5,807 matches
-
înțeles, nu din cauza limbii străvechi, cât din cauză că-și pierduse maxilarul inferior pe timpul unor excavații făcute de niște netrebnici de arabi cu ajutorul prafului de pușcă. În fine, îi gâtuise el, dar uite că acum suferea îngrozitor mai ales când scădea presiunea atmosferică. Spre norocul lui asta se întâmpla mai rar prin locurile sale de baștină. Toți îl ascultară cu luare aminte. Se dovedi că, timpul nu afectase strălucita sa inteligență. Planul prezentat era simplu și clar. Atât de simplu încât Nosferatu, mai
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
de tine vor să scape! Munte tu rămâi întreg, Și îi faci să ți se-nchine, Căci tot falnic tu rămâi. Nopți senine, cer cu stele, Cântecul sinistrei cucuvele, Strecurat prin cercevele. Doar hotelul părăsit, În profundul întuneric, Aruncat în atmosferic. Ferestre goale, reci, Cu ruptele cercevele, Adăpost de cucuvele. Geamuri sparte, geamuri triste, Plâng sub stropii reci de ploaie, Care cad așa de anarhiste. Referință Bibliografică: IMAGINI DIN HERCULANE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2129, Anul VI
IMAGINI DIN HERCULANE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369220_a_370549]
-
ciubuc consistent ospătarului, pentru modul exemplar cum s-a descurcat și am părăsit incinta Cazino-ului. Amândoi eram transpirați din cauza căldurii din restaurant și de la efortul făcut la dans, iar afară era răcoare, așa că Miruna a resimțit din plin schimbarea atmosferică, scuturându-se de frig. Nu mai era temperatura plăcută din incinta salonului, ci una răcoroasă de mai, când uneori, încă mai cade bruma. I-am propus să luăm un taxi, stația fiind în apropiere, însă a refuzat elegant. M-am
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
animalelor, numărul de germeni este mult mai mare decât în mediul exterior. În cazul liliecilor, încărcătura microbiologică a aerului se datorează atât prezenței unui număr mare de indivizi, uneori de ordinul miilor sau zecilor de mii, cât și particularităților factorilor atmosferici. Deși nu există norme igenice unanim acceptate pe plan internațional, se consideră că în adăposturile animalelor nu trebuie să existe mai mult de 25.000 de germeni mezofili aerobi la un metru cub de aer (Onegov et al. 1977). În
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus și Pipistrellus pipistrellus. 3.7. Mijloace de lucru: echipament necesar în tehnica speologică: cască de protecție, lanternă frontală, lanterne portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele; termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); detector (furnizat de APLR); plase chiropterologice (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. STUDIUL CHIROPTERELOR DIN GROTA MARE−,, DEALUL REPEDEA”, IAȘI 4.1. Rezervația naturală „Dealul Repedea”, județul Iași 4.1.1. Așezare geografică Rezervația naturală „Dealul Repedea”, este situată la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
oC), iar ce mai rece ianuarie (4 oC). Amplitudinea medie anuală este deci 25 oC, ceea ce ne permite să încadrăm zona municipiului Iași în regiunile cu amplitudini medii anuale mari, care corespund unui climat temperat continental, de nuanță excesivă. Precipitațiile atmosferice și fenomenele hidrometeorologice Situat la o mare depărtare de ocean, în partea extrem sud - estică a Câmpiei Moldovei, teritoriul municipiului Iași primește cantități medii anuale de precipitații cu valori moderate, media multianuală fiind de 533,7mm. Analiza înregistrărilor multianuale pune
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
parte, regim caracterizat prin existența unui minimum în luna martie (24,9mm), a unui maximum principal în luna iunie (80,1mm) și altul secundar în luna noiembrie (38,7mm). În anotimpul rece al anului cea mai mare parte din precipitațiile atmosferice cade sub formă de ninsoare. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este cel mai mare în lunile ianuarie, februarie (peste 11 zile) și decembrie (peste 8 zile). În medie la Iași se produc anual 40 de zile cu ninsoare. Pe
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
înregistrat în 1935, iar cel mai mare mare în 1963. Vânturile Vânturile, cu principalele lor caracteristici de frecvență și viteză, se disting printr-o mare fluctuație în timp și spațiu. Ele sunt determinate atât de curentul general - zonal al circulației atmosferice cât și de elementele orografiei regionale și locale. Din analiza rozelor anotimpurale și anuale de frecvență medie a vânturilor, rezultă că, pentru zona municipiului Iași, sunt dominante vânturile de nord - vest și cele de est. În medie, în zona municipiului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de frecvență medie a vânturilor, rezultă că, pentru zona municipiului Iași, sunt dominante vânturile de nord - vest și cele de est. În medie, în zona municipiului Iași vânturile bat într-o proporție de peste 77%. Valoarea medie relativ ridicată a calmului atmosferic, 22,8% indică condiții de adăpost aerodinamic, corespunzător condiției sale în cadrul Câmpiei Moldovei. Vegetația Sub aspect biologic, rezervația se impune atenției prin numeroase ecosisteme naturale (Cărăușu D., 1969), consecință a poziției sale de trecere între pădure și silvostepă (pe locul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
