1,423 matches
-
iubirii", nepermisă de "etica bordelului", și aveau amanți cărora le erau devotate, chiar dacă unii le violentau și profitau doar de banii lor. După zece ani, Iama a fost curățată de bordeluri, locul se transformase în Mahalaua Porumbeilor, unde se organizau bâlciuri, au apărut două societăți de navigație, populația s-a triplat iar mulțimea de bărbați avea nevoie de femei la discreție, ceea ce a făcut să se deschidă noi stabilimente, Tivoli, Castelul de flori, Olimpia, Alkazar, cu restaurante, berării, orchestre. Au fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a teritoriilor naționale înstrăinate. Obiectivul strategic condiționează resursele și mijloacele tactice, iar acestea, la rândul lor, determină activitatea operativă. Nu importă că masele largi nu au obiective naționale strategice. Că marea majoritate a românilor de pretutindeni operează cu fenomene de bâlci, cu sintagme precum ”eu și revoluția” sau ”să moară capra vecinului”. Finalizarea procesului de reîntregire a națiunii române depinde de constructiviștii nativi. Procentele vehiculate de antiunioniști nu valorează prea mult. Dacă pe timpul inchiziției ar fi activat ca astăzi sociologi și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mulțime de critici se revarsă bâlbâind asupra sportului și a noului olimpism: Maurass „denunță alinierea patriei la moravuri străine”; în corpul profesoral se pronostichează dezordine școlară; moraliștii imaginari reproșează bicicletei de a da doamnelor gânduri rele. Competițiile au fost asimilate bâlciului, o parte a Bisericii, cea mai puternică din lupta cu Republica anunță atacurile la morală... Dar viața taie și francezii aleg. În toată lumea industrializată se face același lucru și aproape în același moment. Ciclismul, boxul, fotbalul, rugby-ul cunosc printre
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Aceasta nu a fost fără rezistență și luăm ca exemplu dezbaterea din mijlocul anilor 1960 care opunea partizanii fibrelor de sticlă, care autorizau o practică acrobatică, aeriană a asaltului, celor care țineau de modurile tradiționale și notau evenimentul „catapulte de bâlci”. Se știe, ceea ce a adus sub aspectul conjugat al inovației tehnologice sensibilitatea publicului și exigențele spectacolului sportiv: atletul rapid și ușor a detronat săritorul robust de altădată. Această dezbatere este dublă emblematică. Ea arată cât de persistentă este, de-a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de la 1864, prevedea că depozitarul poate să oprească depozitul până la plata integrală cuvenită lui prin cauza depozitului; în sfârșit, art. 1910 din Codul civil de la 1864, arăta că "dacă posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpărat la bâlci sau târg, sau la o vindere publică, sau de la un neguțător care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate să ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului prețul ce l-a costat." 89 L. Ghinea, Unele probleme referitoare la dreptul de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
biliardului ezită între concretețe și volatil. Din dialogul acesta imaginar nu lipsesc retorismele, adresările directe, exclamațiile, interogațiile, invocațiile sau invitațiile. Se conturează o ipostază a circarului care strigă/ invită adunarea la un spectacol care se vrea apropiat de cel al bâlciului, e o alunecare voită spre derizoriu. În mod paradoxal însă renunțarea la idealizarea trăirilor, a experienței are ca efect desprinderea de clișeele literare care duceau la banalizarea anumitor teme, motive, structuri expresive. Ceea ce devine laitmotiv într-un text precum Biliard
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un vocabularul plastic: "Nu știu cum dracu făcuse domnul cu gambetă/ (...) și-n fund mai era un loc cu galben drapat/ unde corbul celebru nemișcat croncănea:/ - Nevermore!" Universul e sumbru și prezentat ironic. Totul pare a se reduce la această baracă de bâlci. Lumea e contrafăcută, corbul însuși e împăiat, Edgar Poe e și el o imagine pictată pe o pânză. Există un refuz al lumii burgheze, o ironie amară: "Duminică oamenii sunt deștepți,/ se plimbă pe bulevarde, merg la cinematograf, câte unii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e contrafăcută, corbul însuși e împăiat, Edgar Poe e și el o imagine pictată pe o pânză. Există un refuz al lumii burgheze, o ironie amară: "Duminică oamenii sunt deștepți,/ se plimbă pe bulevarde, merg la cinematograf, câte unii la bâlci vin să vadă tigri de Bengal/ născuți captivi la Huși și Focșani/ și corbul din poema de peste ocean". Universul descris e în mare măsură caragialian, scandalul de factură balcanică se asociază cu lumea bâlciului, " Odată un nebun fugit din spital
