1,813 matches
-
judecățile și valorile specifice carcerei, ajungând treptat la o împăcare cu sine și cu situația în care se află. Atitudinea generală a deținuților față de evenimentele din jur este cea a unui spectator pasiv, stare care nu implică tensiuni și neconcordanțe axiologice, ci, mai degrabă, o stare de așteptare: "[...] se aflau aici ucigași ocazionali și ucigași de meserie, tâlhari și șefi de bande tâlhărești pungași de buzunare și vagabonzi meșteri în a șterpeli bani picați din senin sau de-ale mâncării. Mai
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cu scopul de a reevalua specificitatea psihicului celui pedepsit, precum și consecințele condamnării lor, toate acestea reflectându-se ulterior în calitatea și gradul de reintegrare socio-profesională. Capitolul 1 Etiologia comportamentului deviant Factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și fluctuant, iar incertitudinea unei grile de valori autentice are efecte nefaste și stagnante pentru evoluția subiectului individual, astfel există riscul de a dezvolta diferite reacții de inadaptare. Cauzele psihopatologice pălesc în fața celor psihosociale, corelate cu
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ani se consideră că acesta este conștient de faptele sale și trebuie să răspundă corespunzător în fața legii). Puberul este semnificativ orientat spre comportamente deviante, acum se înregistrează frecvente devianțe comportamentale, ca apoi în prima etapă a adolescenței (14-16 ani) sistemul axiologic, deprinderile și atitudinile sociale să fie restructurate, toate acestea fiind întărite de creșterea responsabilității față de propria persoană, dar și față de semeni. Cu toate aceste, mai apar totuși unele conduite deviante: sustragerea de la anumite sarcini, înșelăciunea, minciuna. În această etapă ontogenetică
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a unui profil ce face posibil un comportament delincvent. Acastă trăsătură poate fi întâlnită și la restul populației, dar este necesar de subliniat faptul că în cazul indivizilor conformiști sociali reacțiile emotiv-active sunt relativ stabile, acestea fiind determinate de sistemul axiologic valid, precum și de mediul ambiant. În cazul reacțiilor negative, nonconformiste și infracționale sunt menționați indivizii care prezintă o carență educțională semnificativă (deprinderi antisociale), precum și o labilitate emotiv-afectivă, cu reacții inconsistente vis a vis de stimulii din jur. b. Inadaptarea socială
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
urmând cu punerea în fapt a omorului și se finalizează cu atitudinea individului față de comiterea acestuia. Maniera de punere în practică a "planului omocidar" variază în funcție de starea de frustrație resimțită de subiectul individual, de locul ocupat de aceasta în sistemul axiologic al individului, astfel că persoana nu reușește să-și controleze impulsurile agresive. Psihopatul este caracterizat printr-o autocentrare semnificativă, conveniențele sociale și relaționarea cu semenii reprezintă "un dat abstarct, din exterior", neinternalizat. Astfel că acest individ își va urmări doar
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
personalitățile accentuate), care se vor abate semnificativ de la conduite morale apreciate ca normale și dezirabile. Revenind la vârsta adolescenței, vom exemplifica pentru a aprofunda acea pre-moralitate caracteristică acestei etape, acea vulnerabilitate și toleranță scăzută la stimulii frustranți. Din nefericire, sistemele axiologice promovate tot mai mult de societatea actuală orientează individul în mod predominant către aspectele pecuniare, în timp ce interesul pentru spiritual (cultură, armonie, înțelegere etc.) scade vertiginos. Într-o astfel de societate, adolescentul își va simți nevoile primare satisfăcute pe deplin, însă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dezvăluie una din fețele ”teribile” ale postmodernismului: aceea că dimensiunea estetică principală a acestei perioade este, fără îndoială, kitsch-ul. Acest fapt, probabil datorat exacerbării ego-ului individual, de necredință și de respingerea divinității, face aproape imposibilă o recunoaștere, chiar și axiologică, a valorilor culturale atât precedente cît și actuale. 3. ARTA HOLOTROPICĂ Susținem faptul că artistul este capabil să creeze sub influența unor factori externi ce acționeză asupra psihicului său și care îi pot declanșa factori favorizanți în procesul de creație
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
