95,569 matches
-
mă întîlnesc cu un prieten tăcut Tare mi-e dor de prietenul nostru mai mare B. Jean sau omul de fonta cum îi zice Ion Mai ales la Paști mă prind nostalgiile Și stau mult amintindu-mi-l și-i aud vocea Și încep să vorbesc că el Fericirea de a traversa parcul Traversez parcul ploua umbrela nu am Pe o bancă de lemn un cunoscut odihnindu-se Nu știu de ce în ploaie îl salut și mă întreabă Ce fac mă
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
fuma țigări lungi de Smyrna, bea vin de Tokaji, mânca rodii de cipreși. Zece bărbați au murit în duel pentru ea. De netăcere Tot mai rar trece Dunărea prin oraș tot mai des vorbesc pe stradă tot mai puțină lume aude. Vorbesc, poate că și țip, poate că urlu poate am înghițit un lup și niciun câine nu mă vede și nici eu nu mă mai aud. Mă-ntorc acasă tot vorbăind, mi se lungesc mâinile, picioarele și toate ale urechilor
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
trece Dunărea prin oraș tot mai des vorbesc pe stradă tot mai puțină lume aude. Vorbesc, poate că și țip, poate că urlu poate am înghițit un lup și niciun câine nu mă vede și nici eu nu mă mai aud. Mă-ntorc acasă tot vorbăind, mi se lungesc mâinile, picioarele și toate ale urechilor întortocheri așteptând să vină miezul nopții când mă aud pe-acoperiș ca mâțele pe mine însă însămi. Și trebuie să fiu trează și în somn să
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
poate am înghițit un lup și niciun câine nu mă vede și nici eu nu mă mai aud. Mă-ntorc acasă tot vorbăind, mi se lungesc mâinile, picioarele și toate ale urechilor întortocheri așteptând să vină miezul nopții când mă aud pe-acoperiș ca mâțele pe mine însă însămi. Și trebuie să fiu trează și în somn să nu cumva tăcerea cea de aur să vină și să îmi mănânce limba. Iubitul meu Veșmintele mele, podoabele mele, locul pe unde trec
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
Adrian Alui Gheorghe Legături primejdioase a murit domnul grasu cum, a murit domnul grasu? da, în somn bun om, păcat. a avut parte de o moarte ușoară a murit doamna aurica, ai auzit? care doamna aurica? coafeza, femeia aia înaltă și cu un neg pe nas a, cea care te-a coafat la nuntă exact măi, dar ce femeie frumoasă era și nu părea să sufere de ceva anume. de ce a murit? un
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
independență? că îl uitase dumnezeu... sunt mulți și zilnic se adună și mai mulți. o fac într-un anume fel. se uită peste lume, așa, cu un fel de regret, spun vorbe pe care parcă numai o dată în viață le auzi deși ele sunt la o mai adîncă privire absolut banale, țin morțiș să lase amintiri, multe amintiri în urmă ca să li se șteargă probele adevăratei lor vieți, fac în așa fel încît nici măcar să nu vezi pe unde au zbughit
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
Se minuna că mărul face mere și cât de dulci sunt ele că apa e incoloră și inodoră că are gustul cel mai bun din lume și fără ea nu putem trăi că respirăm că inspirăm că expirăm cum se aude la radio vocea speakerului prin aer cum se vede la tv prin eter dar tatăl meu nu putea nici înțelege cum de îmbătrânim tatăl meu era medicul tuturor acestor îmbolnăviri și nu credea vreodată c-o să murim. Aș fi vrut
Tatăl meu era și el poet by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/4446_a_5771]
-
zâmbesc cu toți dinții (pe care-i mai am). decorații de fericire îmi acoperă pieptul. pe o rază de vreo 3 universuri nu mai e nimeni ca mine. *** de câte ori reușesc să uit de mine, cineva mă bate pe umăr. de câte ori aud despre vreo sinucidere, cineva mă atinge discret. de câte ori duc palma spre umărul altuia, propriul meu umăr tresare. (din “Roșu pentru pietoni”, volum în lucru) o lungă întoarcere-acasă îmi plac ambuteiajele, am atunci vreme să trăiesc un pic. până la primul semafor
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
parte aripile ciocănitoarei cum două canaturi de ușă și intră El într-însa. Perfecțiune Fie că e lumină fie că e întuneric fie că e o penumbră dulce și aromată aidoma ceaiului păsările cîntă de zor doar ceea ce nu putem auzi. Ritual Pe-o seceră bat razele Soarelui ea taie răul din viață pe-o seceră bat razele Lunii ea taie din viață binele pe-o seceră bat împreună Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
