1,332 matches
-
comanda tirului.) Tun cu particule, își caută singur ținta. Nu-i mișto? Uap! Am putea prăji o jumătate de oraș cu asta. Mai avem și rachete cribloare tactice, puști cu impulsuri de plasmă fazată, apărători sonice electronice, mine nucleare, cuțite, bâte... Hicks întinse brațul pentru a-l apuca pe Hudson de ținuta de luptă și pentru a-l obliga să se așeze. I se adresă cu glas scăzut dar autoritar. ― Gura. ― De acord, Hicks. Hudson se conformă, cumințindu-se brusc. Ripley îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
deschideau ușa prin spate, să intru direct la teancuri. Iubeam benzile desenate, mă regăseam în lumea cauciucată a Castravetelui Mascat și simțeam bucurii inimaginabile în călătoriile transatlantice ale lui Corto Maltese. Îmi plăceau slipul de piele al lui Rahan și bâta noduroasă cu care Gardianul-Șef îl urmărea pe Léo. Aveam 38 de ani, mașină, o slujbă stabilă, o femeie adevărată lângă mine și tot ce mă fascina era slipul de piele al lui Rahan! Firește, așa cum susțin doctorii, de la Dr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe Rasputin; Ragnar, vikingul cu spadă aurită și coif înaripat sau Loup-Noir, indianul fără trib, exilat în Far-West-ul ticsit cu șerpi, coioți și albi răi. Pe-ăștia îi citeam pe sărite, mi se păreau mari și vulnerabili, o lovitură de bâtă i-ar fi doborât, un glonț le-ar fi putut sfârteca țeasta, împrăștiind cerneală și bucăți de os peste iluziile mele de puști răsfățat. Anticarii îmi știau deja nebunia; unii poate o și înțelegeau. Titi și Titu, pe Moșilor, săreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
singure la mine, atrase de farmecul savant și-otrăvitor al vorbelor specific profesorilor de literatură. Indivizii te puteau plimba oriunde, sucindu-ți mințile plăcut și insesizabil: de la filosofia lui Maiorescu, la rujul Emiliei Răchitaru, și de la mustața lui Caragiale, la bâtele Fraților Jderi. Din paginile romanelor, îți explicau dedesubturile vieții, amestecând personaje, versuri, citate, întâmplări imaginare, ca și cum ar fi ajuns în posesia unor răspunsuri infailibile, demne de-a fi împărtășite și altora, cu precădere fetelor cu 20 de ani mai tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
arunca, erau incasabile și lăsau urme cumplite); printr-o înțelegere curioasă și unanim respectată, uneltele de joc erau ferite, pentru a permite mai departe partidele, conflictele și, inevitabil, bătaia. Toată lumea fugea la douășpe, când se-auzeau sirenele poliției, culegând cuțitele, bâtele rupte și răniții. Nu rămânea nimic pe câmpul de luptă, nici un om, nici un obiect, fiecare gașcă se retrăgea în cartierul ei. Tot pe la miezul nopții, se goleau și străzile: ieșeau căminiștii din schimb. Îi vedeai de departe, valuri-valuri, traversau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-l șterg de pe fața pământului, după care să-i duc resturile la o expoziție internațională. Iubirea noastră față de el se transformase în ură, ca atunci când stai prea mult aproape de cineva. Bucureștiul părea slab și arogant, timpul trecuse peste el cu bâte și pietre, săbii și flinte, dar mai ales camioane și buldozere, pătându-l de jeg și rușine. Locuitorii lui erau vicleni și resemnați, cetățeni ascultători, veșnic căzuți în dizgrație, revoltați doar în vise, la cârciumă sau pe-o pânză de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prune pentru țuică. Treaba a mers așa ani buni, cu pânde pe deal și transporturi clandestine de saci pe malul gârlei. Când erau prinși, Leordenii îi chemau în ajutor pe Vrăbieni, un neam de bătăuși care intervenea cu furci și bâte, ca pungașii din Gangs of New York. Robanii veneau și ei cu jandarmii, se urca dealul în forță, călare, și, pe întuneric sau la lumina torțelor, începea bătaia. Oamenii se loveau puternic, cu plăcere, chiuind de nervi și bucurie. Din jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
comunal, după care jandarmii săreau în camionetă și plecau fluierând la Târgoviște. A doua zi, încăierările o luau de la capăt, pe ulițe sau printre case. Noaptea, te puteai trezi cu un laț la picioare sau pocnit în cap de-o bâtă nevăzută. Nervoși și obosiți de anchete, sătenilor le-a mai venit un gând: să-și facă singuri dreptate. Nu apăruse încă Răscoala, așa că ideile veneau din altă parte. Prin mai 1929, au găsit un fel de bilet, cartonat ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
