978 matches
-
38.647 158 18. C.S.V. Râșnov Râșnov 38.646 186 Județul BRĂILA IMOBILUL Denumirea Adresa Numărul Suprafața Nr. circumscripției imobilului de inventar desfășurată crt. sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 6. C.S.V. Salcia Tudor Salcia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
Brașov 38.647 158 18. C.S.V. Râșnov Râșnov 38.646 186 Județul BRĂILA IMOBILUL Denumirea Adresa Numărul Suprafața Nr. circumscripției imobilului de inventar desfășurată crt. sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 6. C.S.V. Salcia Tudor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
38.647 158 18. C.S.V. Râșnov Râșnov 38.646 186 Județul BRĂILA IMOBILUL Denumirea Adresa Numărul Suprafața Nr. circumscripției imobilului de inventar desfășurată crt. sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 6. C.S.V. Salcia Tudor Salcia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
Județul BRĂILA *Font 8* --------------------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL Denumirea Adresa ------------------------------------------------ Nr. circumscripției imobilului Numărul Suprafață Suprafață terenului, crt. sanitare (localitatea) de inventar desfășurată a exclusiv suprafață veterinare actuale M.F.P. clădirii (mp) ocupată de clădire (mp) --------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 --------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Berteștii Berteștii 34.239 243 1.404 de Sus de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]
-
BRĂILA *Font 8* --------------------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL Denumirea Adresa ------------------------------------------------ Nr. circumscripției imobilului Numărul Suprafață Suprafață terenului, crt. sanitare (localitatea) de inventar desfășurată a exclusiv suprafață veterinare actuale M.F.P. clădirii (mp) ocupată de clădire (mp) --------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 --------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Berteștii Berteștii 34.239 243 1.404 de Sus de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca 34
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]
-
Arad 2. Bacău Bacău Secția de recuperare nutriționala pediatrica a Spitalului Județean Bacău 3. Bacău Moinesti Secția de recuperare pediatrica a Spitalului Moinesti 4. Bihor Bratca NPI Bratca 5. Bihor Remeti NPI Remeti 6. Bihor Tinca NPI Tinca 7. Brăila Bărăganul Spitalul de recuperare neuro- psihomotorie Bărăganul 8. Călărași Călărași Secția de recuperare pediatrica (Spitalul Județean Călărași) 9. Cluj Cluj-Napoca NPI I - Spitalul clinic de copii 10. Cluj Cluj-Napoca NPI ÎI - Spitalul clinic de copii 11. Constantă Constantă SRP - Spitalul Clinic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166518_a_167847]
-
recuperare nutriționala pediatrica a Spitalului Județean Bacău 3. Bacău Moinesti Secția de recuperare pediatrica a Spitalului Moinesti 4. Bihor Bratca NPI Bratca 5. Bihor Remeti NPI Remeti 6. Bihor Tinca NPI Tinca 7. Brăila Bărăganul Spitalul de recuperare neuro- psihomotorie Bărăganul 8. Călărași Călărași Secția de recuperare pediatrica (Spitalul Județean Călărași) 9. Cluj Cluj-Napoca NPI I - Spitalul clinic de copii 10. Cluj Cluj-Napoca NPI ÎI - Spitalul clinic de copii 11. Constantă Constantă SRP - Spitalul Clinic Județean Constantă 12. Constantă Mangalia NPI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166518_a_167847]
-
Prunus domestică L. ─────────────────────────────────────────────────────────��────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Maturitatea (radierii) de consum (luna/decadă) ────────────────────────────────���─────────────────────────────────────────────── Albatros 1037 1979 2000 VIII/ 3-IX/1 Alină 1052 1991 VIII/1-2 Andreea 1052 2000 VIII/2-3 Anna Spath 1037 1999 IX/1-2 Bărăgan 17 1041 1991 VII/2-3 Carpatin 1037 1983 1999 VII/2-3 Centenar 1037 1978 1999 VIII/1-2 D'Agen 1037 1999 VIII/ 3-IX/1 Dâmbovița 1037 1982 1998 VIII/2-3 Delia 1040 2002 IX/1-2 Diana 1037 1983 1999 VII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Intervenție 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Tiha Bârgăului Reabilitare sediu primărie 300 ─────────────────────���──────────────────────────────────────────────────────── 7 Județul Brăila TOTAL 13.650 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Însurăței Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Făurei Cheltuieli curente și de capital 250 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Ianca Cheltuieli curente și de capital 500 ──────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────── Comuna Bărăganul Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Berteștii de Jos Cheltuieli curente și de capital 200 ───────────────────────────────────────────────���────────────────────────────── Comuna Bordei Verde Cheltuieli curente și de capital 250 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Ciocile Cheltuieli curente și de capital 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Cireșu Cheltuieli curente și de capital
