KorAP: Find »[drukola/base=avariere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...86 >

2,143 matches

Corola-website/Law/167049_a_168378

fi făcută de către proiectantul general al sistemului de perete cortina, pe baza datelor din tema de proiectare, a cerințelor specifice referitoare la coeficientul de izolare termică, cerințele de protecție solară, plastică fațadei și a modului de spargere în caz de avariere. Pot fi utilizate următoarele tipuri de geamuri: geam cu structura omogena (monolithic glass), geam armat (wire glass), geam cu structura omogena securizat (tempered monolithic glass), geam securizat (tempered glass), geam calit (heat strengthened glass), geam "float", geam multistrat (laminated glass

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
sau normal pe acestă), pe mai multe panouri. 4.5. Exigențele principale, privind comportarea sub încărcări normale pe planul pereților cortina, sunt: - conservarea proprietăților de etanșeitate; - asigurarea transmiterii, în bune condiții, a forțelor orizontale la sistemul structural al construcției; - evitarea avarierii pereților cortina, ca urmare a deformațiilor impuse de deformarea sistemului structural al construcției, în special în cazul în care soluția este concepută de așa natură, încât să se realizeze continuitate pe mai multe panouri; - evitarea avarierii unor instalații sau echipamente

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
structural al construcției; - evitarea avarierii pereților cortina, ca urmare a deformațiilor impuse de deformarea sistemului structural al construcției, în special în cazul în care soluția este concepută de așa natură, încât să se realizeze continuitate pe mai multe panouri; - evitarea avarierii unor instalații sau echipamente care sunt în imediata apropiere a pereților cortina, sau sunt în contact cu aceștia. 4.6. Se va acorda o atenție deosebită sistemelor de pereți cortina, care au în alcătuirea lor panouri vitrate, ca urmare a

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
prezinte "proiectantului adaptator" caracteristicile sistemului, pe baza căruia se pot determina forțele de interacțiune între acesta și sistemul structural al construcției existente. C. Moduri posibile de cedare-avariere pentru sistemele de pereți cortina 4.13. Modurile de bază ale unei posibile avarieri sau cedări a sistemelor de pereți cortina, pot să se refere la comportarea sub încărcări în planul acestora, respectiv sub încărcări normale pe planul acestora. În practică pot apărea și cazuri în care cele două moduri de bază de cedare-avariere

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
planul acestora. În practică pot apărea și cazuri în care cele două moduri de bază de cedare-avariere se combină, dar o examinare analitică trebuie să aibă în vedere, în mod distinct, cele două posibilități de bază. 4.14. Cazurile de avariere principale, determinate de încărcările aplicate în planul unui perete, sunt de natură următoare: - cedare determinată de forțe (de regulă - forțe de inerție), datorită lipsei de rezistență suficientă (a unui panou, sau a sistemului său de prindere), în raport cu forțele dezvoltate în

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
și de admitere a unor deplasări relative între panou și structura principala) le permite (acestea se pot referi la efectele deformării construcției în timpul oscilațiilor de ansamblu ale acesteia, respectiv la influență acțiunii temperaturii (temperatura tehnologică, climatică)). 4.15. Cazurile de avariere principale, determinate de încărcările aplicate normal pe planul unui perete, sunt de natură următoare: - cedare a unui panou, ca placă încovoiata; - cedare a sistemului de prindere. 4.16. Este posibil ca modurile posibile de cedare, la care s-au făcut

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
monta astfel încât pe durata de realizare și pe durata de exploatare a acestora să nu se producă nici unul dintre următoarele evenimente: ● prăbușirea totală a sistemului de perete cortina; ● prăbușirea parțială/locală a sistemului de perete cortina; ● distrugerea panourilor de sticlă; ● avarierea sistemelor de prindere și a celor de etanșare, ca rezultat al unor deformații excesive, fie ale sistemelor structurale ale clădirilor, fie ale structurilor de pereți cortina; ● limitarea sau blocarea totală a posibilităților de deschidere-închidere a ferestrelor și ușilor; ● vibrații a

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
sticlei și prevenirea căderii fragmentelor de sticlă, dacă s-a produs spargerea. Cerință de limitare a degradărilor: reducerea costurilor pentru repararea sistemului de perete cortina avariat de cutremurul de pământ, precum și a pierderilor cauzate de întreruperea activității ca urmare a avarierii fațadei construcției. Cerință de siguranță a vietii este impusă de sistemul de prescripții în vigoare, în timp ce cerință de limitare a degradărilor aparține, de regulă, numai investitorilor. 4.19. Satisfacerea cerințelor generale enunțate la punctul 4.17. este condiționată și de