sine ale lui Lucian Boz, ele sînt însuflețite de o generozitate necugetată și exprimate cu un verbalism delirant” (p. 914). În opinia lui Călinescu, evreii - umanitariști, antinaționaliști în principiu, dar „naționaliști pentru ei înșiși” - ar fi refractari spiritului clasic, ierarhiilor axiologice și criticismului, fiind în general adepții „înțelegerii”, „iubirii” și „trăirii”. Un stereotip oarecum în spiritul epocii... Observația privind anarhismul „esteticii” empatice a lui Boz nu este însă lipsită de temei. E vorba însă de un „anarhism pozitiv”, afirmativ, vizibil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și o aplică, dîndu-i o semnificație maieutică pentru tinerii experimentaliști de azi” (p. 29). Și cum argumentul legitimator al „precursoratului absolut” este invocat - strategic și compensatoriu - în special de cei care se consideră marginal(izaț)i în raport cu instanțele de validare axiologică, o confruntare critică „la vîrf” nu putea fi evitată. Disputa purtată la mijlocul anilor ’80 între N. Manolescu și Marin Mincu - un adevărat proces de paternitate teoretică! - privește categoria căreia i se subsumează autorul Paginilor bizare. Într-o notă de subsol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea basmului are la bază axa drumului inițiatic, prezentându se progresiv etapele cunoașterii ce-l vor duce spre accederea la principiile axiologice ale vieții. Formula tipică specifică începutului, “a fost odată ca niciodată”, este înlocuită de una particulară “era odată”, sintagmă în care imperfectul verbului ființării, “erau”, sugerează ideea de iterativitate. Făcând apel la un timp verbal al narării, care devine echivalentul
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
începe să existe pentru ca i se da o explicatie? Cum se poate concepe sacralitatea unui loc având în vedere faptul că mutația esențială nu se petrece în cadrul lui ci relevă de faptul însusi de a-l consacra străin oricărui vocabular axiologic? Întrebarea esențială nu este cum se consacră un anumit loc, pentru că ritualurile și chiar gesturile care par cele mai „simple” în elementaritatea lor nu sunt niște rețete ale sacrului ci maniere care tematizează deschiderea, dislocarea pură nu a omului, nu
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
cealaltă marea întrebare. Cine este persoana? Cui putem atribui caracterul persoanei? Când afirmăm că un oarecare este persoană, nu atribuim doar un predicat moral sau de valoare unui oarecare, ci un predicat ontologic care comportă o valoare și o demnitate axiologică. Persoana este așadar un predicat ontologic la care se conectează un predicat moral de demnitate. La întrebarea dacă nomen dignitatis al persoanei, pus la baza drepturilor umane, este o atribuție independentă, este necesar să răspundem că acesta se fondează pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
proiect vocațional care le asociază. „Prin iubire persoana intră în contact cu lumea relațională, cu un «Tu» și individualizează potențialul prezent în relații. Într-o astfel de întâlnire, care se dezvoltă în contextul relațiilor, persoana este chemată să perceapă sensul axiologic al situațiilor pe care le trăiește; de aceea orice întâlnire are o semnificație pedagogică, întrucât evidențiază tensiunea dintre ceea ce este cineva și ceea ce trebuie să fie în relație cu un tu al celuilalt”. Deschiderea față de ceilalți este, deci, fundamentală pentru
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
prea încăpătoare. Universalismul conștient, căutat, dezvoltat până la obsesia cuceririi extensive a spiritului, este un element definitoriu al epocilor de amurg, al acelor epoci de sinteză și de sincretism avide de toate valorile, juxtapunîndu-le, dar neînsumîndu-le, alăturîndu-le steril, într-un agregat axiologic. Divergența valorilor este pasiunea alexandrinismului. Sterilitatea spiritului îl face încăpător pentru orice și viziunea retrospectivă, reactualizând lumile de valori ale trecutului, face contemporană întreaga istorie. Universalismul exterior al epocilor de decadență dovedește, prin contrast, că orizontul teoretic nu este condiția
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de versiunea modernă a drepturilor omului 3. Într-adevăr, și în perioada postbelică, exista un număr mare de autori care concepeau drepturile omului într-o filieră de "drept natural"4. Înainte de a trece la creionarea câtorva aspecte legate de abordarea axiologică a drepturilor omului, considerăm utile unele precizări. Valorile, fiind fenomene sociale, sunt, în același timp, orientări normative ale acțiunii, servind drept criterii pentru alegerea între alternative 5. Ele vizează alegeri virtuale care pot fi distincte de opțiunile preferențiale actualizate. Valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al celei sociale 6. Valorile sunt legate de toate formele de manifestare ale relațiilor sociale și comportamentului uman. Participarea individului la viața politică, culturală, reflectă influența și impactul valorilor, categorii de maximă generalitate teoretico-filosofică, ce își găsesc manifestarea la nivelul axiologic al conștiinței sociale, obiectivându-se în toate categoriile de norme sociale 7 care ordonează comportamentul în cele mai diferite sfere ale vieții sociale. Modificări profunde în sistemul valorilor se produc în perioadele de adânci prefaceri sociale, când se schimbă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conferă noi sensuri vieții, se afirmă, totodată, semnificații noi ale raporturilor sociale și structurilor organizaționale pe care le determină transformările respective, se reconsideră idealurile și orizonturile de realizare umană, de manifestare a destinului uman8. 