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
merg la cinematograf, câte unii la bâlci vin să vadă tigri de Bengal/ născuți captivi la Huși și Focșani/ și corbul din poema de peste ocean". Universul descris e în mare măsură caragialian, scandalul de factură balcanică se asociază cu lumea bâlciului, " Odată un nebun fugit din spital/ în haină pestriță și coif de ziar/ a vrut corbul să-l fure./ A fost bătaie, comisar și scandal/ și tot mereu la intrare te invită un olog,/ corbul fiind împăiat, domnul cu gambetă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
concludent al toamnei prezintă o lume răsturnată, tema este comună, toamna se asociază morții, dar, pe lângă proiectarea în universul familiar ("am locuința lângă cimitir") a mortuarului, se observă și o deturnare a așteptărilor. Universul e modificat (se păstrează lumea de bâlci, "dricarii cu simbria neplătită/ la rișcă joacă în răspântii o dantură/ să cumpere cercei pentru iubită", în care hazardul își spune cuvântul, dar din care eroticul și thanatosul fac parte în mod firesc), dar se sugerează absența morții (căci în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
chioșc, de pavilion și în copaci. După petreceri (care, în anii ’20, înainte de plecarea poetului la București, se terminau cu artificii), plină de resturile unor asemenea „primitive decorații”, cum le califica, indignat, grădinarul-șef, grădina căpăta „un aspect jalnic de bîlci spre sfîrșit.” 8) E cazul să spun că, loc democratic, grădina era, la fel ca orașul în acea epocă, un loc murdar, fără barem o vespasiană. „Construirea unui closet public și a unui pișuar public” devine obiect de licitații abia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tristețea era sentimentul cel mai puțin agreat. Locuitorii, chiar și în împrejurări nepotrivite, dureroase (și au fost destule), se sileau să rămînă veseli. Dau petreceri în carnaval (care ținea, după calendar, și nouă săptămîni), frecventau permanent „localurile”, se înghesuiau în bîlciuri (cel din Capitală avea și ziar: „Reporterul Moșilor”), mergeau să vadă comedioare (cele mai multe, traduse și localizări), se amuzau copios la „Mița Tirbușon”, „Țivila”, „Zozo” sau la „Spaniola de la Mitică”, își făceau farse, se dedau parodiilor, precum acel personaj de roman
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
într-una din postumele sale, „Verset slav”, figurează și cuvîntul „tango”. 13. „Bucăți de noapte”, loc. cit., p. 321. 14. „Dormitînd”, op. cit., p. 78. Ca unul care le frecventează rar, Bacovia reține partea fascinantă a balurilor, nu cea obositoare, de bîlci sau de iad, falsă, cum fac alți autori. 15. Op. cit., p. 279. 16. Op. cit., p. 54. Cînd e vorba de Bacovia monden, cel mai greu e să ți-l imaginezi în „ținuta de rigoare”: redingotă, jachetă, sacou. 17. Apud: A
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de oi și de vite ca și bîlciurile de veche tradiție, atrag atenția turiștilor și În numeroase cazuri se constituie ca principale motivații ale unor călătorii. Satisfacțiile sunt imense pentru că În cadrul acestor manifestări tradiționale, totul este Îmbrăcat Într-o aureolă oarecum aparte, la care formațiile muzicale populare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat - centru artizanal
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ca și în român, "anchetă universală asupra adevărului" psihologic, concret și individualizat și exprimarea "naturalului" (în jocul actorilor, detaliile punerii în scenă, a costumelor, a decorului și a accesoriilor). 173 Vodevilul este o comedie ușoară, improvizată pe străzile și la bâlciurile Parisului. Dezvoltarea vertiginoasa a vodevilului pe parcursul secolului al XVIII-lea și al XIX-lea în Franța se constituie într-un gen tip. O trăsătură esențială a vodevilului este că aceste mici "peripeții și încurcături neprevăzute din lucrare nu au menirea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