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
la acțiuni seismice (prin calcul și pe cale experimentală) a sistemelor de pereți cortina vitrați va conduce la stabilirea condițiilor de utilizare a acestora, în funcție de caracteristicile dinamice proprii ale clădirilor, a condițiilor de amplasament, astfel încât să asigure prevenirea: ... ● degradărilor și/sau avarierilor panourilor și a dispozitivelor de fixare, constând în fragmentarea panourilor, desprinderea și expulzarea fragmentelor sau a panourilor întregi, care prin cădere ar putea provoca accidente; ● degradarea rosturilor, care poate afecta etanșeitatea la pătrunderea apei și aerului, izolarea fonica și izolarea

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
de perete cortina, se va avea în vedere să se realizeze posibilitatea de reparare strictă a zonei în care s-au semnalat degradări locale (se vor utiliza produse identice de la aceeași firmă furnizoare, să fie posibil ca, în caz de avariere, să se restabilească, chiar și cu titlu provizoriu, securitatea și confortul din clădire, reparația să nu diminueze caracteristicile de performanță ale sistemului de perete cortina). 5.3.9. Întreținerea exterioară și interioară. Elementele unui sistem de perete cortina trebuie să

ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167049_a_168378]
Corola-website/Law/162297_a_163626

limba română a textului documentului [2], prezentându-se în paralel, în [7], textul original și textul românesc. Textul respectiv este însoțit de o prezentare comparativa a scărilor de intensități MSK-64 și EMS-98, de exemple ilustrative referitoare la estimarea gradului de avariere pentru unele clădiri din România afectate de cutremurul din 1977 și de exemple de atribuire a intensității EMS-98 pentru cutremure puternice din trecut (din 1802 și 1838), pe baza unor însemnări documentare. Lucrarea își are originile în experiența cutremurului din

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
s-a acordat atenție unui aspect neglijat de toate scările de intensități de factură tradițională, anume compoziția spectrala a mișcării seismice. Ca rezultat al anchetei inginerești, s-au determinat pentru câteva zeci de carouri geografice din București spectre statistice de avariere, raportate la o succesiune de intervale spectrale. Pe această bază s-au schițat hărți de isoseiste raportate la anumite intervale spectrale și, de asemenea, s-au făcut estimări de vulnerabilitate pentru o serie de categorii de construcții. Trebuie menționată în

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
pentru cutremure anterioare, chiar "istorice"; - precizarea semnificației conceptului de intensitate în documentele normative în care acesta este utilizat; - precizarea conceptului de vulnerabilitate, din punctul de vedere al cuantificării severității mișcării terenului, la care se raportează distribuțiile condiționate în raport cu gradele de avariere. Din cele arătate, rezultă că dezvoltările prezentate se adresează cercetătorilor din domeniile seismologiei și seismologiei inginerești, ca și cercetătorilor preocupați de analiză vulnerabilității construcțiilor. Lucrarea se adresează astfel cercetătorilor din domeniile seismologiei inginerești și ingineriei seismice, ca și specialiștilor implicați

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
de regulă numai pentru intensitățile cele mai ridicate (și prezintă mai putina relevanță pentru țara noastră). Criteriile din categoria (b) au la bază următoarele coordonate principale: - definirea categoriei de lucrări la care se referă criteriile; - descrierea și cuantificarea gradelor de avariere care pot caracteriza efectele asupra diferitelor categorii de lucrări; - caracterizarea distribuției gradelor de avariere (frecventei relative cu care se observă aceste grade în cadrul anchetelor); - estimarea, pe această bază (cu considerarea ponderata a mai multor categorii de lucrări), a intensității. Aceste

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
țara noastră). Criteriile din categoria (b) au la bază următoarele coordonate principale: - definirea categoriei de lucrări la care se referă criteriile; - descrierea și cuantificarea gradelor de avariere care pot caracteriza efectele asupra diferitelor categorii de lucrări; - caracterizarea distribuției gradelor de avariere (frecventei relative cu care se observă aceste grade în cadrul anchetelor); - estimarea, pe această bază (cu considerarea ponderata a mai multor categorii de lucrări), a intensității. Aceste criterii sunt formulate de așa natură, încât ele să fie utilizabile de către persoanele care

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
episod evidențiază efectele serioase ale inadvertentelor scării de intensități seismice. 2.3. Referiri la ancheta inginereasca aprofundata din 1977 În București a fost organizată, în aceeași perioadă, o anchetă inginereasca mai detaliată, care a avut la baza evaluarea gradelor de avariere suferite de un numar de pește 18.000 clădiri, alese după un algoritm special pe întinderea a 62 de carouri stabilite pe întinderea orașului. Pe baza rezultatelor s-au determinat spectre statistice ale gradelor de avariere, pentru fiecare dintre careurile

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
baza evaluarea gradelor de avariere suferite de un numar de pește 18.000 clădiri, alese după un algoritm special pe întinderea a 62 de carouri stabilite pe întinderea orașului. Pe baza rezultatelor s-au determinat spectre statistice ale gradelor de avariere, pentru fiecare dintre careurile menționate (spectrele respective evidențiau gradul mediu de avariere că funcție de perioadele proprii fundamentale ale clădirilor, estimate pe baza unui algoritm simplu). În continuare, pe această bază, au fost schițate hărți de isoseiste pentru diferite intervale de

