1,006 matches
-
de canalizare • Încălzirea în sistem centralizat Nr apartamante și clădiri racordate :Nu • Rețeaua de drumuri Lungimea totală a drumurilor : 54,2 km Din care drumuri naționale: 0; drumuri județene: 9 km; drumuri comunale: 11,7 km Gradul de modernizare - Străzi asfaltate - lungime 9 km drumul județean, 2, 7 km drumuri comunale , Lungime trotuare 150 m Parcări - suprafață ... • Serviciul de salubritate Colectarea deșeurilor Groapă de gunoi: Nu deținem • Alimentare cu gaz: Nerealizata • Terenuri și construcții (civile și industriale) abandonate care pot reprezenta
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
oază turistică". La acest cadru natural se adaugă alte numeroase atribute, ce pledează toate în favoarea localității din punct de vedere turistic, în primul rând, pitorescul natural ce se păstrează original, lipsit total de elemente poluante. Căile de comunicație, bine întreținute, asfaltate și legate articulat cu rețeaua rutieră a județului și națională (6 km față de orașul Horezu, 50 km de municipiul Râmnicu Vâlcea) care pătrund în cadrul natural al munților, constituie un element ce favorizează "activitatea turistică în zona". Portul național tradițional, pitoresc
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
este principalul mijloc de transport. Islanda are circa de drumuri în administrare, dintre care sunt asfaltate. Multe drumuri rămân neasfaltate, mai ales drumurile rurale mai nefolosite. Limitele de viteză sunt de în localități, pe drumurile de pământ și pe cele asfaltate. În Islanda nu există căi ferate. Șoseaua 1, sau „Drumul Inelar” (în islandeză, "Țjóðvegur 1" sau "Hringvegur"), a fost terminată în 1974, și este un drum principal ce face turul Islandei, legând toate zonele locuite ale insulei, interiorul fiind nelocuit
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
nu există căi ferate. Șoseaua 1, sau „Drumul Inelar” (în islandeză, "Țjóðvegur 1" sau "Hringvegur"), a fost terminată în 1974, și este un drum principal ce face turul Islandei, legând toate zonele locuite ale insulei, interiorul fiind nelocuit. Acest drum asfaltat are cu o bandă pe sens, cu excepția zonelor adiacente marilor orașe și a interiorului (unde se și plătește o taxă) unde sunt mai multe benzi. Multe poduri, mai ales în nord și în est, sunt cu o singură bandă și
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
face parte din salba de lacuri a râului Colentina. Parcul este declarat monument istoric, cu codul . Parcul a fost amenajat ca zonă de agrement în 1977 și avea, în momentul înființării, o suprafață de 80 ha, fiind înzestrat cu alei asfaltate, terenuri de joacă pentru copii, o pergolă cu mese și scaune, și un curs artificial îngust de apă, cu câteva poduri. În prezent dispune și de un teren de fotbal, cu acces pe bază de taxă. Pe lac a fost
Parcul Plumbuita () [Corola-website/Science/307319_a_308648]
-
și 12 kilometri vest de Cataloi, pe șoseaua Tulcea- Constanța, în raza comunei Frecăței. Autobuzele pe ruta Tulcea-Cataloi-Telița au stație chiar în fața mănăstirii. De la Mănăstirea Cocoș se poate veni cu autobuzul liniei Niculițel-Tulcea până la intersecția Telița, de unde, la dreapta, drumul asfaltat, de șapte kilometri, duce la stația Celic-Dere (în total, 22 kilometri). Pe același traseu, cu patru kilometri înainte de intersecția Telița, în stânga șoselei, se vede Mănăstirea Saon. Potrivit Marelui Dicționar Geografic al României, așezământul a fost înființat în 1835 de arhiereul
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
58,6 Km., prin care se face legătura dintre comună Vulturești și comunele vecine: Bunești, Preutești, Liteni, Udești. Aceste drumuri sunt următoarele: Șoselele care leagă satele din comuna Vulturești cu orașul Fălticeni și Suceava, reședință județului, sunt în mare parte asfaltate dar există și porțiuni pietruite. Distanță față de orașul Fălticeni a localității Pleșești este de 18 Km.În ceea ce privește presiunea umană asupra teritoriulul studiat, din bazinul hidrografic al Șomuzului Mic fac parte următoarele localități sau părți ale acestora: sud vestul satului Ipotești