2. Drepturile omului într-o concepție axiologică Mecanismele de schimbare se evidențiază în dreptul internațional în lumina raportului dintre nivelurile structural (relațiile internaționale), axiologic (valorile existente) și normativ (regulile adoptate). Dată fiind eterogenitatea membrilor comunității internaționale, nu poate exista un consens general al subiectelor de drept internațional asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care le determină transformările respective, se reconsideră idealurile și orizonturile de realizare umană, de manifestare a destinului uman8. 2. Drepturile omului într-o concepție axiologică Mecanismele de schimbare se evidențiază în dreptul internațional în lumina raportului dintre nivelurile structural (relațiile internaționale), axiologic (valorile existente) și normativ (regulile adoptate). Dată fiind eterogenitatea membrilor comunității internaționale, nu poate exista un consens general al subiectelor de drept internațional asupra tuturor dimensiunilor și configurației unei table de valori unice la scară mondială. Trebuie menționat că acest
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
factorii de configurare a dreptului. Deși nu se poate vorbi despre o "conștiință juridică a statelor", este evident, totuși, că procesul normativ internațional reflectă, în mare măsură, ideile ce există despre regula de drept internațional în fiecare stat. Acest proces axiologic de reflectare și de receptare a funcționat până la primul război mondial și, în bună măsură, până la cel de-al doilea război mondial în mod izolat în fiecare societate, neexistând mecanisme de transmitere de acest ordin dincolo de spațiul național, el rămânând
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
reprezintă poziții extreme în ceea ce privește fundamentul drepturilor omului. Și în opinia noastră, geneza acestor drepturi este socială, dar ea se realizează într-o fază prejuridică și extrajuridică, căpătând doar ulterior, prin consacrarea și protecția juridică a valorii respective, caracter normativ. Procesul axiologic generator de drepturi ale omului se desfășoară într-un cadru îngust sau mai larg, în fiecare epocă istorică procesele de valorizare la nivel național coexistând și influențându-se reciproc cu cele ce se realizează la nivel internațional 11. Este important
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
exprimare, libertatea de participare la conducerea societății, libertatea de conștiință, libertatea de asociere etc. De asemenea, egalitatea, ca valoare, are numeroase dimensiuni, spre exemplu: egalitatea în justiție, egalitatea șanselor în educație, egalitatea în drepturi între soț și soție etc. "Conglomeratul" axiologic realizat în jurul unei valori fundamentale este exprimat juridic printr-un ansamblu de norme ce conturează în plan internațional veritabile instituții juridice. O primă consacrare juridică (nu neapărat din punct de vedere temporal) se realizează la nivel internațional, documentele adoptate de către
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe plan juridic. Un anumit drept chiar dacă își găsește geneza în nevoi fundamentale (care și ele au un caracter dinamic și istoric) apare uneori ca o contestare a realității, a unei anumite situații de fapt16. Această contestare îmbracă o formă axiologică în măsura în care se autolegitimează prin practică socială, prin recunoaștere internațională 17. Se evidențiază, credem, o triadă fundamentală pentru examinarea drepturilor omului: nevoi valori drepturi. Valorile exprimă nevoile esențiale și, la rândul lor, sunt operaționalizate în drepturi 18. Pentru orice drept există
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre ele conține elemente viabile, apreciem că aceea care consideră drepturile cetățenești a fi o categorie a drepturilor subiective calchiază cel mai bine realitatea. Alături de fundamentul extrajuridic, axiologic, drepturile omului capătă, deci, în momentul recunoașterii sau consacrării lor prin reglementările interne ale statelor, și o natură juridică distinctă aceea de drepturi subiective. Se adaugă, deci, o dimensiune instrumentală și o determinare de tip pozitivist, decurgând din geneza lor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
obicei, un anumit drept este proclamat în acte constituționale interne, fiind apoi recunoscut și în plan international. Există însă situația inversă, cînd un drept este mai întâi conturat în cadru internațional și doar apoi este preluat în constituții naționale. Conștientizarea axiologică la nivel internațional în special în legătură cu probleme și valori globale generează o anumită presiune normativă dinspre "international" spre "național". 12 V. și B. Conforti, Diritto internazionale, ed. 3, Napoli, Editoriale Scientifica, 1987, p. 203. 13 Credem că nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că domeniul semnificațiilor (prin care noi recunoaștem senzațiile ca plăcute sau dureroase, ca bune sau rele) este heterogen 4 și recesiv cărnii, în care se înregistrează „impresiile originare”. Reducția fenomenologică permite, așadar, relevarea suferinței imanente ca teritoriu necontaminat de judecăți axiologice (bine/rău), ceea ce explică de altfel situația deconcertantă în care aceeași experiență a durerii trupești (suportată într-un lagăr de exterminare, de pildă) acceptă interpretări radical diferite: unii își blestemă zilele, alții își scriu jurnalul fericirii. Atunci când referirea „naturală” a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]