1,573 matches
-
deasupra ombilicului și schimbați-l zilnic, timp de o săptămână. Dacă apare pe piele o reacție alergică, întrerupeți procedura. Ou cu boabe de piper alb: faceți un orificiu într-un ou nefiert, introduceți șapte boabe de piper alb și apoi astupați-l bine. Fierbeți-l în aburi până se întărește. Timp de o săptămână dați-i copilului înainte de culcare câte două ouă, fără apă. Copiilor sub 5 ani li se dă câte un ou. Terapie alimentară Consumul de litchi uscate ajută
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
un plasture. Repetați procedura zilnic, timp de o săptămână. Dacă apare o reacție alergică, întrerupeți aplicarea. Mâncați ou cu boabe de piper alb: faceți o mică deschizătură în două ouă nefierte, introduceți în fiecare 5 boabe de piper alb și astupați orificiile cu hârtie. Fierbeți bine ouăle în aburi și mâncați-le înainte de culcare, fără să beți apă, timp de o săptămână. Folosiți alcool cu ghimbir: Ingrediente: 30 g ghimbir, 100 ml vodcă de 40% în volum. Preparare: zdrobiți ghimbirul și
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
CAUZELE? Este senzația de amorțeală sau de furnicături și durere în degete. Durerea poate radia către palme, încheieturi și antebrațe. Tunelul carpian este spațiul prin care trec către mâini nervii și tendoanele. Când apare o inflamație a tendoanelor, spațiul este astupat. Amorțeala și durerea mâinilor sunt provocate de apăsarea asupra nervilor. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă durerea vă afectează viața de zi cu zi. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Când simțiți furnicături, rotiți-vă încheietura mâinii timp
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ori pe zi. Puneți un sfert de linguriță de sare într-o cană de apă, adăugați o linguriță de ceai verde (de cea mai bună calitate) și dați într-un clocot. Lăsați să se răcească suficient. Înclinați capul pe spate, astupați-vă o nară și puneți în cealaltă, cu pipeta, câteva picături din fiertură. Aplecați capul și lăsați lichidul să se scurgă afară din nară. Faceți aceasta de trei ori la o nară, apoi repetați procedura la nara cealaltă. Masaj chinezesc
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de o săptămână. Masaj chinezesc Alegeți una dintre următoarele variante și aplicați-o o dată pe zi: Acoperiți-vă urechile cu palmele. Puneți degetele mijlocii peste arătătoare și loviți cu ele ușor de 36 de ori partea din spate a capului. Astupați bine cu palmele urechile și apoi destupați-le brusc, de 12 ori. Treceți-vă mâna stângă peste creștet și trageți în sus de urechea dreaptă de 24 de ori. Repetați operațiunea și cu urechea stângă, inversând mâinile. Cu degetul mare
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ne separa de cosmos ca persoane, prin somn, redevenim germen universal” (I, 105). În opoziție, „prin conștiință atentăm la izvoarele noastre. ș...ț Conștiința este principiul otrăvit al vieții noastre” (idem). Altundeva, o situație similară: „În plină zi, trag storurile, astup ferestrele și mă culc cu pătura peste cap. Acest contact cu noaptea și această somnolență îmi fac bine: e o stare în care regăsesc ceva foarte primitiv, foarte apropiat de materie și în tot cazul de origini. Tot ce diminuează
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tare mi-ar da prin cap să mor, înțelegi, dar recunosc că gestul ăsta nu-i de nasul meu... Și infirmitatea asta mă doare ca un scuipat în obraz, ca o palmă, ca o trădare, dragule. Așa că hai să ne astupăm gura cu cîntece și rîsete! Irina: (stăpînindu-și cu greu plînsul) Alex, avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu! Alex: (foarte aproape de Mihai) O auzi? Avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu cu adevărul!" Auzi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de la Domnul Dumnezeu vin..., au de-a face mai mult cu... teologia... Preotul: Așa?! Da tu parcă făceai gropi...! Groparul: Da, părinte, fac gropi. Preotul:...Și-n timp ce sapi gropi, faci filosofie... Groparul: De fapt..., mai mult cînd le-astup... Preotul: (asudat) Bine, măi Ionică... Apoi noi am plecat... Octav: (după ce preotul și dascălul fac cîțiva pași) Dar tot nu ne-ați spus dacă îi da sau dacă îi nu în legătură cu ce se-ntîmplă după revoluție...! (preotul simte agresiunea, se oprește
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
gît? Gh. P. doi: Nu, lavaliera nu mă strînge..., altceva mă strînge... Și vreau să scap de strînsoare... Gh. P. unu: Am înțeles... Gh. P. doi: Adică vreau să spun ce cred eu despre mine... Gh. P. unu: Să-mi astup urechile...? Gh. P. doi: Nu... Gh. P. unu: Adică să ascult... și să înțeleg... Asta vrei de la mine?! Gh. P. doi: Da..., atît cît se poate... cît poți... Gh. P. unu: Iubitule, păi ce vrei tu, miroase a smirnă și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se aruncă "resteul" peste casă 295. După ce se întorc de la cununie, mireasa o ia pe soacră în brațe, iar, dacă o poate ridica "ea va fi mai mare în casă, iar de nu, soacra", apoi, "învălește focul pe vatră" ca să "astupe gura bărbatului și a soacrei, că să nu zică vreodată ceva" 296. Focul ritualic, din cadrul ceremonialului nupțial, este moștenit de la popoarele antice. La romani, mirele își așteaptă mireasa în casă, "cu apă și cu foc de vatră sau altarul casei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
