1,275 matches
-
teză pe deplin sigură și nesupusă nici unei îndoieli. și 'ntr-adevăr un lucru e cert, pe când toate celelalte sunt incerte, și acel lucru cert e îndoiala mea însăși, e cugetarea mea însăși, deci existența mea. Daca ar exista chiar o ființă atotputernică care a aranjat totul ca să mă amăgească, totuși trebuie să exist pentru a putea fi amăgit; cugetând că sunt tocmai cugetarea aceasta demonstră că și sunt în adevăr. Teza: sunt, exist e pururea și în mod necesar adevărată de câte ori o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
onești, cari singuri sunt capabili să dea o o organizare serioasă țării. Iacă fără îndoială cea de-a doua cauză și, desigur, cea mai însemnată a retragerii d-lui Brătianu. Onorat cu încrederea țării, onorat de încrederea M. S. Regelui, atotputernic, este cu neputință ca acest om să nu se fi întrebat într-o zi la ce capăt va ajunge pe drumul pe care a apucat, este cu neputință să nu fi aruncat cu dezgust imnurile ce-i cântau oamenii de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acele modificări ale proiectului de Constituție cari ar fi absolut necesare pentru o dezvoltare regulată și organică a țării. M. Sa părea la început dispus să asculte aceste consilii; dar, împins pe de-o parte de presiunea demagogiei, pe-atunci atotputernică, necunoscător de țară pe de altă parte, a primit proiectul astfel cum s-a votat de Adunare. Cu toate astea e de natura oricărui pact ca amândouă părțile să puie reciproc condiții și ca stipulațiunea lui definitivă să fie rezultatul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
creștină nu era atât prin educație, cât mai ales prin cercetarea lumii vii cu instrumentele științei și Îndeosebi prin aplicarea logicii științifice și raționamentului prin analogie, ceea ce-i permite să ajungă la concluzia că lumea vie este creația unei ființe atotputernice, unice și infinit Înțelepte, de natură imaterială care este cauza primă și scopul ultim al vieții”. În același timp afirma cu tărie că Între știință și religie nu există incompatibilitate, ci dimpotrivă ele se completează reciproc ca o necesitate a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de știință care cunosc poate cel mai bine limitele științei lor. De aceea - spunea Paulescu - pentru omul de știință nu este suficientă afirmația - cred că Dumnezeu există, ci știu că Dumnezeu este - (Scio Deum esse). Părerea că rațiunea umană este atotputernică și poate domina natura rămâne discutabilă cu toate progresele științei, pentru că omul Încă nu a reușit să cunoască natura În ceea ce are ea esențial, cu atât mai puțin să o Înțeleagă. Ar fi o greșeală fundamentală pentru că știința se limitează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Ieșene Între care: Aporii, Izul Pământului, Ironia Vieții, Dibuiri Sentimentale, Cei plecați, sunt doar câteva exemple. Scientist și raționalist prin excelență, Gr. T. Popa se va Înscrie cu toată ființa În rândul celor care promovează adevărul științific, considerând rațiunea umană atotputernică și chiar admirând realizările socialismului și comunismului sovietic În domeniul construcției, edificării și educației noii societăți. Grozăviile războiului și realitățile dureroase ale timpului său, Însă, aveau să-i zdruncine În oarecare măsură afinitatea sa pentru noul tip de societate, care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
trăiesc. Niște profitori i-au păcălit și i-au derutat și continuă să-i derute prin obiceiuri tradiționale și cu promisiuni neverificabile, absolvindu-i de orice responsabilitate personală. Responsabilitatea a tot ce se întâmplă este atribuită (transferată) unui personaj cosmic atotputernic, Dumnezeu, care produce tot ce se întâmplă. Până acum, minciuna a ținut și unii oameni iresponsabili, din ignoranță sau cu viclenie, poluează și distrug mediul de viață. Unii oameni manifestă . Oamenii suportă efectul poluării și al distrugerii mediului de viață
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
religie (vezi capitolul 46, „Cum ar putea etică s] depind] de religie?”). Dar este important de știut c] acest r]spuns creștin nu implic] doar obligația noastr] de a-L asculta pe Dumnezeu cu naivitate din poziția Sa de Creator Atotputernic - fapt care nu ar conferi autoritate moral]. Dac] o ființ] malefic] ne-ar fi creat cu scopuri malefice, nu ar trebui s] ne gândim c] avem datoria s] ascult]m de acea ființ], oricare ar fi rațiunea care ne-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Soarele cel mai important astru, care era presupus a circula în fiecare zi, printr-un jgheab special al bolții, de la răsărit la apus. Noaptea, Soarele se întoarce, pe un jgheab subteran, de la apus spre răsărit. Deasupra bolții, este lăcașul făpturilor atotputernice de care depinde soarta tuturor viețuitoarelor : zeii. În imperiile sclavagiste ale antichității s-au început observațiile sistematice ale poziției și mișcării aștrilor, realizate în două scopuri fundamental diferite : pentru a servi unor scopuri practice, cum ar fi precizarea calendarului sau
