2,818 matches
-
loc la Muzeul Satului din Timișoara, vernisajul fiind prezentat de criticul de artă Deliu Petroiu, un ilustru om de cultură și cunoscător al artei naive. Totul era așezat cu grijă într-o casă bătrânească, ce fusese cândva locașul unui țăran bănățean simplu ce clădise cu mâinile și sudoarea frunții cele două camere; încăperi destul de mari, ce aveau să se transforme pentru moment într-o adevărată galerie în care fantezia artistului naiv de a zugrăvii pânzele, a transformat fiecare colțișor în diferite
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de raidurile anglo-americane, care ajunseseră și prin Banat, și, directorul Seminarului a obținut de la Autorități, mutarea noastră la Pesac, o comună la vreun ceas depărtare cu trenul de Timișoara. Un sat mare, de gospodari înstăriți, cu români și „șvabi”, nemți bănățeni, deopotrivă ca număr, care munceau și trăiau în bună înțelegere. Dar, la nici o săptămână, într-un miez dee noapte, un bombardament asupra orașului de pe Bega, a zguduit pământul atât de năpraznic, încât ușa de la intrare a sărit din clanță. Când
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1944-1945), Marius Munteanu (redactor-responsabil în 1945). Din 6 august 1941 până la sfârșit se menționează: „Ziarul apare sub conducerea unui comitet”. În 1940 subtitlul este „Foaie culturală-economică-socială”, apoi „Vestul social-economic-cultural”, iar între 22 noiembrie 1944 și 9 martie 1945 „Tribuna demnității bănățene”. Publicația își schimbă de mai multe ori formatul, numărul de pagini și periodicitatea (după 1940 se editează uneori săptămânal, cu apariție neprecizată). Este interzisă de Guvernul N. Iorga în 1931, între 20 septembrie și 22 decembrie, sub acuzația „organ răzvrătit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
numere întregi, consemnând evenimente din diferite domenii (la rubrici precum „Literare-culturale-artistice”, „Preocupări artistice”), știri și informații culturale, revista presei, cronică de carte, de film, sportivă etc. Se urmărește promovarea personalităților locale din toate sferele de activitate în rubrici ca „Figuri bănățene” (susținută de Ioachim Miloia, Liviu Jurchescu, Traian Topliceanu și mai ales de Vicențiu Bugariu (care în 1931 își va reuni contribuțiile în Banatul de altădată), „Din trecutul Banatului” (unde se reproduc pagini de istorie de Traian Birăescu ș.a.) sau cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Traian Topliceanu și mai ales de Vicențiu Bugariu (care în 1931 își va reuni contribuțiile în Banatul de altădată), „Din trecutul Banatului” (unde se reproduc pagini de istorie de Traian Birăescu ș.a.) sau cu informații despre geografia regiunii (rubricile „Priveliști bănățene”, „Din viața urbelor bănățene” ș.a.). Un profil spiritual al zonei va schița în 1930 G. Călinescu în Opinii fugare și libere despre Banat. Alături de articole de orientare estetică și de educație artistică (se reproduc, de pildă, texte de Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
ales de Vicențiu Bugariu (care în 1931 își va reuni contribuțiile în Banatul de altădată), „Din trecutul Banatului” (unde se reproduc pagini de istorie de Traian Birăescu ș.a.) sau cu informații despre geografia regiunii (rubricile „Priveliști bănățene”, „Din viața urbelor bănățene” ș.a.). Un profil spiritual al zonei va schița în 1930 G. Călinescu în Opinii fugare și libere despre Banat. Alături de articole de orientare estetică și de educație artistică (se reproduc, de pildă, texte de Lucian Blaga din volumele Ferestre colorate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
nuvele (Petru Vintilă, S-a stins pe drum un felinar), proză reportericească (Oameni și locuri din Căraș de Virgil Birou). Corespondențe trimit Filaret Barbu (Scrisori vieneze), Nicolae Ivan (Scrisori din Paris, Scrisori din Veneția) ș.a., se reeditează extrase din Scrisori bănățene de Cora Irineu. Cu memorialistică se produc Ion Montani (Cum s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna”), Sever Bocu (Memorii) ș.a. Însemnări de călătorie publică Ion Simionescu, Aurel D. Bugariu, Marilina Sever
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Crimeii. O stemă e și ea un ecosistem, conținând un biotop - scutul - și o biocenoză - mobilele, imaginile de pe scut. În 1859, scutul a adăpostit zimbrul moldovean și vulturul muntean. Aveau să intre mai apoi, pe același scut, delfinii Dobrogei, leul bănățean și un alt vultur, dar ardelean. Numai simboluri animaliere deci, semn al unei anume unități ce a urmărit biocenoza românească În toată istoria ei, inclusiv În vremurile fragmentării. Dar ecologia, aceea propriu-zisă, ne mai spune ceva și de aceea m
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
state, de un înalt analist de la NATO, de Jirinovski și de un mahăr de la FMI. Unul să-i procure cartofi de Harghita, altul să pună o pilă la primărie pentru retrocedarea unei case, altul să-l roage de-o rețetă bănățeană de cozonaci. Când SRI-ul îi cere detalii, Vasile B. refuză. „Lăsați-i, mă, fraților, în pace. Ne știm de când eram mici. Și, la urma urmei, Bush și Putin sunt cei care au nevoie de mine. Președinți, președinți, dar cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
