1,337 matches
-
tehnică specifică astroturfing-ului constă în mediatizarea câtorva cetățeni care să dea impresia că reprezintă un număr considerabil mai mare care doresc realizarea unui obiectiv important pentru ei (reformarea clasei politice americane, sau mai multă putere executivului și mai puțină legislativului). AUSTER, PAUL (1947 ) Paul Auster este cunoscut în primul rând ca autorul Trilogiei new-yorkeze, o serie de romane mai puțin importantă pentru descrierea realistă a metropolei americane cât pentru reexaminarea unor probleme existențiale, a unor convenții literare, în special romanul polițist
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în mediatizarea câtorva cetățeni care să dea impresia că reprezintă un număr considerabil mai mare care doresc realizarea unui obiectiv important pentru ei (reformarea clasei politice americane, sau mai multă putere executivului și mai puțină legislativului). AUSTER, PAUL (1947 ) Paul Auster este cunoscut în primul rând ca autorul Trilogiei new-yorkeze, o serie de romane mai puțin importantă pentru descrierea realistă a metropolei americane cât pentru reexaminarea unor probleme existențiale, a unor convenții literare, în special romanul polițist, și a unor paradigme
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
romane mai puțin importantă pentru descrierea realistă a metropolei americane cât pentru reexaminarea unor probleme existențiale, a unor convenții literare, în special romanul polițist, și a unor paradigme culturale (modernism și postmodernism) din perspectivele unui american cosmopolit al zilelor noastre. Auster dramatizează aspecte importante ale construcției realității și ale mercantilizării artei, în care consumatorul de ficțiuni impune autorului reciclarea parodică a celor mai populare genuri, pe de o parte, iar autorul postmodern acceptă provocarea, parodiind și problematizând la rîndul lui rolurile
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
provocarea, parodiind și problematizând la rîndul lui rolurile cititorilor și autorului. "Închipuie-ți cum ar fi spus povești Raymond Chandler dacă ar fi petrecut prea mult timp citind critică literară contemporană", scrie Ted Gioia într-o recenzie a trilogiei lui Auster despre New-York (Gioia în bibliografie). The New York Trilogy (City of Glass, 1985, Ghosts, 1986, The Locked Room, 1986) este un text experimental care foloseste convențiile romanului polițist, testând limitele unui gen ce urmărește restabilirea ordinii și normalității prin raționament și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
întrebările (Holquist: 153). Structura tematică a întregii trilogii este străbătută de omniprența elementelor aleatorii, de un hazard niciodată anihilat de o aruncătură de zar, parafrazându-l pe Mallarmé. Naratorul, care se dovedește a fi un prieten de-al lui Paul Auster, introduce misteriosul personaj ce va funcționa ca protagonist, pe nume Daniel Quinn. Totul începe cu un apel telefonic. O voce dorește să vorbească cu Paul Auster, dar îl găsește pe protagonist, care, precum Auster, este scriitor ce experimentează și el
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pe Mallarmé. Naratorul, care se dovedește a fi un prieten de-al lui Paul Auster, introduce misteriosul personaj ce va funcționa ca protagonist, pe nume Daniel Quinn. Totul începe cu un apel telefonic. O voce dorește să vorbească cu Paul Auster, dar îl găsește pe protagonist, care, precum Auster, este scriitor ce experimentează și el cu convențiile romanului polițist. Vocea nu este descurajată de primul refuz al personajului Daniel Quinn de a confirma că este detectiv și că se numește Paul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
un prieten de-al lui Paul Auster, introduce misteriosul personaj ce va funcționa ca protagonist, pe nume Daniel Quinn. Totul începe cu un apel telefonic. O voce dorește să vorbească cu Paul Auster, dar îl găsește pe protagonist, care, precum Auster, este scriitor ce experimentează și el cu convențiile romanului polițist. Vocea nu este descurajată de primul refuz al personajului Daniel Quinn de a confirma că este detectiv și că se numește Paul Auster. Virginia Stillman revine și insistă ca Paul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dar îl găsește pe protagonist, care, precum Auster, este scriitor ce experimentează și el cu convențiile romanului polițist. Vocea nu este descurajată de primul refuz al personajului Daniel Quinn de a confirma că este detectiv și că se numește Paul Auster. Virginia Stillman revine și insistă ca Paul Auster să îl apere pe soțul ei, Peter Stillman, Jr., de cel ce poartă același nume, doar că este Sr., tatăl, și care se pare că încearcă să îl ucidă pe junior. Quinn
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este scriitor ce experimentează și el cu convențiile romanului polițist. Vocea nu este descurajată de primul refuz al personajului Daniel Quinn de a confirma că este detectiv și că se numește Paul Auster. Virginia Stillman revine și insistă ca Paul Auster să îl apere pe soțul ei, Peter Stillman, Jr., de cel ce poartă același nume, doar că este Sr., tatăl, și care se pare că încearcă să îl ucidă pe junior. Quinn acceptă noua identitate și își ia rolul de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de client, nu simplifică de loc lucrurile. Atât cel ce trebuie apărat, cât și soția acestuia, pe lângă cel ce încearcă să îl omoare după ieșirea din închisoare, pe lângă scriitorul cu mai multe identități artistice devenit detectiv, sub numele lui Paul Auster, își pierd identitățile într-un oraș de sticlă ce pare versiunea postmodernă a Turnului Babel. Quinn își luase rolul atât de mult în serios, încât stătuse câteva luni de zile pe stradă, pentru a urmări locuința clientului său, în așteptarea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
potențialului ucigaș. Când se întoarce acasă toamna, realizează că apartamentul în care locuia cu chirie a fost dat unei tinere, iar toate lucrurile sale au dispărut. Ultimul gest va fi chiar dispariția lui Quinn, după ce vorbește la telefon cu Paul Auster, care îi spune că cel pe care îl așteaptă Quinn s-a sinucis cu câteva luni în urmă. Absurdul situației pare să fie mai mare decât în Așteptându-l pe Godot. Scriitorul devenit detectiv absurd se epuizează apoi, odată cu epuizarea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
povestea lui fiind recuperată de narator. Acesta găsește carnețelul roșu în care Quinn își scrisese narațiunea în ultima locuință în care stătuse, locuința părăsită a soților Stillman, cei ce îl angajaseră la începutul romanului, cu convingerea că se numește Paul Auster și este detectiv. Intriga este mult mai simplă în volumul al doilea, Ghosts, în care personaje cu nume de culori se angajează și se urmăresc reciproc. Locul este din nou, așa cu arată și titlul întregii trilogii, New York, iar timpul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de Henry David Thoreau, care aparent nu are legătură cu viața zbuciumată într-un mare oraș. Detectivul este pus în plictisitoarea situație de a urmări pe cineva care citește și scrie, ceea ce trebuie să facem și noi aici, iar Paul Auster pare să ne privească ironic de la propria sa fereastră new-yorkeză. Dacă e să îl credem pe Black, care șade și scrie, vom afla puțin mai târziu că și el este detectiv, misiunea sa fiind să îl spioneze pe cel ce
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cronică, angajându-se astfel în fantomatice jocuri circulare. Fiecare are nevoie de ceilalți pentru a-și dovedi că este viu, ceea ce în viața reală nu ar părea atât de grav, dar ce este real în lumea ficțională evocată de Paul Auster? Un răspuns ar fi limbajul destul de clar pentru un scriitor considerat a fi postmodernist (un exemplu asemănător este Kurt Vonnegut) transparent, plin de clișee, accesibil, un model demn de copiat pentru orice străin ce vrea să învețe limba engleză americană
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o formă foarte specială, foarte literară. Era solicitat de Sophie să îl editeze, să îl publice, să îl transforme dintr-un scriitor anonim într-un autor consacrat. Demersul reușește, opera lui Fanshawe se bucură de mare succes, naratorul romanului lui Auster, editorul operei lui Fanshawe, se îndrăgostește de Sophie și vice versa, cei doi se bucură de substanțiala sumă adusă de romanele scrise de Fanshawe. Întorsătura ce urmează poate fi interpretată și ca o glumă la adresa eseului lui Roland Barthes, Moartea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
autorului, ce contestă dreptul autorului fizic de a se considera sursa ultimă a textului său. Autorul fizic din The Locked Room nu murise, toată stratagema fiind pusă la cale de el pentru a face jocuri metaficționale, în interesul lui Paul Auster, desigur, nu în interes personal (ce persoană reală în deplinătatea facultăților mentale ar imagina un asemenea scenariu de auto-anihilare?). S-ar putea crede că Paul Auster însuși este în camera încuiată, filozofând despre limbaj, realitate și ficțiune, identitate, în orașul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pusă la cale de el pentru a face jocuri metaficționale, în interesul lui Paul Auster, desigur, nu în interes personal (ce persoană reală în deplinătatea facultăților mentale ar imagina un asemenea scenariu de auto-anihilare?). S-ar putea crede că Paul Auster însuși este în camera încuiată, filozofând despre limbaj, realitate și ficțiune, identitate, în orașul de sticlă bântuit de fantomele postmodernismului, și că a aruncat cheia pe fereastra înaltei clădiri new-yorkeze în care locuiește, în speranța că un cititor mai puțin
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
American Idol / 34 American National Exhibition / 35 American New Wave / 36, 61, 81 American Studies / 21, 36-37 Americanization / 35, 86, 104, 125 Angelou, Maya / 37-38, 58, 99 Anti-Statism / 38-39 Asante, Molefi Kete / 21, 26, 39 Astroturf(ING) / 40, 126, 241 Auster, Paul / 41-43 Axis of Evil / 43, 74, 119, 207 B Baby Boomers /36, 45, 85, 93, 160, 175, 233, 305 Baez, Joan / 45, 106, 107, 294, 303 Barth, John / 31, 46-47, 205, 284 Beat Generation / 47-48, 124 Beatnik / 48, 159
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sărace, numite ghetouri În America de Nord, bidonville În Africa, favelas În Brazilia, barriadas În Mexic, villas miserias În Argentina. În România, din păcate, predomină și astăzi zone rezidențiale modeste constituite sub forma cartierelor muncitorești, ridicate Îndeosebi În orașele industriale socialiste. Arhitectura austeră, lipsa spațiilor verzi, calitatea materialelor de construcție, dar și proasta administrare creează un tablou deprimant. Zona dotărilor social-culturale. Cuprinde terenurile pe care sunt amplasate spațiile comerciale, teatrele, cinematografele, spitalele, școlile, hotelurile, primăriile etc. Dotările de importanță orășenească se amplasează În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
spiritul avangardist, în ciuda unor momentane limitări programatice: declarându-se adept al „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, Voronca rămâne în fond un dezordonat și un ne-clasic, o sensibilitate ardent pasională - și această „mișcare ce deplasează liniile” străbate până în miezul celor mai voit austere geometrii, proclamate (cu patos!) în scrierile sale „integraliste”. „Sintetismul” sau „integralismul” în care i se pare că aude, în acest moment, împreună cu cei de la „Bauhaus”, „glasul secolului”, îl și situează, de altfel, într-un punct de răscruce al mai multor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
colecția „Integral”. Comparativ cu versurile „integraliste” ce aveau să constituie Invitația la bal și cu Colomba, noul poem sugerează un fel de sinteză, definitorie de acum înainte pentru toată creația poetului: viziunii caleidoscopice a universului citadin constrâns de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i se imprimă fervoarea imnică, un suflu discursiv cu accente, pe alocuri, whitmaniene, ce-și găsește aici spațiul amplu, cel mai adecvat, de expresie. Înfățișările feerice ori sumbre ale metropolei moderne (în ocurență, Parisul) interferează insolit
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
paramodernism. Ea se ivește în cazul ciudatului gânditor John Zerzan, inițiator al unei mișcări nihiliste radicale, anarho-primitivistă. Fost taximetrist (născut în 1944), cu studii la Standford din Berkeley, un rebel antiglobalist cu domiciliul actual în statul Oregon, într-o locuință austeră care vrea să reproducă lăcașul lui Diogene Câinele, adept deopotrivă al lui Rousseau, John Zerzan a șocat lumea americană prin refuzul de a-și plăti impozitele la stat, prin opoziția față de proliferarea armelor de foc și a explozivilor, declarându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Mah³bh³rata, pare a fi mai decisiv] în afirmațiile ei etice - și, probabil, din acest motiv, a avut un impact atât de extraordinar asupra gândirii hinduso-indiene. Gita se plaseaz] la jum]tatea distanței dintre dou] tradiții opuse: Nivritti (abstinent]), c]rărea auster] a anti-acțiunii (purtând ecourile ascetismului nevedic), si Pavritti (activ]), îndeplinirea îndatoririlor sociale și morale. Fiecare a avut la vremea să ramificații etice, iar codurile și regulile lor se aflau în competiție și conflict. În timp ce Gita este recunoscut] pentru ingeniozitatea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dou] secte Jaina, cei numiți Digambaras (neînveșmântați) și cei cunoscuți sub numele de Shvetambaras (învesmântați în alb); cei din urm] s-au orientat mai mult înspre o abordare mai pragmatic] a vietii laice, spre deosebire de primă sect] care a continuat viața auster]. Sursă înv]ț]turilor Jaina pornește de la un grup și mai b]trân de „mari înv]ț]tori” (tirthankaras), numiți Nirgranths. Înv]ț]turile lor erau codificate și sistematizate în texte canonice cunoscute sub numele de Nigantha pavayana, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ni cealalt] parte. În vederea dezvolt]rii acestei metode, Gandhi combin] trei noțiuni cardinale, demult prezente în etică hindus], jainist] și budist], si anume, satya, ahimsa și tapasya. Cea de-a treia a mai ap]rut în discuția noastr] despre practicile austere asociate ascetismului (tapas, „c]ldur] spiritual]”). Pentru Gandhi, acest concept reprezint] un cadru pentru cultivarea curajului, ț]riei, tonusului și, în primul rând, a dezinteresului (invocând aici Gita) necesar pentru punerea în practic] cu succes a tehnicii în discuție. Satya
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]