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l cu facultatea liberului arbitru. Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile îndoielnice, și astfel ne împiedică să fim înșelați. Dar, chiar dacă cel care ne a creat ar fi atotputernic și chiar dacă i-ar face plăcere să ne înșele, asta nu ne împiedică să simțim în noi o astfel de libertate încât, când vrem, putem să ne abținem a îngădui în convingerea noastră lucrurile pe care nu le cunoaștem bine
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cea mai bună dintre toate lumile posibile.” Concepția lui Leibniz, în Monadologia, despre om ar trebui să rezulte din cea despre Dumnezeu și să fie în perfect acord cu aceasta. În realitate, se întâmplă cu totul altfel. Dacă Dumnezeu este atotputernic, infinit de bun și atotștiutor, omul ar trebui să fie liber, spre a da seama de răul din lume. Or atributele lui Dumnezeu contrazic tocmai libertatea omului. Prin urmare, ideea lui Leibniz, conform căreia Dumnezeu nu poate fi cauza răului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
trebuie să le asigure hrană, îmbrăcăminte, adăpost, etc., reprezintă ceva care îl leagă pe stăpân, apoi gândul fricii că ei s-ar putea răzvrăti împotriva sa îi conferă statutul de om neliber. Chiar și cel care are iluzia că este atotputernic, că este deasupra legilor și deci, le poate încălca, nu este totuși liber, dat fiind gândul unei eventuale și ulterioare responsabilități. Concluzii O persoană poate acționa din proprie inițiativă, cu mijloacele pe care le-a ales ea însăși și în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care a pus sub semnul întrebării știința, îndoiala asupra evidenței, căreia numai existența și esența eului sunt presupuse a-i rezista. Atenția noastră se va îndrepta deci asupra raportului dintre indubitabilitatea aparenței și îndoiala ridicată asupra științei în numele unui Dumnezeu atotputernic, în Meditația I-a. În bogatul dosar al surselor Dumnezeului înșelător cartesian, a fost neglijată o posibilă sursă, în ciuda faptului că vecinătatea cronologică și cunoașterea ei sigură de către Descartes îi poate asigura un loc privilegiat între toate celelalte: este vorba
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
grecii i-au înălțat Atenei templu, drept mulțumire pentru sprijinul în lupta împotriva cartaginezilor, povestește la toată lumea cum ea, ține, închis între zidurile sale, simbolul altor credințe, și duce mai departe nădejdile oamenilor, în felul său, și uitând de zeița atotputernică pe vremuri. Dar nici ele, zeițele, nu se lasă cu una cu două, pentru că mai încolo, după ce străbăți Via Pompeo Picherali, ajungi la fântâna Aretusei. Povestea spune că Artemis i-ar fi sărit în ajutor uneia dintre nereide și, pentru
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
numita Clotilda, care se silea din toate puterile să-și aducă soțul la adevărata credință. Plecând el în război împotriva alemanilor ăgermanilor), la despățire ea îi spuse: Nu-ți pune nădejdea în idoli, ci în Dumnezeul cel adevărat, Care este atotputernic și-ți poate da biruința asupra vrăjmașilor tăi. În bătălia hotărâtoare de la Tolbiac Alsacia armata lui Clovis începu să se retragă și ar fi fost cu siguranță biruită, dacă regele, aducându și aminte de cuvintele soției sale, n-ar fi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
-l pe Mircea Eliade, eu consider această carte a lui Paul Diel o stimulare și o provocare. Deși restrictivă la registrul psihologic al interpretării, ea dezvăluie în ultimă instanță ceva din misterul prezenței divine în lume. Dumnezeu este omniprezent și atotputernic. Lucrează pe căi neștiute sau total neașteptate. Mecanismele subtile ale psihicului uman expuse în această carte sunt doar câteva dintre ele. Mitologia Marii Mame "Duhul Marii Mame preistorice ajunge la noi asemenea unui râu care, după ce a izvorât din tainice
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ipostaze ale acestui fractal. Împreună, ele alcătuiesc o hartă a minții și mai multe scenarii ale istoriei. Între aceste ipostaze există o vie și interesantă competiție pentru impunere și dominație. Fiecare dimensiune a fractalului ,,femeie ortodoxă,, tinde să devină unică, atotputernică, dominatoare. În realitate, unele sunt (și rămân) virtuale, altele devin actuale, concrete, ușor de observat și de cuntificat. Pe acestea din urmă le are în atenție într-un mod elegant și profesionist Felicia Corduneanu în prezenta lucrare. Din punct de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