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
fără vorbe, o încercare foarte grea în mijlocul unei lumi colorate, de iarmaroc, tu să fii doar o tăcere și totuși spectatorul să înțeleagă tot ce nu poți să spui. Filmam într-un sat de pe Neajlov, unde se adunase tot praful Bărăganului, costumul meu venea direct din vechile magazii ale Buftei, o manta jerpelită care trecuse înainte probabil prin toate producțiile studioului și nu fusese spălată probabil de la Răsună valea. Avea un miros de vechi cu praf, ploșniță, nuci proaspete și vin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
căruia, dacă e să simplificăm benefic lucrurile, îi datorăm spectaculoasa cădere a comunismului rezidual și venirea la putere a formațiunii realmente democrate, nelegată prin nimic de tarele regimului care l-a ținut pe Corneliu Coposu în temniță și în pustia Bărăganului. Vă mai amintiți cum arăta acest sediu în '90, '91, '92, cînd partidul lui Maniu era împroșcat de ticăloșii din formațiunile securist-iliesciene cu cele mai mîrșave scorneli? Boierescul palat se afla sub o continuă stare de asediu, mohorît și cotropit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Vistea de Jos 34. Hoghiz │70. Voila 35. Holbav │71. Voivodeni 36. Homorod │72. Vulcan JUDEȚUL BRĂILA cu reședința în municipiul BRĂILA A. ORAȘE: ───────── I. BRĂILA (municipiu) B. COMUNE: ────────── 1. Baldovinesti │36. Mihail Kogălniceanu 2. Batogu │37. Mircea Vodă 3. Bărăganul │38. Movila Miresii 4. Bertestii de Jos │39. Pitulați 5. Bordei Verde │40. Plopu 6. Cazasu │41. Racoviță 7. Chiscani │42. Rimnicelu 8. Ciocile │43. Romanu 9. Ciresu │44. Roșiori 10. Ciineni-Băi │45. Sălcia 11. Colțea │46. Salcia-Tudor 12. Corbu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Cartier Costieni, bl.28, 10 ap.20, județul Buzău ─────────────────────────────────────────────���────────────────────────────────── 65 Buturoaga Marin Reșița, Aleea Narcisei, bl.6, sc.1, ap.2, județul Caraș-Severin 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 66 Măhui Elenă Daniela sat Vișini, comuna Independența, �� județul Călărași 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 67 Mihalache Jenel Călărași, str. Bărăganului nr.3, bl. L35, sc.1, ap.2, județul Călărași 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 68 Toader Marioara Călărași, str. Belșugului, bl. M18, sc.B, ap.14, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 69 Zaharia Alexandru Budesti, județul Călărași 5 ─────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── 70 Petre Viorica Fundulea, str. Tufănelelor nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
prindă felul în care, în umilitatea periferiei și a atelierului, imaginile înregistrate aveau efecte și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene. În Tablouri și cântece din călătoria mea (1938), Slove desculțe (1939), Daruri pentru cocioabe (1944) S. continuă să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
două zone naturale cu resurse variate, ca și vecinătatea Dunării pot fi apreciate ca favorabile. Cu toate acestea, au existat o serie de factori geografici și istorici ce au avut un rol restrictiv în dezvoltarea așezării. Câmpul Hagieni, parte a Bărăganului propriu-zis, constituie unul dintre elementele care nu favorizează dezvoltarea așezării. Ion Simionescu (1937, 105) scrie că aici „ploile sunt rare. Câtă apă cade, se afundă repede în pământ. Loessul, buretele care suge apa, are o grosime de 30 m... Temperatura
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constituit, în decursul timpului, obiectul unor studii și cercetări geografice de ordin general sau de detaliu. Ele cuprind aspecte legate în special de marile unități de relief, ce includ părți din teritoriul orașului. Cele mai numeroase lucrări sunt consacrate Câmpiei Bărăganului. Printre autorii care au scris despre valea Dunării se numără Grigore Antipa 1 și V. Morfei 2. Tot dintre primii geografi care au cercetat regiunea se remarcă Emmanuel de Martonne 3, care face în 1902, în lucrarea sa La Valachie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au scris despre valea Dunării se numără Grigore Antipa 1 și V. Morfei 2. Tot dintre primii geografi care au cercetat regiunea se remarcă Emmanuel de Martonne 3, care face în 1902, în lucrarea sa La Valachie, prima caracterizare a Bărăganului ca regiune naturală. O importanță deosebită au și studiile geografilor români: Die rumänische Steppe 4 (1904) a lui Simion Mehedinți; O fază în popularea Țărilor Românești (1912), urmată de lucrarea de sinteză Câmpia Română (1915), aparțin lui George Vâlsan 5