utilizarea tuturor registrelor limbii). Principalii reprezentati ai realismului („secretari ai realității”, cum le zice Balzac), În literatura europeană și americană, sunt: Stendhal („Roșu si Negru”), Honore de Balzac („Comedia umană”), G. Flaubert („Doamna Bovary”), Charles Dickens („Marile speranțe”), W. Thackeray („Bâlciul deșertăciunilor”), N. V. Gogol („Mantaua”), F. M. Dostoievski („Crimă si pedeapsă”), L. N. Tolstoi („Război și pace”), A.P. Cehov („Livada cu vișini”), H. Ibsen („O casă de păpuși”), M. Twain („Prinț și cerșetor”) și alții. În literatura română, pătrunderea realismului s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deosebi romanele și anumite cărți de senzație etalează pe copertă un ghiveci pictural care vrea în felul său să-ți răpească inima, să'ți fascineze ochii și să'ți ia banii, uitând că'n acest mod librăria se apropie de bâlci, iar cartea nu se vinde decât dacă e cât mai țipător vopsită"128. În fața acestui fenomen, H. Oprișan se consolează cu gândul că e mai bine că noi, poporul român, am rămas fideli spiritului critic și sobru francez, punctând în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
există câteva rugi sau nedei. Ruga e o sărbătoare comunitară. Durează două zile (odinioară vor fi fost, cred, treiă, iar pe parcursul acelor două zile, de seara devreme până dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere. Toți împreună - sătenii și, uneori, rudele lor apropiate din satele din jur. Și, cu toate că la bază are o semnificație religioasă (cum o spune și numeleă, ruga e în esență o sărbătoare laică. E sărbătoarea satului. Când spun că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
pentru neocomuniști? Scopul Președintelui rus este, după opinia autoarei care ne-a indus prezentul comentariu, crearea unui „capitalism de stat” și a unei oligarhii de stat, printr-un proces de deprivatizare (cazul companiei „Iukos”). Unii comentatori români cred că și bâlciul privatizării „Oltchim” a fost regizat astfel încât compania să rămână în proprietatea statului, pentru a fi privatizată mai târziu „prin atribuire directă”, ca să devină, eventual, „Oltkim”... Și în Rusia, și în România, propaganda oficială și diferite manipulări au drept rezultat o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
jaf, pe discriminare socială și corupție. Se pare că majoritatea cetățenilor consideră normal ca pe taxele și impozitele plătite de ei să paraziteze o caracatiță financiară ce consumă enorm, pe funcție și nu pe muncă cuantificabilă. Alegătorii urmăresc la televizor bâlciul „politic” cotidian, pe care apoi îl dezvoltă în familie și între prieteni, fără a ști (sau a dori să știe!) că există țări (de ex., Suedia) 147 unde funcția de reprezentare a intereselor comunității este o datorie obștească; deputatul se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au pierit cinstea și onoarea, respectul pentru viața și credința celui de-alături, simțul datoriei hrănit de amintirea celor care au fost și de gândul la aceia care vor veni. Când constat că mulți cetățeni români au început să perceapă bâlciul politic drept normalitate, să înghită rația zilnică de poșircă verbală cu halba, ca pe o băutură aleasă, mă prinde spaima. De aceea caut medicația necesară, elixirul care limpezește mintea și curăță sufletul de murdăriile cotidiene. În marile creații ale geniului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru neocomuniști? Scopul Președintelui rus este, după opinia autoarei care ne-a indus prezentul comentariu, crearea unui „capitalism de stat” și a unei oligarhii de stat, printr-un proces de deprivatizare (cazul companiei „Iukos”). Unii comentatori români cred că și bâlciul privatizării „Oltchim” a fost regizat astfel încât compania să rămână în proprietatea statului, pentru a fi privatizată mai târziu „prin atribuire directă”, ca să devină, eventual, „Oltkim”... Și în Rusia, și în România, propaganda oficială și diferite manipulări au drept rezultat o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
jaf, pe discriminare socială și corupție. Se pare că majoritatea cetățenilor consideră normal ca pe taxele și impozitele plătite de ei să paraziteze o caracatiță financiară ce consumă enorm, pe funcție și nu pe muncă cuantificabilă. Alegătorii urmăresc la televizor bâlciul „politic” cotidian, pe care apoi îl dezvoltă în familie și între prieteni, fără a ști (sau a dori să știe!) că există țări (de ex., Suedia) 147 unde funcția de reprezentare a intereselor comunității este o datorie obștească; deputatul se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]