1,143 matches
-
spune explicit că filistenii aveau o religie monoteistă cu o divinitate supremă pe care ivriții au numit-o Da-gon, ori cuvîntul desemnează mai degrabă clădirea sau locul unde se adunau ei pentru deliberare comună. Dacă ei erau monoteiști, atunci și baștina lor avea o religie monoteistă așa cum spune Herodot pe la mijlocul secolului V î.e.n. despre religia geților iar textul ivrit a fost scris pe la începutul secolului lll î.e.n. sau chiar mai tîrziu. În Samuel l, ultimul dintre judecători avem informații despre un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
exercitat-o în Palestina în numele stăpînului persan timp de peste 220 de ani. Abuzurile și tot felul de fărădelegi i-au obligat pe cei care se opuneau lăcomiei și mișeliei ivriților, să-și ia lumea în cap și să plece de la baștina lor. Noi românii, am cunoscut din plin ferocitatea mozaicilor bolșevici cînd țara s-a aflat sub stăpînire URSS, iar toată structura statului a fost timp de 20 de ani în mîinile cazarilor. 10% din populația adultă a României - cam 1250000
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la o zvîrlitură de băț de Fenicia, s-a mai plimbat și prin Egipt pentru ceva cunoașteri profunde apoi a venit în Geția, dar cum ei îl amintesc că a venit din Fenicia însemnă că după egipteni, la întoarcerea în baștina carpatină, el a vrut să-i cunoască și pe fenicieni. Porfiriu amintește pe filozoful, istoricul și geograful grec Dicearch ce a trăit pe la anul 320 î.e.n., că a scris o cartea intitulată Viețile filozofilor unde se găsea și o biografie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înainte laolaltă cu atenienii, atunci putem spune că pelasgii s-au folosit de o limbă barbară.... Pelasgii erau un popor de neam barbar’’. Scrie că ionii, care locuiseră din Achaia și Pelopones pe țărmurile Asiei Mici în Lydia și Caria(baștina jupînului) erau de neam pelasg. iar grecii, cînd încă nu le în-tunecase mintea fumurile măririi, îi numeau divini - dioi - pe pelasgi cum vedem în Iliada lui Homer, sau ieroi -sfinți, pînă i-au întunecat ei cu minciuni eleniste. Același autor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
epoca modernă l-au numit ,,elenistic.” Capitala regatu- lui macedonean se numea Pela(pel: a plimba, a fi întunecat, a murdări + a: a adăpa vitele, străbun, rădăcină, braț, armă, neam), cuvînt provenit din vechea limbă a mi-leniului lV î.e.n. adică baștina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. Pe același teritoriu al munților din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menționează pe vlahii machidoni sau aromâni. În limba română veche cuvîntul pe-lag are semnificația de întindere mare de ape, mare și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
avut mare prietenie cu grecii din vechime, delieni și atenieni, amintindu-l ca mesagerul acestui neam misterios pe Abaris. Pindar, care a scris cu secole înaintea lui și Strabon, contemporanul plăsmuito- rului Diodor, ne-a lăsat informații foarte sigure despre baștina hiperboreenilor, care se întindea la nord de Marea Neagră, Istru și pînă la Adria. Pentru a înțelege de ce Diodor a scris așa despre strămoșii noștri, am să amin-tesc faptul că Biblioteca istorică face parte dintre scrierile grecilor care aveau ca scop
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înalți. Acești autori fac o deosebire clară din cele mai vechi timpuri între sciții păstori adică geții situați la nord și la sud de Istru și sciții nomazi din regiunea Lacului Meotic(Marea de Azov). Iar precizarea lui Eschyl privind baștina sciților lîngă Caucazul de lîngă Istru vine să întărească locul de unde au migrat iberii sau turdetanii în Spania în timpul fără memorie. Și tot în acest Caucaz s-a născut legenda lînei de aur. În localitatea Lăpuș din Maramureș s-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai bună. Adică în nordul Istrului era o civilizație care stîrnea admi- rația grecilor și din care s-au înfruptat pe săturate, dar cînd i-a pălit lauda de sine și unicitatea neamului lor, s-au apucat să scrie despre baștina strămoșilor noștri că era un ținut de sălbatici sau chiar nelocuit! Lucian, care a trăit în secolul ll e.n. îl numește pe Anacharsis Dauketes, adică dacianul așa ca să ne strîmbe nouă mințile! Getul sau scitul din nordul Istrului Anacarsis, a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
matrimoniale și fețiale ale geților. