19,431 matches
-
1) Autoritatea Națională pentru Cetățenie, denumită în continuare Autoritatea, se organizează și funcționează ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției, finanțată integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Justiției. (2) Autoritatea are autonomie funcțională și de decizie. (3) Autoritatea dispune de un aparat administrativ propriu, organizat la nivel de direcții, servicii, birouri și birouri teritoriale. (4) Organigrama, regulamentul de organizare și funcționare și statul de funcții ale Autorității se stabilesc prin ordin al
REGULAMENT din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257525]
-
de asigurare a calității sau de reglementare Diplomă/ certificat și suplimentul la diplomă/ certificat Data expirării Informații privind furnizorul Legătura cu diferite ocupații sau sectoare de activitate Aptitudini Ocupații care pot fi practicate pe piața muncii Cod COR/ISCO08 Responsabilitate și autonomie Fie Câmp ce permite introducerea unui text liber pentru a descrie ceea ce ar trebui să cunoască, să înțeleagă și să fie capabil să facă cursantul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 *) Structura
METODOLOGIE din 1 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259562]
-
În 2018, România încă număra peste 18.000 24 de adulți cu dizabilități instituționalizați. Convenția ONU 25 pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, semnată de guvernul României în urmă cu mai bine de un deceniu, subliniază necesitatea promovării și respectării demnității și autonomiei individuale a persoanelor cu dizabilități, inclusiv dreptul la viață independentă și luarea propriilor alegeri / decizii. Dezinstituționalizarea este o prioritate pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, însă există prea puține practici și prea puține evoluții pentru ca locuințele să devină mai
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
de la Veneția emis cu privire la proiectul legii privind Parchetul specializat din Muntenegru, paragrafele 17, 18 și 23. Se mai arată că obligația constituțională a statului de a asigura specializarea unităților de investigare care se bucură de o anumită autonomie față de sistemul general de urmărire penală a fost reiterată de Comisia de la Veneția în Avizul final privind proiectul revizuit de amendamente constituționale privind sistemul judiciar din Albania, paragrafele 46 și 47; se mai invocă Avizul Comisiei de la
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
funcționează pe lângă instanțele judecătorești. Practic, legea criticată îi exclude de la posibilitatea efectuării urmăririi penale a magistraților tocmai pe procurorii care au cea mai mare experiență în domeniul combaterii corupției și al criminalității organizate și care se bucură de autonomie față de sistemul general de urmărire penală, respectiv procurorii din cadrul DNA și DIICOT. Se ajunge astfel ca infracțiunile săvârșite de aceștia să fie instrumentate de procurori din cadrul unor unități de parchet care nu au avut și nu au
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
să valorifice dreptul Uniunii Europene. Se susține că, într-o astfel de situație, soluția este înlăturarea de la aplicare a normei neconforme, însă această sintagmă („fapta nu este prevăzută de legea penală“) trebuie interpretată de instanța națională în temeiul principiului autonomiei procedurale a statului membru. Dacă statul membru aplică acest principiu, dar nu are la dispoziție nicio normă procedurală prin care judecătorul să poată înlătura de la aplicare norma juridică în cauză, el este obligat să pronunțe una dintre soluțiile pe
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
norma, în ansamblul său, a fost adoptată în scopul maximizării veniturilor la bugetul de stat, iar nu pentru îndeplinirea obiectivului pe care îl afirmă restricțiile privind jocurile de noroc. Se conchide că, în ipoteza invocată în prezenta cauză, în virtutea autonomiei procedurale, statul ar trebui să poată pronunța o soluție de achitare, însă interpretarea dată în prezent dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală nu este una care să permită valorificarea cauzei de neconformitate analizate. ... 6
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
din 17 mai 1994, conform cărora „revocarea reprezintă o modalitate simetrică cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent“, Biroul permanent al Senatului apreciază că „cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a-și stabili, în virtutea autonomiei parlamentare, un set de reguli pe baza cărora parlamentarii, în exercitarea mandatului reprezentativ, se pot organiza în grupuri parlamentare, iar în temeiul configurației politice și al principiului deciziei majoritare, își pot desemna sau revoca reprezentanții în comisiile parlamentare și în
