3,362 matches
-
îndoia ușor, ca într-o mângâiere, ori trăgând cu gesturi molatice, absente, câte un fir de iarbă ce se unduia leneș sub spicul bogat. Era parcă mai frumușică decât o observasem până în acel moment. Purta o băsmăluță legată ștrengărește sub bărbie, cu bluzița răsfrântă neglijent aproape până la brâu și cu o fustă lungă, bogată în falduri, care părea să o facă mai subțirică decât era și mai înăltuță. Am strigat-o și am chemat-o la gard. Încântată că o invit
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
trebuie să merg în satul meu bătrân. Inima-mi tremură ca o frunză. De astă dată am lipsit cam mult. Cât o fi trecut? O lună, două? Lacrimile-și află imediat izvorul în cuib de ochi, căutându-și calea spre bărbie. Ultima dată am fost la Paștele Blajinilor. Am fost la cimitir. Este ziua în care cei mai mulți dintre fiii satului, pentru câteva ore, cel mult o zi, se adună din toate colțurile țării pentru a-i cinsti pe cei ce s-
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
greu să fii femeie, azi Dintotdeauna a fost ! Natura a atins perfectiunea abia atunci când a creat chipul femeii. Părul lung, ochii mari înmuiați în culori diferite, un semn de nas fluturat în vânturi răslețe, buze arcuite în dorința sărutului reîncarnal, bărbia prinsă în doua puncte.Apoi sânii. Cum i- a trecut prin cap creatorului să deseneze aceaste forme ale voluptății, el știe. Acolo parcă sunt izvoarele vieții, ingredientele primei ispite ce vin înspre tine din formele oricărui trup. Din coapse, cel
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
în valuri, mările ochilor unei frumoase fete moldovence pietrene, Julia Jianu i-au dat muntelui două oglinzi! De atunci, muntele își înviorează cu rouă, ploaie ori cristale de gheață redingota îmbrădită, își scrobește gulerul dantelat și bătut cu stele sum bărbia granitică, își așează feșcheș jobenul vioriu din țesătură de cer și-o așteaptă cu dragoste pe Julia, căci muntele iubește în taină, cu iubire de luceafăr, trupul balerin și spiritul infinit, obrajii trandafirii, fruntea de lună și ochii de soare
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
sunt anumiți oameni care lucrează în echipe de câte 2-3 și care merg din casă în casă contra cost sau a câtorva kg. de carne. Aceștia dețin secretul tranșării cărnii pe anumite sortimente - mușcheți, șoldeți, spetii, costițe, iepurele, carnea trandafirilor, bărbiile pentru mațe, șunca, etc.. Pentru Crăciun, din porc, gospodinele pregătesc mațele și trandafirii. Mațele se umplu cu un amestec de tocătură din ficat boșogi ( plămân ), splină, slănină, fierte în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
pasiune și de aceea puțini au privilegiul de a-i descoperi tainele. Iubirea este Lumina, care îi luminează pe cei ce o oferă și o primesc: A fost un vis și-o lacrimă târzie, Ce curge lin, din ochi către bărbie, M-ai sărutat sub cer cu Lună Nouă Și ai pierit și Luna-i frântă-n două!” Un vis și-o lacrimă târzie-Elena Moisei) * În volumul ”Vise târzii” regăsim pasaje care ni-l readuc în minte pe Eminescu, poetul care
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
o bere, spunea tata când ajungeam în fața restaurantului frumos luminat, de unde venea miros de friptură pe grătar sau de mici, și se auzea o muzică domoală. Îmbrăcate cu rochițele roșii din catifea și cu pălăriile verzi din fetru fixate sub bărbie cu un șnur, stăteam cuminți așezate pe scaunele mari și ronțăiam alune de pământ prăjite cu multă sare. Mai întâi le priveam cu admirație iar apoi le desfăceam cu dinții pentru a le scoate din coaja sărată bine prăjită. Ne
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
nisip la plajă, Daniela dormea dezgolită. Cearșaful era împins la marginea patului, aproape făcut sul, mototolit, ca de obicei. În partea opusă a camerei, ghemuită pe un fotoliu, confortabil de altfel, dormea adânc doamna Lucreția, cu cearceaful tras până sub bărbie. Laura îi zâmbi în trecere și se îndreptă ca o felină spre patul fetiței. O privi lung, zâmbindu-i cu toată dragostea maternă, după care se aplecă și îi sărută ușor fruntea, mânuțele și piciorușele, pe rând, ca într-un
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