formă - Satul uitat... - și în legătură cu asta - ai fost acasă? Eu mă duc la sfîrșitul săptămînii ce vine - îți telegrafiez cînd, și voi fi fericit dacă vei putea veni la gară, singur, sau, dacă situația permite, cu duduca din Letea. [...] Scrisul bănățean n-a apărut și mult timp n-o să apară (poate săptămîni), din cauza schimbării titlului. Ei spun că te vor tipări. Toți cei de la Iași, plus Ciopraga , mi-au vorbit de tine foarte frumos. Abia aștept să te văd. Sînt singur
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Oaspeții au fost conduși la Castelul Peleș. Aici, în Sala Maurescă, s-a servit un dejun la ora 13. Marți, 24 ianuarie. La Mânăstirea Radu Vodă din București are loc sfințirea drapelului Despărțământului București al Uniunii Foștilor Voluntari Români ardeleni, bănățeni, bucovineni, basarabeni și macedoneni din Războiul pentru Întregirea Neamului. Marele Voievod Mihai a fost nașul drapelului, cu încuviințarea regelui Carol. Joi, 26 ianuarie. Carol al II-lea însoțit de Mihai revin de la Sinaia la București (ora 1450) la reședința de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Încercări epice în anii din urmă, VTRA, 1996, 5; Adrian Popescu, Un jurnal moral, ST, 1996, 7-8; George Buteanu, Jurnale, „Dilema”, 1996, 178; Nae Antonescu, „Rusalii ’51”, VTRA, 1996, 10; Gheorghe Grigurcu, Conștiința Timișoarei, RL, 1996, 46; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 171-174; Perian, Scriitori, 198-204; Mircea Mihăieș, Tratat de disperare, O, 1997, 6; Daniel Cristea-Enache, Căldură mare, ALA, 1997, 327; Ioan Stanomir, Infernul cotidian, LCF, 1997, 39; Ruxandra Ivăncescu, Două fețe ale realului, două fețe ale textului, VTRA, 1997, 11; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
sub cruce, un pumn de țârână.” 2.3. PĂRINTELE ILIE IMBRESCU Părintele Ilie Imbrescu, unul dintre marii mărturisitori și pătimitori ai neamului românesc, s-a născut la 26.04.1909 în localitatea Dalboșeț, din județul Caraș, în familia unui preot bănățean, care-i transmite încă din copilărie educația creștină. Școala primară o face în limba maghiară, iar liceul în Caransebeș, pentru ca apoi să urmeze, începând din toamna lui 1926, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți, unde destul de repede se manifestă și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pierdute, una în germană și cealaltă în sârbă. Prima, o scurtă istorie a Banatului, trebuia, prin informațiile ei, să completeze, după un plan dat, lucrarea unui istoric maghiar, neidentificat. A doua se referea la conviețuirea sârbilor și românilor în satele bănățene. În limba germană s-a păstrat Mehadier Chronik, o vastă prezentare a districtului Mehadiei destinată străinilor, urmărind istoria românilor, în special a celor din regiune, de la romanizarea Daciei până la sfârșitul războiului ruso-austro-turc. Tot în germană este și Cronica Mehadiei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
românești, surse bizantine. În a treia parte, despre istoria Banatului în secolul al XVIII-lea, recurge la mărturiile unor bătrâni localnici, ale tatălui său, la propriile amintiri, utilizează calendarele și presa vremii, poate și jurnale de campanie ale regimentelor grănicerești bănățene. Cronica include și informații oferite de izvoare arheologice, epigrafice, numismatice, de cărțile populare și de folclor. Problema cuceririi și romanizării Daciei, cu referiri mai bogate la Banat („Dația Ripenzi sau Râpărea”), tratată nu foarte diferit în raport cu istoricii Școlii Ardelene, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
avântul cunoscut sub Matei Basarab, activitatea lui Simion Ștefan, conflictele religioase din Ardeal. Mai originală, cu un pronunțat caracter memorialistic, partea a treia a cronicii este valoroasă și sub aspect literar. Se dau numeroase știri despre viața socială a satelor bănățene, despre opoziția locuitorilor la militarizarea regiunii, despre haiduci, se fac bogate referiri de ordin economic (comerț, prețuri, monede etc.) și cultural, legate de învățământ și biserică, despre activitatea unor prelați (Ioan Inocențiu Micu-Klein, Vichentie Popovici ș.a.) și despre frământările religioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Limba cronicii, interesantă sub raport lingvistic, abundă în arhaisme, regionalisme din sud-estul Banatului și în termeni străini, mai ales germani, desemnând noțiuni militare și administrative. Topica frazei, cu predicatul la sfârșit, este proprie și scrierilor Școlii Ardelene. Întemeietor al istoriografiei bănățene, spirit iluminist, S. de H. se integrează, dintr-o perspectivă complementară, în ambianța istoriei sud-est europene. SCRIERI: Însemnări de cronică de protopopul Nicolae Stoica și alții, în N. Iorga, Observații și probleme bănățene, București, 1940, 97-118; Cronica Banatului, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