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
nu există o normă constituțională, legală sau regulamentară care să reglementeze procedura revocării președintelui Senatului, Biroul permanent al Senatului arată că, în conformitate cu prevederile constituționale prevăzute la art. 61 și 64 din Constituție și cu jurisprudența Curții Constituționale, principiul autonomiei parlamentare presupune că fiecare Cameră este în drept să își stabilească, în limitele și cu respectarea prevederilor constituționale, regulile de organizare și funcționare, care, în substanța lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere. Astfel, autonomia parlamentară este recunoscută pentru fiecare Cameră a
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Constituție și cu jurisprudența Curții Constituționale, principiul autonomiei parlamentare presupune că fiecare Cameră este în drept să își stabilească, în limitele și cu respectarea prevederilor constituționale, regulile de organizare și funcționare, care, în substanța lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere. Astfel, autonomia parlamentară este recunoscută pentru fiecare Cameră a Parlamentului și se exercită inclusiv prin atribuția fiecărei Camere de a-și adopta propriul regulament. În consecință, „ar fi o conduită neconstituțională, contrară principiului autonomiei parlamentare a fiecărei Camere, ca la nivelul Camerei
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
al Camerei Parlamentului“. ... 26. Biroul permanent al Senatului arată că „principiul configurației politice, normat prin prisma dispozițiilor constituționale ale art. 64 alin. (5), expresie a caracterului democratic al statului în care acțiunea majorității este limitată de însăși existența minorității, conturează autonomia parlamentară și canalizează compunerea politică a fiecărei Camere și a structurilor interne ale acesteia, în acord cu rezultatul exprimat prin alegerile generale“. Cu privire la principiul deciziei majoritare, consideră că acesta este „fundamentat prin caracterul democratic al statului român prevăzut
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
interne ale acesteia, în acord cu rezultatul exprimat prin alegerile generale“. Cu privire la principiul deciziei majoritare, consideră că acesta este „fundamentat prin caracterul democratic al statului român prevăzut la art. 1 alin. (3) din Constituție, completează principiul general al autonomiei parlamentare și constituie mijlocul specific de realizare și de a face efectivă această autonomie, atât în organizarea, cât și în activitatea Parlamentului funcționând regula că majoritatea decide, iar minoritatea se exprimă“. ... 27. În cazul revocării președintelui Senatului, arată că „prin
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
principiul deciziei majoritare, consideră că acesta este „fundamentat prin caracterul democratic al statului român prevăzut la art. 1 alin. (3) din Constituție, completează principiul general al autonomiei parlamentare și constituie mijlocul specific de realizare și de a face efectivă această autonomie, atât în organizarea, cât și în activitatea Parlamentului funcționând regula că majoritatea decide, iar minoritatea se exprimă“. ... 27. În cazul revocării președintelui Senatului, arată că „prin hotărârea supusă controlului de constituționalitate a avut loc atât o schimbare a configurației politice
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
a avut loc atât o schimbare a configurației politice rezultate din alegerile parlamentare, cât și o modificare a majorității parlamentare constituite pe baza acestei configurații inițiale. Practic, cu respectarea prevederilor Constituției și a deciziilor Curții Constituționale, respectiv în virtutea principiului autonomiei parlamentare, două dintre cele trei grupuri parlamentare care au susținut-o politic pe doamna senator Anca Dana Dragu pentru funcția de președinte al Senatului, respectiv grupurile PNL și USR, și-au retras în mod expres încrederea în persoana susținută inițial
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
adecvate pentru revocarea din funcție a președintelui Senatului. Dincolo de aceste obligații, în problemele legate de organizarea și funcționarea Camerelor, în privința cărora nu există exigențe constituționale exprese sau implicite, Camerele au libertatea să decidă în mod autonom, potrivit principiului autonomiei regulamentare, care se exercită prin voința majorității membrilor Camerelor și se manifestă prin vot. ... 61. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Camerei Parlamentului, poate înceta de drept, ca sancțiune politică, determinată de pierderea sprijinului politic de către parlamentarul care a obținut funcția prin susținere politică. ... În ambele ipoteze, cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a-și stabili, în virtutea autonomiei parlamentare și a principiului configurației politice, un set de reguli pe baza cărora parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, își desemnează reprezentanții în birourile permanente și aleg președintele fiecărei Camere. În virtutea acelorași principii, parlamentarii au sarcina de a