mângâie, nimeni nu-i admira, nu au selfie pe Facebook. Sunt singuri, disprețuiți, luptându-se cu greutățile vieții. Păcat că viitorul nu este cel al unei culturi care admira astfel de oameni. Icoana unei mame adevărate, nu a unei păpuși bărbie (și dă, e substantiv comun, mult prea comun) tunata, a dispărut din cultura noastră. Cu numai trei generații în urmă, un om imoral putea trăi în societate, dar la coadă ei. Azi e fruntea, e admirat - banul nu are miros
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
oamenii pentru că sunt oameni, cel care are ochi numai pentru UNA, e acela care-i determina fiica să se căsătorească și să aibă copii? Atracția irezistibila pentru K e decentă, blândețea, curăția și statornicia inimii lui Peeta. Nu o păpușă bărbie „va salva o țară”, ci una precum K și mama ei. E drept că bărbații caută țipe siliconate, elegante, cu conștiința flexibilă - cu ele să rămână! O fată poate alege să fie un om adevărat, puternic, disciplinat, altruist, cinstit - chiar dacă
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
pe părul negru ca abanosul. - Dar de ce mă întrebi? Sakura ocoli răspunsul cu dexteritate. - Întrebam și eu așa... Hana se ridică de pe pat, iar Keiko imită gestul. Se aplecă, apucă de pătură și o trase ușor peste Sakura până sub bărbie. - Hai, noapte bună, îngeraș! - Noapte bună, mami! Noapte bună, bunico! Cele două femei zâmbiră și ieșiră din cameră fără zgomot. Hana însă se mai întoarse o dată și o privi spre Sakura cu o dragoste nestăvilită. O sărută în gând din
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
mult, rânduiala ,,cele ce trebuie să fie/ vor fi sau nu vor fi/ după cum Dumnezeu/ le va rândui” (Scrie-mi) reprezintă ordinea ce se cere respectată întru iluminare și alipiere la Principiul din care cu toții am izvorât ,,voi sta cu bărbia pe genunchi/ în poziția fetusului/ nemișcată/ inima va bate în ritmul universului/ eu și tu/ până când viața toată/ se va desfășura pe degetul meu arătător” (Ia-mă cu tine). Printr-o metaforică întoarcere ab origine se încearcă recuperarea purității primordiale
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
-n dragoste există foarte puțină rațiune ! Uite, ca să vezi că sunt o soție răbdătoare, îți dau răgaz încă o zi. Hai,nu mai fii așa de trist, o să am grijă să îți fac viața, extrem de fericită ! Îl apucă victorioasă de bărbie și apoi iese ,fluturându-și rochia subțire ,printre mese. Înțelege acum că negura trecutului e cea care-i întunecă vederea și îi spulberă sufletul direct în bătaia vântului . Dorise odată să iasă din barele de la modul , însă acum ele se
VIAȚA LA PLUS INFINIT ( 15) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370108_a_371437]
-
marmidele să ne împartă bruma aia de ceai cu biscuiți, poate ne mai încălzeam și noi...Pe la ora zece, aterizează un avion românesc și din el coboară un general. Era înfofolit într-o pătură și țurțurii gerului se lăsaseră pe bărbia lui în jos... De-abia mai putea să mai vorbească. Noi ne-am strâns pe lângă el să ascultăm ce ne spune. Peste tot erau căruțe, cai, tunuri, arme...Le-am lăsat, dracului să vedem ce ordine mai primim...Stăteam acolo
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
priveau direct. - Este o întrebare ofensatoare, sire! Pot pleca? - Am specificat eu, că o poți face? - Va rog! Am înțeles dorința dumneavoastră. Voi face tot posibilul, ca lucrurile să iasă bine. - Dar nu mi-ai răspuns la întrebare! îi cuprinse bărbia cu degetele. - Nu-i înțeleg rostul. Credeam, că am dovedit! îi susținu privirea. Se confruntară în tăcere. - Cred, că ești o actrița foarte talentată și versatilă. Am hotărât, să pui în scenă o mică piesă de teatru, în care protagoniști
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
despre ce vorbesc. - La bal? Eu? Un fior rece îi șerpuia pe spate. - Desigur! E singură ocazie când îți poți invita un partener. - Dar ... Joseph ridică amândouă sprâncenele: - Dar? o îngână. Alma era încurcată și rușinată. Îi ridică mai mult bărbia și o privi de aproape. Îi aștepta cu nerăbdare răspunsul. - Nu am partener. Și nu este locul unei guvernante, la un bal de aemenea anvergură. - Al unei guvernante, nu...dar al tău, cred că da! - Vorbiți în parabole, astăzi. Mă
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
prins-o în grajd... la iesle... M-a pedepsit Dumnezeu, băiatule...Da, băiatule... eu sunt tatăl tău. Să mă ierți, băiatule... dacă poți!” Vinovatul, se stinge la fel de sălbatic pe cât i-a fost dat să trăiască... “Capul i-a căzut cu bărbia pe capota mașinii pe care-i zăceau mâinile întinse ca într-o ultimă îmbrățișare... Sângele i se scurgea încet din trupul zobit și, odată cu el, i se scurgea și viața în zăpada ce nu reușea să înghețe bine și nici