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lucrarea de sinteză Câmpia Română (1915), aparțin lui George Vâlsan 5. Lucrările axate pe analiza fizică a regiunii se continuă cu cele ale lui Petre Coteț (1976) și Grigore Posea (1989), ultimul oprindu-se asupra estului Câmpiei Române, respectiv Câmpia Bărăganului. Alte studii care au în vedere geografia fizică a Bărăganului sunt semnate de Ion Banu (1964), Vintilă Mihăilescu, (1971) - Bărăganul, regiune geografică sau Octavia Bogdan 7 (1980), care face analiza climatică a regiunii. În ceea ce privește studiile de geografie a populației și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
5. Lucrările axate pe analiza fizică a regiunii se continuă cu cele ale lui Petre Coteț (1976) și Grigore Posea (1989), ultimul oprindu-se asupra estului Câmpiei Române, respectiv Câmpia Bărăganului. Alte studii care au în vedere geografia fizică a Bărăganului sunt semnate de Ion Banu (1964), Vintilă Mihăilescu, (1971) - Bărăganul, regiune geografică sau Octavia Bogdan 7 (1980), care face analiza climatică a regiunii. În ceea ce privește studiile de geografie a populației și geografie urbană, șirul acestora începe cu cele ale profesorului Vintilă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura lui Constantin Tudor, care în 1978 a publicat lucrarea Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului, urmată în 2003 de o primă monografie a orașului realizată de Dumitru Dubău 8. Pacurgerea bibliografiei consacrate orașului Fetești demonstrează că regiunea este însă puțin cercetată, o absență notabilă fiind cea a studiilor vizând: populația și modul de viață al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că regiunea este însă puțin cercetată, o absență notabilă fiind cea a studiilor vizând: populația și modul de viață al acesteia, amenajarea teritoriului, poluarea aerului, valorificarea rațională și dezvoltarea durabilă a mediului. Totodată, valea Dunării, veche axă de populare a Bărăganului, ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o nevastă: „Se zice (...) că prin acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești, devenit la rândul său Fetești. Lingviștii sunt de părere că mecanismul de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu reședința la Călărași. În 1865, orașul devine reședința plasei cu același nume, funcție pe care o va păstra până în 1952, când în conformitate cu noua organizare teritorială a României plasele sunt desființate și înlocuite cu raioane. Evoluția numărului de locuitori Câmpia Bărăganului a fost populată din cele mai vechi timpuri, fără însă ca densitatea medie a populației să înregistreze valori apropiate de cele atinse în celelalte zone ale Câmpiei Române. Cu totul alta era situația la contactul acesteia cu valea Dunării, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
românești dintr-o parte în alta a Dunărei, peste Balta Ialomiței”, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XLVI, București. Unul dintre primele studii de geomorfologie realizate în România aparțin geografului francez Emm. de Martonne. Acesta se oprește și asupra Câmpiei Bărăganului în lucrarea sa La Valachie, Essai de monographie géographique, Paris: Editura Armand Colin, 1902. Publicat la Leipzig, 1904; în 1900, Simion Mehedinți înființează prima catedră de geografie la Universitatea din București și își începe activitatea de cercetare. Deși Gh. Murgoci
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Murgoci și Al. Dimitrescu-Aldem pun bazele studiului reliefului Câmpiei Române, totuși cel care a rămas în istoriografie, ca cercetător de bază al acestei unități, este George Vâlsan. La Simpozionul de geografia câmpiilor (3-6 august 1970) Vintilă Mihăilescu prezintă studiul său Bărăganul, regiune geografică, publicat anul următor la Tipografia Universității Timișoara. Cel mai amplu studiu climatic al regiunii analizate este reprezentat de Potențialul climatic al Bărăganului, lucrarea Octaviei Bogdan, publicată la Editura Academiei, București, 1980. La cererea Primăriei Fetești, profesorul de geografie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]