strămoș fără somn Rătăcește prin mine? Cine-l închide veșnic în vis, Străjer milenarelor mele ruine? Oare sufletul lui E bufnița ce-mi cântă pe casă? Mă ascund uneori în statui, Sub pielea de marmură groasă, Dar și de acolo aud, Până-ntr-acolo mă arde Vuietul surd și absurd Ca o teamă de moarte: „Unde tot rătăcești, Om ori duh din povești?” Ah, cât de greu mă îndură Umbra aceasta încinsă-n armură! 1981 SCOICĂ Mă strigi... Te strig... Ce
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
Cu care, drag, pământul mai știe să v-apese... Când dai de-o parte crusta de lespezi și le-arăți Foiesc de biruințe și vetre și cetăți, Cuvintele-necate în sânge și-ntrerupte Care-au știut prin noaptea istoriei să lupte... Le-auzi cum se răsfață în leagăn dulce seara? Cel mai frumos din cântece mi-e Țara! 1982 RĂZBUNARE Te-ai strecurat ca ielele în vis Și semănai într-adevăr cu ele Când albul trup al nopții l-ai ucis, Când pe
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
primăvara din căptușeala hainei țigările îmi dădeau ghes și o falsă verișoară cu ochii verzi dornică să-și cunoască podoabele mă aștepta să-i număr nasturii înmuguriți sub bluză Dus eram și tocmai pluteam pe tulburea mătase a promisiunilor când auzii ca prin vis îndemnul brutal și totuși persuasiv al profetului Moaie creta în cerneală și trage linia pe zid îndrăznește nu fi leneș eu plătesc toate pagubele Domnul nostru Arhimede astfel poreclit un personaj bizar și misogin ultimul boem din
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
matematicii într-o mansardă plină cu mecanisme ciudate pendule și șoareci lunete de alamă și tomuri vechi cum se văd doar în gravurile Evului Mediu la alchimiștii fascinați de piatra filozofală Fă cum îți spun și trage linia pe perete auzii repetat implacabilul ordin Dă-ți drumul încearcă și uită ce nu știi Brusc mă simții invadat de o tainică fervoare și fără să vreau muiai creta în cerneală și Din neștiință și teamă primele figuri începură a se înfiripă sfielnic
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
temerar și nesăbuit eu însumi cerui îngăduința să continui lăsându-mă purtat orbește de ceea ce nu știusem vreodată nici eu și poate nici chiar boemul dascăl posedat parcă de un extaz mistic Nu mai am loc, exclamai treci pe coridor auzii îndemnul hipnotic fie ce-o fi eu plătesc toate pagubele Impetuos îmi continuai demonstrația cu orgii de figuri și formule în toate sensurile posibile acoperind holul etajului doi pipăind ca un liliac prin propriile-mi întunecimi În rumoarea de admirație
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
praful albastru în scânteierea ferestrelor învăluindu-ne pe toți într-un giulgiu ca la fizică ciudatul fenomen Tindall care devoalează din beznă firul microscopic de praf Dă-i înainte nu te opri mâine aduc un zugrav eu plătesc toate pagubele auzii repetat îndemnul care făcea din mine uncenicul vrăjitor al poligraphiei Îmbătat de miresme imaginare și exaltat mâzgălii fațada proaspăt văruită și curând demersul meu criptic depăși curtea liceului ieșirăm în stradă unde pe asfalt îmi continuai febril lucrează sub Privirile
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
și Lumina, Târâtul și Mersul Drept, în picioare, Umilința, Delăsarea și totuși utila Perseverență de a te strădui să exiști, fie și în vecinătatea neagră a cârtițelor, a larvelor, a câtorva rădăcini. Într-o Mare Zi, glasul Domnului Se va auzi, poate, și până aici. Deocamdată, nu-i nicio grabă, nici oboseală, nici lene nu-i. Cum nici timp nu e și, poate, nici așteptare. Doar un om un pic trist, care ține în palmă puțin pământ și apoi îl lasă
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
a propus să-mi public noile versuri la Editura Pământ. „- Sunt patronul ei” - a adăugat-, „poți avea deplină încredere, e o casă foarte exigentă și selectivă, nu riști să nimerești printre idioți”. Flatat și mândru, mă și comparam cu Whitman, auzeam deja iarba crescând printre litere și țârâit de greieri sub stele mari. Apoi vocea tunătoare a Omului, mușchii lui vânjoși, sângele lui aprins, vuind peste continentele supuse. Numai că astăzi, despăturind contractul, Mi s-a părut că citesc, scris cu
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
e-a altcuiva) tocmai la ora când cineva, urcat pe-acoperișul cu sure , vechi pătrate de-ardezie, le desfăcea încet, punând în locul lor niște țigle roșii. Habar nu avea că jupuia câteva ceruri de deasupra mea. și nici nu se auzea țipătul. Se schimbau doar niște pătrate prea vechi, de-ardezie cu niște țigle noi, roșii.