publică cartea sa La cena delle ceneri și declară Soarele o simplă stea (ceea ce și este), descriind în mod vizionar mișcările corpurilor cerești (Pământ și Soare) ca aparținând unui univers infinit, teză conformă adevărului științific, dar opusă dogmatismului mistic. Inchiziția, atotputernică, se revoltă, declarându-l trădător al credinței în Dumnezeu, un Anticrist. Adus în fața tribunalului Inchiziției el a refuzat să abjure. A fost declarat eretic și condamnat la moarte prin ardere pe rug. Copernic avusese noroc. Galileo Galilei (1564-1642), fizician și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în fața lui Dumnezeu nu se pune atât problema libertății cât problema răului. E cunoscută alternativa: sau nu suntem liberi, și Dumnezeu cel atotputernic este responsabil pentru răul din lume, sau suntem liberi și responsabili, dar atunci Dumnezeu nu mai este atotputernic. Toate subtilitățile unor școli de gândire n-au schimbat câtuși de puțin caracterul definitiv al acestui paradox. De aceea, nu mă pot pierde în exaltarea sau în simpla definire a unei noțiuni care îmi scapă și care-și pierde înțelesul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Marea Teroare* din anii 1937-1938 dă o ultimă tușă de culoare sistemului stalinist. Iar dizgrația căreia îi cade victimă, în 1938, executantul credincios al ordinelor sale Nikolai Ejov le arată tuturor că adevăratul, singurul mânuitor al paloșului este Stalin. Acum atotputernicul Departament al cadrelor PCUS controlează numirile funcționarilor partidului, la nivelul secretarilor de regiuni și de teritorii, dar și pe cele ale funcționarilor guvernului - miniștri federali, miniștri ai republicilor, vice-miniștri. Aparatele de partid și de stat fuzionează, confirmând logica partidului-stat* inaugurată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
are în frunte nomenclatura. PCUS numără 600000 membri încă din 1920 și mai mult de un milion în 1926. Aceștia își schimbă statutul de militanți cu acela de aparatcici și abandonează etica dezinteresului pentru aceea a noii elite privilegiate și atotputernice, dar care datorează supunere absolută față de partid. Pe de altă parte, sub presiunea circumstanțelor care favorizează predispoziția totalitară a leninismului*, partidul devine monolitic încă din martie 1921, când Lenin interzice fracțiunile și îl conduce ca autocrat, prin intermediul unui Politburo care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de schimb. De aici, producerea de către om a unei imagini proprii care își îndeplinește dorințele nesatisfăcute și oferă o lume de compensație: pentru că omul este sărac și mărginit, Dumnezeu este bogat și nesfârșit și pentru că omul este neputincios, Dumnezeu este atotputernic. Religia ar fi astfel „conștiința răsturnată a lumii”. Din perspectiva lui Marx, religia deturnează cel mai adesea de la orice acțiune care are ca scop ruperea lanțurilor adevăratei opresiuni: sentimentul păcatului, simțul sacrificiului, acceptarea pedepsei îl înlănțuie pe credincios și-l
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se supună dreptului. Întrucât nu există și niciodată nu va putea exista o autoritate politică centrală deasupra Statelor Suverane care să poate aplica regulile Dreptului Națiunilor, o balanță de putere trebuie să împiedice orice membru al Familiei Națiunilor să devină atotputernic 4. Balanța de putere acționează ca o forță descentralizatoare doar sub forma unei prevenții generale împotriva încălcărilor dreptului internațional și în cazurile excepționale în care încălcarea dreptului internațional necesită o acțiune de aplicare a legii. Pe de altă parte, interesele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
hartă; harta, spunea el, este neprețuită deoarece, cu ajutorul ei, identificăm orașele și drumurile de legătură dintre ele, totuși ea nu ne spune nimic despre relațiile sociale și economice ale regiunii respective (vezi Mintzberg, 1983, p. 19). Așa cum harta nu este atotputernică, la fel și organigrama își are limitele ei. În general, organigrama relevă următoarele dimensiuni de bază ale structurii formale: ierarhia autorității („cine cui raportează”); diviziunea muncii (împărțirea muncii pe sarcini specializate); gradul de control (numărul persoanelor subordonate unui conducător: în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Își asume „dezvoltarea socială”. Democrația este definită Într-un mod „organic”, Înainte să fi putut fi concepută o abordare liberală. Se impune imaginea unui Popor care face front comun În fața opresorilor și a cărui voință este susținută de un stat atotputernic. Această orientare nu permite o reglare a conflictelor. Ea contribuie mai curând la negarea lor: a le recunoaște ar Însemna acceptarea faptului că Poporul este divizat. Conflictele de clasă care Însoțesc avântul capitalismului neputând fi domesticite de democrația liberală, referința
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]