandab, toate acțiunile de presă au fost anulate brusc. (În cele două săptămâni, cât a durat acțiunea, au fost catalogate ca aserțiuni de succes.) S-a relatat doar despre câteva acțiuni ale forțelor secrete menite să demonteze structurile conducerii talibane. Din surse militare superioare, s-a aflat că sunt uciși comandanți de nivel mic și mediu și între 20 și 30 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
arcușul viorii întâi în ansamblul susținătorilor cauzei Chinei, alături de Niță Constantin și Virgil Ionescu, sub bagheta ministrului adjunct de externe, Nicolae Ecobescu, li se datorează, în bună parte, cele ce urmează. Pe această temă, ca o confirmare a unei asemenea aserțiuni vădit lipsită de modestie, George Macovescu, devenit ministru de externe, se întreba retoric: "Oare când va mai avea România o asemenea echipă la O.N.U. ?". Șeful misiunii, un bonom de prin părțile Moldovei, numit pe criterii politice, din afara mediului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
învățat astăzi că este mai mult șofer și cupid. Portavion cu punțile pline de avioane, o clipă înainte să le lanseze, așa ceva lovește semenul, dacă se mai dezechilibrează spre mine cu vorba lui, cu gestul lui, cu interesul lui evident, aserțiuni care fac parte din sistemul de protecție față de el, un vulpoi, amuzant, vulpoiul este vreodată mai eficient decât vulpea? începusem cu nuanțe, cînd virează spre stînga toate mi-am umflat și eu pieptul de călător, stînd, comod pînă la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
somn în așternut de betoane, răsuflă sforăit, reia motivul condiții asumate, faptele cu neputință conștientizate, femeile n-ar fi decît murdărie de sînge și carne, dacă n-ar fi ferirea lor de prezent, ca de înec ferindu-se și ele, aserțiunea de referință, la 2-3 module enunțiative vine și ea, ei, pribegia-i grea! da! cască, of, Doamne! mult prea repede fenomenele, oarecare la receptare, v-a căzut mănușa! mă duc pînă la toaletă, geanta pe umăr, pași mari, intru cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
comandă (de exemplu: analizarea și comentarea demersului celui ce se instruiește, după ce acesta a luat decizia). Una dintre cele mai de perspectivă concretizării ale metodei instruirii libere o constituie instruirea generativă, care urmărește transpunerea în aplicațiile software de instruire, a aserțiunii conform căreia individualizarea instruirii trebuie realizată îndeosebi prin transmiterea către subiect a modelelor experienței personale a autorului materialului de învățământ și nu a experienței însăși a acestuia. Procesul instruirii generative se clădește pe baza cooperării dintre modelul subiectului - model ce
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
acestui frumos proiect a revenit în totalitate acestor doamne inimoase care au știut să scoată bani și din piatră seacă, chiar dacă, uneori se mai ciondăneau între ele. Principala sursă de venituri venea de la Comitetul Central de la București și ne susținem aserțiunea prin citarea unor scurte pasaje din discursul principesei Alexandrina G. Cantacuzino, pe care l-a ținut în fața delegatelor din toată țara prezente la întrunirea anuală ce a avut loc la sediul SNFOR, pe data de 12 iunie 1920. „...anul ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
securitate, atâ la întreprinderi, instituții, cât și la sediile partidului, ținând cont de discreția necesară (subl.ns.)”. Prin urmare, tragem concluzia că primii care au aflat vestea abdicării au fost câțiva activiști comuniști vasluieni de rang înalt și ne sprijinim aserțiunea pe următorul pasaj din acest document: „...până în momentul difuzării prin Radio nu s’a aflat nimic în oraș (subl.ns.) (...) În momentul difuzării care a coincis cu ora la care au fost convocați 25 de tovarăși la sediul județienei (de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Sfântului Francesco d’Assisi, ale lui Toma d’Aquino și Gioachino da Fiore. Crainic atribuie caracter de renaștere culturii (în special artei) bizantine. În concordanță cu H. Keyserling (căruia, probabil, când filosoful a trecut prin București, i-a și inspirat aserțiunea în acest sens), el imaginează posibilitatea unei resuscitări a spiritualității bizantine prin creația culturală românească, îndrumată de „Gândirea”. De vreme ce, în tot cursul istoriei, raționează el, Țările Române au contribuit materialicește substanțial, prin danii generoase, la perpetuarea creștinismului în Imperiul Otoman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