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
000 clădiri, alese după un algoritm special pe întinderea a 62 de carouri stabilite pe întinderea orașului. Pe baza rezultatelor s-au determinat spectre statistice ale gradelor de avariere, pentru fiecare dintre careurile menționate (spectrele respective evidențiau gradul mediu de avariere că funcție de perioadele proprii fundamentale ale clădirilor, estimate pe baza unui algoritm simplu). În continuare, pe această bază, au fost schițate hărți de isoseiste pentru diferite intervale de perioade de oscilație [1]. Spectrele statistice de avariere, ca și hărțile de

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
evidențiau gradul mediu de avariere că funcție de perioadele proprii fundamentale ale clădirilor, estimate pe baza unui algoritm simplu). În continuare, pe această bază, au fost schițate hărți de isoseiste pentru diferite intervale de perioade de oscilație [1]. Spectrele statistice de avariere, ca și hărțile de isoseiste menționate, au evidențiat faptul că intensitățile estimate (manifestate prin efecte asupra construcțiilor) au diferit în funcție de intervalele de perioade (sau frecvente) de oscilație pentru care au fost întocmite. Cu alte cuvinte, a fost evidențiat faptul că

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
detaliată se raportează la construcții individuale (de tipul unor clădiri) și are un caracter tehnic, care reclamă prezenta și activitatea unor specialiști. Din punctul de vedere al estimărilor de intensitate, urmează să se utilizeze regulile de estimare a gradului de avariere date de scară EMS-98, cu observația că estimările vor trebui raportate la bandă de frecvențe de oscilație în care se situează frecvențele proprii semnificative ale construcțiilor (de regulă, pentru ansamblul structural, frecvențele proprii fundamentale, dar, pentru anumite componente nestructurale, care

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
etc., si bandă de frecvențe în care se situează frecvențele proprii fundamentale ale acestora). Pe această bază, se vor putea efectua estimări de intensitate raportate la anumite benzi spectrale. Din punctul de vedere al analizelor de vulnerabilitate, un grad de avariere constatat este de dorit să se raporteze la intensitatea corespunzătoare benzii de frecvență relevante (având în vedere cele arătate în alineatul precedent, cu privire la semnificația diferitelor benzi de frecvență din punctul de vedere al diferitelor categorii de lucrări). Se înțelege, pentru

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
intensității seismice pentru cazul clădirilor moderne (de regulă, proiectate inginereste pentru a rezista acțiunii seismice), mergandu-se până la caracterizarea explicită a clădirilor pe baza parametrilor de referință avuți în vedere la proiectare și la privirea mai analitică asupra gradului de avariere, pe categorii de componente ale construcțiilor; b^îi) crearea de mecanisme pentru dezvoltarea în continuare a criteriilor definite de scară de intensități, de așa natură încât informația colectată în urmă cutremurelor puternice să conducă nu numai la estimări de intensitate

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
la conceptul de vulnerabilitate), introducerea unor moduri de definire a vulnerabilității care să fie în cât mai mare măsură compatibile cu cunoștințele actuale privind factorii care determină solicitările construcțiilor în regim de oscilații seismice și factorii care caracterizează comportarea (inclusiv avarierea de diferite niveluri de severitate a acestora); între altele, în primul rând, definirea caracteristicilor de vulnerabilitate prin raportare la (mai precis, condiționare în sens probabilistic în raport cu) intensitatea definită în modul cel mai relevant pentru o categorie de construcții (relevanță referindu

REGLEMENTARE TEHNICĂ*) din 28 aprilie 2004 "Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la condiţiile seismice ale României şi la necesitatile ingineresti", indicativ GT-053-04. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162297_a_163626]
Corola-website/Law/154470_a_155799

riscului seismic al construcțiilor constituie o acțiune complexă, de interes național, în contextul atenuării efectelor unui potențial dezastru provocat de cutremure și cuprinde măsuri de intervenție la construcțiile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice. Articolul 2 (1) Proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare construcții vor acționa pentru: ... a) identificarea construcțiilor din proprietate sau din administrare, descrise la art. 1

ORDONANTA nr. 20 din 27 ianuarie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/154470_a_155799]
Corola-website/Law/163782_a_165111

proprietarul autovehiculului nu face dovada valabilității la data accidentului a asigurării obligatorii RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere; 4. pagubele situate sub limita minimă a despăgubirilor de asigurare prevăzute în actul normativ în vigoare la data producerii accidentului pentru avarierea ori distrugerea bunurilor în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei pentru daunele produse pe teritoriul României; 5. partea din prejudiciu care depășește limitele maxime ale despăgubirilor de asigurare stabilite

NORME din 10 decembrie 2004 privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule şi autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/163782_a_165111]