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
scriitorul face o carte din dialoguri. Țăranii lui se nasc vorbind și mor vorbind ca-n somn, mor cu vorbele pe buze. Problemele lor de existență sunt mai mult de nedumerire în fața apelor timpului. Drumul navetei lor nu-i tocmai asfaltat. E o mergere prin hârtoape. Ei pleacă din sat și știu că au plecat, dimineața, din sat. Dar când se intorc nu mai sunt tot atât de siguri că s-au întors. Nu mai găsesc satul și nu se mai găsesc pe
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
servicii pentru desființarea acestora. Modelul se caracterizează prin utilizarea motoarelor turboventilatoare JT8D de primă generație. Ambele variante au fost disponibil și în varianta 737-200C și Adv 737-200C - convertibilă (cargo/pasageri), dar și într-o variantă adaptată operării pe aeroporturi ne-asfaltate, fiind unul din cele mai mari avioane capabile de astfel de operațiuni. Modelul rămâne în uz în cazul liniilor aeriene mai mici, sau charter, din țări mai puțin dezvoltate, sau în linii aeriene cargo. Capacitatea lui este de 134 de
Boeing 737 () [Corola-website/Science/306796_a_308125]
-
naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la 3 km spre sud-vest de satul Vad și este străbătută de drumul comunal DC65 (șosea asfaltată). Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr. 5, din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), unde la poziția 2.250 (Rezervații și monumente ale naturii), se
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Iași, în localitatea Vlădiceni (din comuna suburbană Tomești), pe locul numit în cronici "Poiana Vlădicăi". se află la poalele unui deal împădurit, de unde se poate vedea întreaga zonă industrială a municipiului Iași. Drumul care duce la mănăstire este un drum asfaltat, dar care nu a fost întreținut. Potrivit tradiției locale, în anul 1415, domnitorul Alexandru cel Bun și mitropolitul Iosif Mușat au întâmpinat la marginea Iașului, în locul unde se află astăzi Mănăstirea Vlădiceni, alaiul care ducea moaștele Sf. Mare Mucenic Ioan
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
La etaj are cerdac susținut de stâlpi din lemn cu parapet, grilaj de scândură vopsit în culoarea maro. Clădirea adăpostește chiliile, trapeza pictată, bucătăria, stăreția. Este acoperită cu tablă zincată. În incintă s-a creat un frumos parc cu alei asfaltate. La 100 de metri nord-vest se află o altă construcție, din zid de cărămidă, lungă de 80 de metri, orientată de la sud la nord, acoperită cu plăci de azbociment. Aici sunt grajdurile animalelor și fânarul.
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
zălari. Locul, fiind foarte bun pentru sat, s-a populat repede. Acum Turia are 3 părți: Turia din Deal, Turia din Vale și Turia de la Gară. Recea este satul cu așezarea cea mai bună. Satul este străbătut de două șosele asfaltate, vatra este plata, ferita de inundații. Până la 1945, între Recea și Zorleasca nu se află decât biserică. Acum cele 2 sate se țin tot de o mână. Până la biserică ține Recea, de la biserica în jos, spre sud, începe Zorleasca. Vechea
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
a derivat ulterior numele cătunului. Ca și căi de acces se pot anumera mai multe drumuri comunale și județene care leagă comuna de artera principală DN 64. Amintim DC 102 - recent modernizat. Comuna este integral racordată la rețeaua electrică. Drumurile asfaltate reprezintă 40% din lungimea totală a căilor de comunicație locale. Din punct de vedere al comunicațiilor, există rețea de telefonie și rețea de televiziune prin cablu. Comuna se dezvoltă zilnic și progresează prin clădirile ce le înalță noile familii formate
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
Olteț. Altitudinea medie este de 230 metri, situarea între dealuri asigurându-i un climat liniștit. Populația este alcătuită majoritar din români.Este situat la cca. 3 km est de centrul administrativ al comunei Zătreni, iar accesul este facilitat de drum asfaltat și lângă biserică este punctul terminus al curselor de autobuz cu plecare din București.
Sășcioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302042_a_303371]
-
temperatură diurne și sezoniere. În sezonul cald, temperatura medie a aerului este cu 2-3,5 grade Celsius mai scăzută în interiorul și în zonele limitrofe ale parcului, și cu 12-14 grade Celsius mai scăzută decât temperatura construcțiilor și suprafețelor betonate și asfaltate. În parcelele cu umbră deasă, diferențele pot fi de până la 5 grade Celsius, în comparație cu porțiunile umbrite doar de clădiri. Noaptea, radiațiile termice infraroșii emise de suprafețele artificial insolate în timpul zilei sunt absorbite de arbori, rezultând într-o răcorire nocturnă mai
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
specii de păsări cântătoare, iar dintre mamifere lupul ("Canis Lupus"), pisica sălbatică ("Felis Silvestris"), jderul de pădure ("Martes Martes"),vidra etc. Posibilități de acces. Accesul cel mai ușor este cu mașina. Astfel, dinspre est, de la Huedin se poate lua drumul asfaltat Huedin - Sâncrai - Călata - Răchițele. Dinspre nord, accesul se poate face pe văile Săcuieului, Drăganului și Iadului, iar dinspre vest, de la Beiuș spre Stâna de Vale. Pe Valea Iadului există zilnic o cursă de autobuz până la Motelul Leșu și înapoi. De la
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin drumul județean 703, având o lungime de 28 km (pe teritoriul comunei), dintre care asfaltați 7 km iar 21 km fiind modernizați. Restul căilor de comunicație este format din drumuri de țară și poteci fiind accesibile doar pe jos, cu bicicleta sau șareta. Cea mai apropiată gară este cea de la Drăgășani la circa 25 km
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
schit de călugări care aparținea de mănăstirea Vulcanesti, ultimul monah cunoscut al schitului respectiv purtând numele Vlad. Mănăstirea este situată la 28 km nord de orașul Ploiești, la 16 km sud de Slănic - Prahova, la 500 m est de șoseaua asfaltata Plopeni-Slănic, la 800 m nord-vest de gară Mălăiești și la 8 km vest de șoseaua Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov. Complexul mânăstiresc este construit în marginea de est a satului Mălăieștii de Jos. La nici un km nord-vest de mănăstire se întinde dealul
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
și exploatare a resurselor de petrol, iar prima descoperire a petrolului a avut loc în 1958. La început, banii obținuți din petrol au avut un efect minim asupra economiei. Câteva clădiri cu înălțimi mici au fost construite și primele drumuri asfaltate au apărut în 1961. Șeicul Shakbut a preferat precauția, neștiind cât timp vor mai exista zăcămintele de petrol și a preferat să strângă sumele obținute din industria petrolieră. Fratele său, Zayed bin Sultan Al Nahyan, a observat că resursele de
Abu Dhabi () [Corola-website/Science/311072_a_312401]
-
bitum și de gudron. Materialele în rulouri se împart în materiale cu bază (carton, hârtie, pânză de sticlă îmbibate cu lianți organici - bitum, gudron) și fără bază, obținute din amestecuri de lianți cu umpluturi.. Materialele hidroizolante protectoare sunt ruberoidul, cartonul asfaltat etc. "Materialele termoizolante" se întrebuințează pentru protecția construcțiilor contra încălzirii sau pierderilor de căldură. Se deosebesc materiale termoizolante dure (betonuri celulare, perlită, sticlă spongioasă, diatomite ș.a.) și flexibile (vată minerală, pâslă, carton gofrat etc.). În realizarea unui termosistem se folosește
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
sud-est Pasul Creanga. Vechiul drum comercial, a fost abandonat la începutul secolului XIX, șoseaua care acum trece prin pas, fiind construită la inițiativa Consiliului de Război al Armatei Austro-Ungare, între 1812-1817.. În 1969 drumul a fost mai întâi betonat, apoi asfaltat. În toamna 2013, aici a avut loc primul "„Festival al Usturoiului”". Există în apropiere de pas la 850-1150 m altitudine, suprapus parțial peste drumul actual spre Ciosa, o porțiune de aproximativ 12 km de drum pavat cu piatră. a cărei
Pasul Tihuța () [Corola-website/Science/311451_a_312780]
-
Stația de tren a Racoviței|thumb|right|250px]] Apărute din necesități vitale social-economice, căile de comunicație care împânzesc hotarul satului într-o rețea cu o bogata configurație, au cunoscut în decursul vremurilor o permanentă evoluție, de la simple ""cărărușe"" până la drumul asfaltat care trece prin mijlocul satului. Până în [[1945]] legătura cu [[Bradu, Sibiu|Bradu]] era asigurată de un drum vicinal, devenit ""fără obiect"" după desființarea ""corabiei""(bacului) prin intermediul căreia locuitorii celor două comunități puteau să treacă [[Râul Olt|Oltul]], legătura cu cele
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
ambele părți ale „Hudiții Piștii”, a altora din „Bălți” precum și a celor de pe „Vale'n Sus” de la Iosif Lungu până la ce a lui Ioan Brudar. Noile cartiere urmau să fie prevăzute cu rețele stradale în lungime de 1,8 km asfaltate, cu carosabil de 3,5m, cu rețele electrice și iluminat public precum și cu altele de apă potabilă, canalizare etc. Noile gospodării nu aveau prevăzute fântâni propri ci doar publice, pe stradă, amplasate la 100 m una de alta, dublate și
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din imobile. Centrul de comună este traversat de drumul național DN 75, asfaltat, care reprezintă principala cale de comunicație. Comună Bistra are una din cele mai lungi rețele de drumuri interne din țară: 14 drumuri comunale și 83 de drumuri sătești. Drumurile intracomunale sunt din pământ și însumează o lungime totală de pește
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]