clar decât cel mai iscusit dintre astrologii posturilor TV: în rânjetul lui se scăldau toate neîmplinirile unei vieți de ratat. Bulevardul 1 Mai devenise un imens ring de box unde se-nfruntau mii de oameni, bărbați și femei lovind cu bâte și cuțite, zdrobindu-și oasele cu plumbi și potcoave ascunse-n mănuși, crăcănați peste mormanele de nămeți și scaune rupte. Aș fi putut să mă trezesc. Cotrobăind nițel prin culise, mi-aș fi descoperit biografia invadată de turma de prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism, reacționism, antisemitism. București: Editura "Cuvântul Liber". Ureche, G. (1955). Létopisețul țărâi Moldovei. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de introducere la cursul de istoria românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rușine casnică și publică, r[egele] a crezut că p[oporul] r[omîn] n-o are. M[aiestatea] Sa n-a cercetat niciodată cine-i Candiano. Dac-ar fi cercetat, ar fi aflat că e fiul unui grec, care căpăta bâte la spate de la supprefectul din Mizil (Tocilescu bătrînul) pentru escrocherii; dac-ar fi cercetat cine-i Rosetti, ar fi aflat că e grec ș. a. m. d., dac-ar fi cercetat de Pilat* afla că e fiul unui lumânărar grec din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
falimentare ale acestora, prin intervenția marilor corporații americane, evitând astfel imixtiunile colonialiștilor de peste ocean. Theodore Roosevelt era de părere că America trebuie să folosească un limbaj blând în exprimarea publică și în activitatea diplomatică, dar să aibă la îndemână o bâtă solidă (speak softly, but carry a big stick). Vezi dilema bâtă vorbe dulci și la SOFT POWER, iar pentru o competentă descriere a mănușii de catifea de pe pumnul de fier, vezi cartea cu același nume (Velvet on Iron: The Diplomacy
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
colonialiștilor de peste ocean. Theodore Roosevelt era de părere că America trebuie să folosească un limbaj blând în exprimarea publică și în activitatea diplomatică, dar să aibă la îndemână o bâtă solidă (speak softly, but carry a big stick). Vezi dilema bâtă vorbe dulci și la SOFT POWER, iar pentru o competentă descriere a mănușii de catifea de pe pumnul de fier, vezi cartea cu același nume (Velvet on Iron: The Diplomacy of Theodore Roosevelt) a lui Frederick W. Marks, III (bibliografie). ROSTOW
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rye. Catcher este denumirea unuia din posturile cheie în baseball, desemnând pe cel ce încearcă să prindă mingea, alături de celelalte posturi de pitcher (cel ce aruncă mingea, uneori chiar președintele, vezi FIRST PITCH) și batter, cel ce lovește mingea cu bâta. O altă coincidență, sau un detaliu care a mărit vizibilitatea inițială a titlului romanului în 1951, a fost dramaticul meci de baseball al secolului, jucat în același an între The New York Giants și The Brooklyn Dodgers, care apare ca punct
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Roosevelt la începutul secolului american, o actualizare a doctrinei Monroe (vezi MONROE DOCTRINE), poate fi interpretată, în funcție de context și perspectiva adoptată, fie drept o formă de soft power, fie de Big Stick Policy: "Vorbește cu blândețe, dar ține în mână bâta". Mai aproape de zilele noastre (și ale lor), cu puțin timp înaintea precedentelor alegeri prezidențiale, Madeline Albright publica Memo to the President Elect: How We Can Restore America's Reputation and Leadership (Albright 12), în care îl consilia pe viitorul șef
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se intitulează Început de drum și continuitate. Sunt reproduse versuri de Mihai Beniuc, Aron Cotruș, Tudor Arghezi, Vasile Nicolescu. Poezie semnează Ilie Măduța, Lucian Emandi, Vasile Speranță, Dorel Sibii. Cu proză figurează Horia Ungureanu, Cornel Marandiuc, Ion Văran, Iosif Maria Bâta, Dumitru Toma. Oficiul critic este îndeplinit de Viorel Gheorghiță, Vasile Dan, Ovidiu Pecican. În general, publicația se concentrează asupra cărților arădenilor, promovând îndeosebi literatura locală. Numărul din iunie este dedicat lui Mihai Eminescu. Rubricile permanente sunt „Însemnări”, „Cenaclu”, „Opinii”. V.