o creștere a numărului de indivizi, ca urmare a două aspecte: pe de o parte, faptul că în lunile de iarnă indivizii s-au pregătit de hibernare și au venit în grotă, fie din pădurile din apropiere, o dată cu scărea temperaturilor atmosferice, fie au efectuat zboruri în cadrul grotei treziți fiind de factori perturbatori, ieșind din cele mai ascunse firide. În grotele mai mici de lângă grota mare , care au intrări foarte largi, numărul de indivizi este mai mic, însă și aici s-a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și umiditatea. În ceea ce privește variația specifică, aceasta este mare și am constatat o creștere a numărului de exemplare și a numărului de specii prezente, datorită faptului că au venit în grotă să hiberneze treptat în funcție de nevoile fiecărei specii, o dată cu scăderea temperaturii atmosferice și lipsa sursei de hrană. CAPITOLUL V 5. ROLUL CHIROPTERELOR ÎN VIAȚA OMULUI Puține animale nasc în oameni sentimente atât de contradictorii precum chiropterele. Învăluite în mister, ele sunt și astăzi obiectul unor superstiții, fiind adesea asociate cu spiritele rele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
minime, ce facilitează înfruntarea catastrofei. De fapt, arta constituie o modalitate specifică omului modem de a ieși din timpul istoric prin integrare într-un alt timp, cel al artei. Complexul simbolic denumit camera Sambô este învăluit în căldură, nu una atmosferică, ci una creatoare. Pentru a se sustrage Timpului, Ștefan înțelege că trebuie să fie asemenea sfinților și, citind o carte despre aceștia, va picta. Astfel, „traiam și eu ca ei“. Pânza pe care pictează este una și aceeași. Deși sunt
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
se produce în permanență mișcări extrem de diverse la scară spațială, direcție și viteză. Majoritatea mișcărilor care se produc în atmosferă sunt turbulente și determinate de neregularități prezente la suprafața terestră, de încălzirea neuniformă, precum și de unele caracteristici hidrodinamice ale aerului atmosferic (viteza, vâscozitatea). Turbulențele atmosferice se manifestă în dinamica atmosferei și au rol important în fenomenele de transport (căldură, umiditate, impuls dar și substanțe). În mod particular transportul turbulent este important pentru transportul poluanților în atmosferă. CAPITOLUL 1. ATMOSFERA TERESTRĂ. CARACTERISTICI
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mișcări extrem de diverse la scară spațială, direcție și viteză. Majoritatea mișcărilor care se produc în atmosferă sunt turbulente și determinate de neregularități prezente la suprafața terestră, de încălzirea neuniformă, precum și de unele caracteristici hidrodinamice ale aerului atmosferic (viteza, vâscozitatea). Turbulențele atmosferice se manifestă în dinamica atmosferei și au rol important în fenomenele de transport (căldură, umiditate, impuls dar și substanțe). În mod particular transportul turbulent este important pentru transportul poluanților în atmosferă. CAPITOLUL 1. ATMOSFERA TERESTRĂ. CARACTERISTICI GENERALE 1. Dimensiunile atmosferei
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
natural în care se derulează o largă varietate de procese fizice ce pot fi modelate, interpretate și prognozate cu ajutorul principiilor de bază ale fizicii. Atmosfera Pământului este caracterizată prin două scări spațiale foarte diferite. a) Scara orizontală maximă a fenomenelor atmosferice are ordinul de mărime dat de înseși dimensiunile globului terestru, adică 104 km. b) Scara verticală a atmosferei este mai redusă în comparație cu raza terestră. Distanța pe care o persoană o poate parcurge în câteva ore mergând pe jos
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în mod corespunzător, valori mai mari. De exemplu, temperatura scade, în medie (cu excepția regiunii din vecinătatea suprafeței globului) cu 6 oC/km până la înălțimea de 10 - 15 km față de nivelul mării, în timp ce gradienții orizontali de temperatură (în cazul fronturilor atmosferice puternice din zonele temperate) depășește rareori 0.05 oC/km. Consecința este că izoliniile și izosuprafețele (curbele, respectiv suprafețele de valoare constantă a proprietăților respective, de exemplu, izobare sau izoterme) sunt, de regulă, aproape orizontale, iar secțiunile verticale au un
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
atmosfera liberă alcătuiesc troposfera (termenul provine din grecescul „tropos”, semnificând rotație), care este sediul unor intense agitații și transformări ale aerului, ce determină caracterul vremii la suprafața globului. Acest strat activ, care acumulează și cea mai mare parte a nebulozităților atmosferice, este separat de stratul de deasupra sa, considerabil 3 mai puțin agitat și cu nori rari, stratosfera, printr-un strat îngust, tropopauza, în care proprietățile atmosferei suferă adesea variații bruște. Anizotropia atmosferei se manifestă în mod pronunțat numai la scări