și scrierilor Școlii Ardelene. Întemeietor al istoriografiei bănățene, spirit iluminist, S. de H. se integrează, dintr-o perspectivă complementară, în ambianța istoriei sud-est europene. SCRIERI: Însemnări de cronică de protopopul Nicolae Stoica și alții, în N. Iorga, Observații și probleme bănățene, București, 1940, 97-118; Cronica Banatului, îngr. și introd. Damaschin Mioc, București, 1969; ed. Timișoara, 1981; Mehadier Chronik, îngr. Damaschin Mioc și Adolf Armbruster, București, 1980; Scrieri. Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane. Povești moșăști. Varia, îngr. și pref. Damaschin Mioc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Timișoara, 1981; Mehadier Chronik, îngr. Damaschin Mioc și Adolf Armbruster, București, 1980; Scrieri. Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane. Povești moșăști. Varia, îngr. și pref. Damaschin Mioc, tr. Costin Feneșan, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Ion B. Mureșianu, Din trecutul slovei bănățene. Despre Nicolae Stoica de Hațeg, „Luceafărul”, 1940, 4; Suciu, Lit. băn., 266-271; Aurel Bugariu, „Cronica Banatului” de N. Stoica de Hațeg (1683-1827), Timișoara, 1947; Bujor Surdu, Desfășurarea războiului austro-turc din 1788-1790 pe teritoriul Banatului, descrisă de un contemporan, „Anuarul Institutului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Herculane din 1803, ctitorită de protopopul Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1977, 7-9; P. Radu, Dimitrie Onciulescu, Contribuții la istoria învățământului din Banat până la 1800, București, 1977, 119-124, passim; Dicț. lit. 1900, 817-818; Damaschin Mioc, O lucrare inedită a cronicarului bănățean Nicolae Stoica de Hațeg: „Povești moșăști, scolarilor rumânești”, MB, 1980, 7-9; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, 192-195, 274-278, 299-300, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 423-424; Dicț. scriit. rom., IV, 395-397; Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, Iași, 2002, 357-358
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
care le ofereau multiple posibilități de exprimare economică. Nemulțumirile populației românești care s-a văzut, din nou, la cheremul funcționarilor imperiali și asuprită de armata sârbă au fost aduse la cunoștința aliaților prin Memoriul românilor din cele trei departamente (comitate) bănățene: Caraș-Severin, Timiș și Torontal către domnul general Berthelot, în chestia abuzurilor comise de trupele de ocupație sârbești contra populației române din Banat. Printr-o formulare plastică, semnatarii au arătat că, în pofida unei lupte comune împotriva oprimării austro-ungare până în 1918, după
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Acțiunile desfășurate de Ungaria după 1919 în favoarea reluării Transilvaniei au fost analizate și sintetizate în studiul Acțiunea Serviciului de spionaj și propagandă maghiar din România, elaborat în perioada 1936-1937, care a arătat ca minoritarii dețin 80% din industria transilvană și bănățeană, aveau 209 publicații în 1935, față de 59 în 1919 și dispuneau de 400-500 asociații culturale, religioase, sportive sau de altă natură. În plus, 50% din funcționarii publici erau minoritari, însă majoritatea dintre aceștia „nu au voit” să învețe limba română
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
recomandă pentru funcția de director al Editurii Univers. A debutat în 1958, la „Luceafărul”, pentru ca în 1961 să-i apară primul volum, monografia Alexandru Sahia. Colaborează constant la „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Săptămâna”, „Amfiteatru”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Scrisul bănățean”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Zeit und Kultur”, „Kurier der Bochum Universität” (Germania), „Slovenske Pohlady” (Cehoslovacia). A participat la câteva controverse literare interne și internaționale dure, ceea ce i-a marcat viața, apărând dreptul editorilor de a tipări publicistica politică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
1999), Analele Universității din București au editat două numere tematice dedicate studiului alterității (1984 și 1992), profesorul Zub, la Iași, a coordonat volumul Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc (1996), În timp ce școala istorică de la Cluj, sprijinită de eforturile colaboratorilor săi bănățeni, a publicat trei volume intitulate Identitate și alteritate (1996, 1998, 2003), rezultate În urma simpozioanelor anuale desfășurate pe această temă la Lugoj. Tot ca un semn al „instituționalizării” imagologiei, În calitatea sa de ramură recunoscută a cercetării istorice, se remarcă faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Adrian Marino, profesorul Nicolae Bocșan a analizat imaginea Europei În cazul românilor bănățeni din perioada iluministă, urmărind modalitățile prin care s-au concretizat În acest caz particular clișeele și trăsăturile generale ale imaginii. Ca și În sinteza sa dedicată iluminismului bănățean, profesorul Bocșan este interesat de difuzarea ideilor europene ale vremii În spațiul românesc și de rezonanța acestora În mediul respectiv. De asemenea, el abordează efectele produse În sfera ideologiei politice și culturale, În cea a militantismului politic, precum și În ceea ce privește cristalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]