VIAŢA LITERAR-ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290524_a_291853]
-
cere vreo anchetă („Lasă ancheta, tovarășe ! N-auzi vorbele care umblă ?”). Nu apare nici un milițian, nici un medic legist, nici un procuror. Salopetele murdare țin loc de robe. Justiția muncitorească s-a înfăptuit. Alăturați în minte acestei secvențe imaginile minerilor lovind cu bâtele, pumnii și picioarele cetățeni luați de pe stradă în Piața Universității, vinovați de a purta plete, ochelari sau fustă scurtă. Și bucureștenii înși rați pe margini și aplaudând cu voioșie. Amintiți-vă strigătul : „I-me-ghe-be, face ordi-ne !”. Și puneți în montaj cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fără surâs. Reconstituirea (1970) sau Cremă de mandarine. Oriental În 1969, anul în care Lucian Pintilie realiza Reconstituirea, ecourile ’68-ului revoluționar răzbăteau și în România. Cehoslovacia invadată de Armata Roșie, tinerii cehi și slovaci apărând Primăvara de la Praga cu bâte, pietre sau mâinile goale în fața tancurilor și AKM-urilor ; China, plină de sânge și groază, în urma vânătorii de intelectuali lipsiți de apărare în fața sălbaticelor Gărzi Roșii, operațiune cunoscută sub numele de Revoluția Culturală. În Chicago, sute de polițiști sparg cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de orice bănuială și critică, învestit ca judecător cu salopetă în loc de robă, și- a făcut simțite efectele în iunie 1990, când mii de bucureșteni îi aplaudau de pe margine pe minerii veniți direct din șut ca să restabilească ordinea și dreptatea cu bâte și lanțuri împotriva unor tineri luați de pe stradă pe criteriul înfățișării - plete, ochelari, barbă, fustă scurtă, machiaj. Cu numai cinci pelicule catalogabile ca anti-sistem în patru decenii - Directorul nostru, Reconstituirea, O lacrimă de fată, Croaziera, Faleze de nisip - nu se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de termeni apreciați ca foarte expresivi, aparținând "ansamblului metaforic al exploziei" și exprimând "urâțenia fizică sau promiscuitatea umană". La nivelul utilizărilor pe care le-am semnalat, se poate observa însă că acestea sunt în realitate polisemantice. 11 Vezi nominale ca bâtă, copac, pomist, tufă (de Veneția), varză (Milică 2006: 402). 12 Există totuși unele răspunsuri afirmative, în care sunt notate exemple ca a. ochelarista de Ana, b. drogatul de Vlad, catalogate de autori ca aprecieri neutre. Pentru exemplul a. este notată
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
la o masă plină de hârtii, este prins cu activitatea de a nota ceva pe hârtia din fața sa. În spatele lui, vrafuri de hârtii așezate pe trei rafturi în perete, de care atârnă câtiva săculeți. Un țăran se sprijină într-o bâtă și privește interogativ scena din față. Celălalt pândește indecis, din ușă, oamenii dinăuntru. Și la nivelul construcției personajelor ceea ce domină este contrastul. Gestica personajelor se împarte între umilință de partea țăranilor veniți să plătească birurile, respectiv aroganță și o atitudine
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
descrisă surprinde personajele în mișcare. Rămân astfel neinteresante figurile din partea stângă a tabloului, figurine care nu participă la scenă, ci sunt parcă în așteptare: la masa de lângă ușă un funcționar este adâncit în calcule, un țăran așteaptă sprijinit într-o bâtă și cu căciula în mână, iar altul stă ascuns după ușă. Predilecția pentru scena de acțiune în defavoarea celor pasive susține din nou ipoteza unei lecturi de identificare a personajului contemplator, descriptorul, cu un rol din scenariul redat pe pânză. Reta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fie la alegerea jucătorului. CĂLUȘUL- joc bărbătesc. Este răspândit în Oltenia și Muntenia. Are trei părți și un număr mare de figuri cu denumiri ca: Floricica, Oglinda, Rața, Ghorghița etc. Mișcările cuprind bătăi și sărituri executate cu sprijin pe o bâtă. CEARDAȘUL- dans popular maghiar format din două părți: una în mișcare mai lentă numită LASSAN și una în mișcare mai rapidă numită FRISKA. Se dansează în perechi. DEDOI- joc de perechi specific Banatului. Pașii sunt repezi și mărunți, iar trecerile
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]