ideologice îi corespunde, natural, o estetică teologică, elaborată de Crainic în Nostalgia paradisului (1940), la origine curs universitar. Întemeiat pe scrieri patristice (Dionisie Areopagitul, în special), nutrit și de idei din teologia rusă (Pavel Florenski, N. Bulgakov), eseul pivotează în jurul aserțiunii că „Dumnezeu e frumusețea perfectă și absolută”, care „se revelează lumii din proprie inițiativă” prin sophia. Revelația sofianică e compensația dăruită omului de către divinitate pentru pierderea prin păcatul originar a fericirii paradisiace. Teologic interpretată, creația artistică exprimă „nostalgia paradisului”. Încercând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
seamă. Imaginând o spovedanie a eroinei (Gelia) către un tânăr medic (Vladimir), „romanul” Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim (1936) inspiră mai adesea comentarii ce-și caută premisa în datele psihanalizei și în complexul freudian schițat (de unde însă și vulgarizări, aserțiuni riscate ori superflue). Decepția trăită de Antim, inadaptat învățător de țară, la vestea nașterii unei copile ce pare să uzurpe locul fiului dorit, e o „figură” epică tranșantă, comună și mentalității maniheice a basmului - lume a absurdului naiv. Reacția frustrărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțaȚi să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat și face performanță dacă se simte
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțaȚi să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat și face performanță dacă se simte provocat, dacă poate să își încerce forțele sau să își verifice competențele profesionale. El caută o validare internă a motivațiilor sale și tinde să adopte roluri
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
sau chiar la procesul decizional a făcut din lumea politicului un loc existențial de primă însemnătate pentru viața indivizilor și a colectivităților. În aceste circumstanțe, a pune într-o relație directă condiția umană și condiția politică înseamnă a asuma o aserțiune antropologico-filosofică axiomatică: condiția umană este, în esență, una politică! Spiritul problematizant al filosofiei politice, ca și exigențele științei antropologice, au făcut necesară demonstrarea "adevărului" simplu că omul este o ființă politică. Ideea sociabilității naturale nu are o valabilitate a priori
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
mai puțini la număr, dar ideile lor au avut un impact deosebit în epocă. Regiunea, susțineau aceștia din urmă, era o amenințare pentru suveranitatea statului român prin faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Letargia sa s-a prelungit până În primii ani ai deceniului al nouălea. Tabelul 15. Dispariția primei elite Ceaușescu. 5. Concluzii: comparații Dej-Ceaușescu Analiza paralelă a celor două elite guvernamentale care s-au succedat În România comunistă oferă un temei pentru aserțiunile și concluziile prezentate mai jos. Vom discuta mai Întâi, În mod comparativ, modelele de recrutare și apoi locul ocupat de tehnocrați În cele două elite. 5.1. Modelele de recrutare. Asemănări și deosebiri Analizând modelele de recrutare ale celor două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
pe care le dădeam noi. Așadar, opinia publică nu ar fi acceptat un program radical de transformare care ar fi fost doar al nostru. De asta aveam nevoie de parteneri. (Cazul 4, Ungaria) De asta aveam nevoie de parteneri... Această aserțiune ilustrează bine „extazul paradigmatic”, după o formulă care circula În vremea aceea la Budapesta, care caracterizează programul elitelor reformiste ale vechiului regim. Sigur, este ușor de afirmat a posteriori că societatea ungară era pregătită. Cu toate acestea, rolul din ce În ce mai important
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]