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
proprietății publice neexclusive se întemeiază pe dispozițiile art. 102 alin. (1) teza finală și ale art. 120 alin. (1) din Constituție, astfel că nerespectarea procedurii legale și lipsa manifestării de voință a unităților administrativ-teritoriale atrag și încălcarea principiului constituțional al autonomiei locale. ... 11. Autorul susține și încălcarea prevederilor art. 52 din Constituție, invocând Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragraful 55, în care Curtea Constituțională a reținut că introducerea „posibilității transferului prin lege, care nu poate fi supusă controlului instanțelor
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
Naționale de Căi Ferate C.F.R. - S.A. în domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș, Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița a fost adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului autonomiei locale, a regimului proprietății publice, precum și cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului, al Guvernului, dar și a celui al Curții Constituționale. ... 15. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
a proprietății bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor care fac obiect exclusiv al proprietății publice, prin efectul legii și fără existența acordului unităților administrativ-teritoriale, reprezintă o încălcare a principiului constituțional al autonomiei locale, reglementat prin art. 120 alin. (1) din Constituție, care privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestionarea, sub propria responsabilitate, a intereselor colectivităților pe care autoritățile publice le reprezintă. ... 28. În plus, Curtea a observat că
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
ORDIN nr. 415/3.308/2022 () [Corola-llms4eu/Law/252441]
-
va asigura medicului rezident și pacientului un schimb de informații eficient și capacitatea de a stabili o relație medicală medic-pacient în diferite situații clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și
ANEXE din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251366]
-
va asigura medicului rezident și pacientului un schimb de informații eficient și capacitatea de a stabili o relație medicală medic-pacient în diferite situații clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și
ANEXE din 12 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251365]
-
prevederile art. 36 din același act normativ, se concluzionează că bannerul reprezintă un mijloc de comunicare și exprimare cu destinație specifică, destinat cu precădere spațiilor publice deschise, și nu unor spații închise, așa cum este o sală de ședințe. În autonomia sa de reglementare, Camera Deputaților are autoritatea să aprecieze că un asemenea mijloc de exprimare este de natură să afecteze buna sa funcționare sau să lezeze imaginea și prestigiul autorității legiuitoare ori exercitarea neîngrădită a mandatului unor deputați și, în
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
art. 51 lit. c) (ce include în sfera abaterilor disciplinare exercitarea abuzivă a mandatului de deputat/senator) și art. 51 lit. d) (ce include în sfera abaterilor disciplinare nerespectarea normelor de conduită pe durata exercitării mandatului de deputat/senator). ... 64. În temeiul autonomiei regulamentare consacrate la nivel constituțional și al dispozițiilor statutare menționate, coroborate, Camerele Parlamentului au competența să instituie atât forme specifice de particularizare a principiilor și obligațiilor înscrise în Statutul deputaților și al senatorilor, cât și procedurile aferente, inclusiv sub forma
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
22 februarie 2022 cu privire la aplicarea prevederilor art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, anexată punctului de vedere. Referitor la repartizarea perimetrelor la nivelul sălilor de ședințe ale comisiilor Camerei Deputaților, se observă că aceasta se subordonează principiului autonomiei de organizare internă a comisiilor parlamentare, consacrat în Regulamentul Camerei Deputaților, neputând ține direct de domeniul de reglementare al Regulamentului Camerei Deputaților. ... 70. În ceea ce privește pretinsa afectare a liberei exercitări a mandatului de deputat, se apreciază că noua
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]