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
gândului topit, Să bați sfios cuprinsurile sfinte, Străluminat de lame ca-ntr-un schit Voi toți Nu vă mirați că pot să vă-nțeleg În orice limbă ați urca la cer, Când ochiul vremii s-a deschis întreg Și se-auzeau tăcerile cum pier, Toți ne-am primit risipa ca un dar Și, neștiuți, durerilor ne-am dat, Un nor de suflet singur și stelar Călătorind pământu-n lung și-n lat, O lume fără semne de cuprins, Botezul întâmplărilor deplin Intrând
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
Vasile Dan Tîrziu am văzut corăbii pe cer. O, numai acolo e pace. Eu însumi legat strîns eram de-un catarg - erau vreo douăsprezece - și înfiorat de sirene ațîțătoare foarte, mult, mult mai seducătoare decît aș fi putut singur să aud neînrobit gurii lor pe vecie. Pacea nu mi-o găseam așadar aici pe pămînt, unde războiul e veșnic, ascuns sau pe față, ci în corăbii ușoare pe cer, purtătoare de pace. Zece ani rătăcind după ea, deși Troia e toată
Corăbii pe cer by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/4910_a_6235]
-
pe rând să asculte un strigăt deasupra câmpului și rămâneau între geamuri ca jumătățile de păstaie noi îi îndemnam să mai topească biserici de gheață în ochii unui miel pe întuneric cineva se pregătea să urce un deal i se auzea numai vocea pe sus și am dus acolo un scaun să se așeze și să stea să usuce pe îndelete norii de ploi nesfârșite cum ar șterge o bătrână stând pe pragul casei sticla de lampă după ce și-a pus
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/4913_a_6238]
-
Mircea Cipariu până la urmă oricum am potrivi cuvintele singurătatea n-are nevoie de oglinzi și pudriere de colecție încep curățenia de primăvară cu obloanele trase fără să îți aud vocea fără să îți văd chipul tu vei intra în casa mea ca un soare iertător ca un Nou Ierusalim unde nu există nici biografie nici sintaxă oamenii fericiți din creierul tău vor trece în creierul meu să trăiască fără
Scrisoarea a XII-a by Mircea Cipariu () [Corola-journal/Imaginative/4725_a_6050]
-
pieptul conștiința firea toată încât pe sufletul meu apare un ochi rotund o copcă a vederii ca pe un geam obturat de căruntețea florilor de gheață Lesbia, efebul Ah Lesbia efebul adolescent îți mângâie neîndemânatic păpădiile ușor-întunecate de la subsuori... Simțeam, auzeam 1 Fiind copil de la un moment încolo chiar simțeam chiar auzeam cum creșteam precum la Eminescu se aude creșterea ierbii precum la Blaga se aud razele de lună lovindu-se de geam precum... În fine - auzeam cum creșteam simțeam cum
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
rotund o copcă a vederii ca pe un geam obturat de căruntețea florilor de gheață Lesbia, efebul Ah Lesbia efebul adolescent îți mângâie neîndemânatic păpădiile ușor-întunecate de la subsuori... Simțeam, auzeam 1 Fiind copil de la un moment încolo chiar simțeam chiar auzeam cum creșteam precum la Eminescu se aude creșterea ierbii precum la Blaga se aud razele de lună lovindu-se de geam precum... În fine - auzeam cum creșteam simțeam cum puțin câte puțin mi se îndepărtează capul de picioare și nicidecum
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
un geam obturat de căruntețea florilor de gheață Lesbia, efebul Ah Lesbia efebul adolescent îți mângâie neîndemânatic păpădiile ușor-întunecate de la subsuori... Simțeam, auzeam 1 Fiind copil de la un moment încolo chiar simțeam chiar auzeam cum creșteam precum la Eminescu se aude creșterea ierbii precum la Blaga se aud razele de lună lovindu-se de geam precum... În fine - auzeam cum creșteam simțeam cum puțin câte puțin mi se îndepărtează capul de picioare și nicidecum nu uit acel simț nici în inevitabila
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]