CHEMAREA DESTINULUI, UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352855_a_354184]
-
un... Infinit! Două suflete... o veșnicie! Poate... Urcând pe cerul amintirilor în spațiul lumilor albastre... nici nu mi-am dat seama cât de târziu se făcuse... Cu o mișcare înceată, îmi șterg o lacrimă ce se prelingea cu repeziciune spre bărbie... Mi-am amintit ce am promis, mai devreme, gândului... Da! De mâine voi prețui fiecare clipă și o voi așeza pe același... postament! Imi voi scutura gândul de cenușiul greutăților și îl voi îmbrăca în parfumul trandafirilor și în aurul
DA! DE MÂINE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352914_a_354243]
-
răsfrânt gulerul bluzei astfel încât să pună în valoare sânii săltați de sutienul elegant ce nu avea decât acest rol și a lăsat capul ușor pe spate pentru a-și scutura buclele căzute pe umeri. Apoi, sigură pe sine, a săltat bărbia și a fixat deschizătura separeului cu o privire plină de nonșalanță. Doi tineri o examinau atent de la o masă din apropiere. A zâmbit aproape involuntar și a încercat să acopere puțin din pulpele aflate la vedere. Nu a reușit. Liniștită
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
plină de nonșalanță. Doi tineri o examinau atent de la o masă din apropiere. A zâmbit aproape involuntar și a încercat să acopere puțin din pulpele aflate la vedere. Nu a reușit. Liniștită, a trecut cu privirea peste ei, ridicându-și bărbia și mai mult, disprețuitoare. Foarte curând, a observat grupul ce se îndrepta spre separeu, în frunte cu Fănel. Îl urma un domn trecut de 45 de ani, îmbrăcat în costum de tergal elegant și sobru, gri-petrol, două doamne de vârste
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
reverență subtilă, elegantă. - Fetițo, a intervenit domnul Ulieru, îmi place aici. Vei pune florile acelea în apă și apoi ne servești. Meniul, dacă se poate... - Este totul pregătit, domnule, exact cum a fost comandat, l-a întrerupt Mariana arătând cu bărbia și privirea către Fănel. Dacă doamnele au alte preferințe, vă rog! - Mergem pe mâna bărbaților în seara asta, a intervenit plină de importanță doamna Ulieru. Nu cred că se vor face de râs. Uite, este deja opt și jumătate, a
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
în ce împrejurări dramatice. Am vorbit puțin cu el abia articulă cuvintele mi-a spus în câteva cuvinte: ,, Sunt din Senegal mă duc la Dortmund pentru a căuta ceva de muncă, acolo mă așteaptă un prieten.” Îi tremurau obrajii și bărbia în timp ce imi vorbea nu putea contenii acel tremur iar cu acel singur ochi privea atât de disperat nu mai avea destulă forță nici măcar să vorbească așa că l-am lăsat în pace. La intrarea în Franța jandarmii francezi au oprit autocarul
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
și galaxii stranii și l-a întrebat ce face, ce l-a apucat, ea îl lăsase citind, iar el a rîs, s-a întors spre ea și i-a îmbrățișat, stînd în genunchi, partea de jos a trupului, lipindu-și bărbia de pîntecul ei cu moliciuni tulburătoare și i-a spus că a descoperit o nouă lege care o să arunce în aer toate legile fizicii cunoscute și necunoscute încă, pentru că, uite, îi explica el, astrele și stele și planetele și sorii
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
liniștit, încălzindu-se de trupul ei de femeie tînără și bună de prăsilă, care încă nu împlinise treizeci și doi de ani. Ce femeie ... șolduri generoase, prelungi, craci care îl înnebuneau, mijlocel de cadînă, sîni de iapă tînără, gît delicat, bărbie voluntară, buze senzuale și ochi avizi de iubire ... Ochii ei îl înnebuniseră pe el de cînd o adusese Ignatio acasă, cu vreo treisprezece ani în urmă, și rîvnise la ea ani la rînd, în tăcere și cu suferiță aprigă, răstimp
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
pe adevărata Dalia. Nu mai era fetița din rezerva de spital cu un fizic comun, vopsită blond cu șuvițe roșcate, plină de vânătăi și julituri pe față și pe brațe, și cu paiul în gură, legată cu un pansament pe sub bărbie să-i fixeze maxilarul fisurat, ci o adevărată divă. Avea în aparență un trup fragil, însă în ritmul muzicii, unduindu-se după fiecare notă muzicală într-un alt mod, devenea un punct de atracție care îți capta privirea și te
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]