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
medii, vortexurile de dimensiuni continentale cresc și se descompun în perioade de câteva zile. Ele sunt înțesate cu straturi dense de nori, care dau naștere la precipitații (ploaie, zăpadă și, local, grindină) și sunt asociate cu zone extinse de presiune atmosferică scăzută la suprafață. Denumirea tehnică a acestor depresiuni este de cicloni extratropicali, diferiți de ciclonii tropicali, care desemnează o familie de perturbații cantonate în zona latitudinilor joase. Cele mai intense dintre acestea sunt uraganele, care afectează periodic regiunile tropicale (zona
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de cicloni extratropicali, diferiți de ciclonii tropicali, care desemnează o familie de perturbații cantonate în zona latitudinilor joase. Cele mai intense dintre acestea sunt uraganele, care afectează periodic regiunile tropicale (zona Caraibelor și altele). Cea mai mare parte a activității atmosferice implicate în starea și evoluția vremii se caracterizează printr-un spectru spațio-temporal de tipul aceluia din fig. 1.1. După cum se Fig.1.1. Scările spațiale și timpul de viață ale unor perturbații atmosferice asociate cu vremea poate constata, scările
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Cea mai mare parte a activității atmosferice implicate în starea și evoluția vremii se caracterizează printr-un spectru spațio-temporal de tipul aceluia din fig. 1.1. După cum se Fig.1.1. Scările spațiale și timpul de viață ale unor perturbații atmosferice asociate cu vremea poate constata, scările spațiale acoperă peste 8 ordine de mărime, în vreme ce domeniul scărilor de timp este cu puțin mai mic. Scările de spațiu și timp sunt corelate de așa manieră, încât durata evenimentelor mari să fie mai
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mari să fie mai importantă decât a micilor evenimente, care durează mai puțin. În fapt, raportul celor două scări este de circa 1 m/s pentru fiecare din elementele care apar în figură. Această valoare este o măsură a intensității atmosferice; prin comparație, activitatea la suprafața Soarelui apare cu mult mai intensă, dacă avem în vedere că timpul de viață al granulațiilor (un tip de Cumulus solari), cu dimensiuni de ordinul a 100 km, este de câteva minute. 4. Atmosfera ca
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de spațiul cosmic, pe de o parte, și de suprafața terestră (uscatul și întinderile de apă), pe de altă parte. Atmosfera este expusă în mod continuu acțiunii radiației solare (electromagnetice și corpusculare), al cărei rol este decisiv în desfășurarea proceselor atmosferice, precum și în asigurarea și menținerea condițiilor de existență a vieții pe Pământ. O parte a radiației solare care ajunge la nivelul atmosferei terestre este difuzată de către gazele atmosferice, ori reflectată în spațiu de către nori sau suprafața globului. O
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
electromagnetice și corpusculare), al cărei rol este decisiv în desfășurarea proceselor atmosferice, precum și în asigurarea și menținerea condițiilor de existență a vieții pe Pământ. O parte a radiației solare care ajunge la nivelul atmosferei terestre este difuzată de către gazele atmosferice, ori reflectată în spațiu de către nori sau suprafața globului. O altă parte este absorbită de către moleculele constituenților atmosferici (în special vapori de apă și ozon), sau de către nori, ducând la încălzirea unor regiuni din atmosferă. În fine, o anumită
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
existență a vieții pe Pământ. O parte a radiației solare care ajunge la nivelul atmosferei terestre este difuzată de către gazele atmosferice, ori reflectată în spațiu de către nori sau suprafața globului. O altă parte este absorbită de către moleculele constituenților atmosferici (în special vapori de apă și ozon), sau de către nori, ducând la încălzirea unor regiuni din atmosferă. În fine, o anumită parte ajunge la suprafața Pământului, provocând încălzirea acesteia. Gazele atmosferice (în special bioxidul de carbon, vaporii de apă și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
globului. O altă parte este absorbită de către moleculele constituenților atmosferici (în special vapori de apă și ozon), sau de către nori, ducând la încălzirea unor regiuni din atmosferă. În fine, o anumită parte ajunge la suprafața Pământului, provocând încălzirea acesteia. Gazele atmosferice (în special bioxidul de carbon, vaporii de apă și ozonul), norii și suprafața terestră emit și absorb radiație în domeniul IR, prin intermediul căreia se produc transferul de căldură între diferitele regiuni atmosferice, precum și pierderile de energie (căldură) în spațiul (procese
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]