decât sfinxul, care presimte "cum îl amenință iarba". Iarba apare ca motiv liric obsesiv. În fiecare poem îl descoperim cu sensul germinației stihiale: Iarba rumegă amiezile grase, unde vine țăranul crește iarbă, numai iarba crește cu gura-n pământ, se-astupă gurile ca șomoioage de iarbă, peste Casa Scânteii crește "iarbă". Un întreg univers al satului actual într-o adevărată grafie, cu puncte ascuțite și arcuite, delimitează fâșii colorate, ușor geometrizate,"ascut cuțitul pe gura fântânii,/ vin cisterne călare și laptele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de neputință, într-un peisaj expresionist: "și plouă mărunt, topind pământul/ sub oasele albe, și nu pot să aleg.../ Stau cu o lopată în mână, între două gropi,/ și nu pot, în ploaia măruntă/ să aleg prima pe care voi astupa-o". "Elegia e opta Hiperboreeana" urcă în zonele reci, propice creației. Trimiteri se pot face la Eminescu, la poezia lui G. Călinescu și la Camil Petrescu: "Aș vrea să fugim în/ Hiperboreea/ și să te nasc viu,/ urlând, alergând, zdrobită
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
amețitoare, după o zi lungă, ca niște "pietre aruncate în fântâni părăsite din cauza adâncimii", ele dau sentimentul de apăsare ce se topește într-un fel de desprindere de tot ce e contingent. Apăsarea e percepută prin intermediul pleoapelor care survolează prăpăstii, astupându-le; poetul își simte trupul electrizat de o stare de deschidere spre transcendent. Închiderea pleoapelor e provocată de undeva de sus, și ea se coboară parcă ar fi suflet pe care poetul încearcă să-l atingă până în vârful degetelor. Pleoapele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de apucătură, că ai să găsești o comoară. Comorile îs lăsate de urieși, cînd i-au alungat mititeii. Mai sînt lăsate și de turci, dar murind, n-au mai fost scoase. Cel care găsește vreo comoară în pămînt să nu astupe urma vasului în care au fost banii, căci atunci va pierde banii, se va bolnăvi și va muri. în sara de Paști și Sf. Gheorghe se duc oamenii la pîndă pe cîmp, căci cred că atunci ard comorile. Spre sărbători
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care chiar din timpul apariției în cepe a țipa și a fugi prin casă. Babele dau foc la sobă, fac jăratec mult; apoi îl iau la goană prin casă, pînă cînd, neavînd alt loc de scăpare, țîșnește în sobă; se astupă la gură și se arde. Astfel scapă de crasnic. Creier Cînd mănînci creier de un animal care-i bun de mîncat, atunci îți crește creierul, ori dacă mănînci ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are două creștete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi cea mai poruncitoare în casă. Dacă va da mireasa mirelui să mănînce strafide purtate în papuci în ziua cununiei, el va fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să iasă dracul din casă și să-l trăsnească fulgerul. Sf. Ilie, la ziua lui, umblă pe cer
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești de el. Cînd cineva scoate mălaiul* din țăst, astupă urma unde a fost, astupînd prin aceasta gura dușmanilor. Cînd șezi la masă, să închizi ușa, căci vei închide gurile duș manilor și nu te vor mai vorbi de rău. Spre a face ca cineva să n-aibă pace în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești de el. Cînd cineva scoate mălaiul* din țăst, astupă urma unde a fost, astupînd prin aceasta gura dușmanilor. Cînd șezi la masă, să închizi ușa, căci vei închide gurile duș manilor și nu te vor mai vorbi de rău. Spre a face ca cineva să n-aibă pace în casă, se ia țărînă de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acei bani să-i dăruiască copilului, ca să nu-i miroase gura vreodată. Să nu dai ceva din gură, că-ți dai puterea. Cînd te vei trezi cu gura căscată, [e] semn că te vei îmbolnăvi. Se crede că spre a astupa gurile rele trebuie a cumpăra o lacată nouă, însă nu a o descuia, ci a o pune la crucile a trei drumuri, și cela ce o va ridica, acela va fi vorbit de rău de gurile rele, iară cel vorbit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi e bine a turna ceva din lapte pe prag și a-l tăia cu cuțitul, și apoi nu se va trage. Dacă fată o juncă, apoi i se sfredelește un corn, se toarnă în el argint viu și se astupă cornul cu un stupuș* de lemn; se crede că după aceea niminea nu-i va putea lua laptele. Se zice că vaca a cărei lapte l-a luat cineva știe cine este acel om și, umblînd ea slobodă, merge și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna tu întîi; altfel îți dai mana și norocul. Pentru a lua mana unui om, fermecătoarele, în noaptea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsura în care se suie mireasa, în momentul cînd ea pune piciorul în trăsură, trebuie să miște trăsura din loc, ca mireasa, pe urmă, să facă lesne copii. La nuntă, cînd vine mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci de un trai rău cu bărbatul din pricina ei, se poate uita în cuptor, și astfel soacra moare. Cînd nuntașii de la două nunți se întîlnesc, se iau la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
laiță, ea tot fierbe e semn că ai să trăiești mult. Cînd oala este cu gura spre tine e rău de îmbucat, așa că trebuie să o pui în picioare. Locul oalei cînd o iei de la foc, de pe vatră, să l astupi, că altfel rămîi cu gura căscată la moarte. Cînd fierbe oala la foc, să nu mănînci, că nu vei avea saț în nouă zile dupăolaltă. Cînd pui oala la foc pentru prima dată, să-i faci semnul crucii cu mîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]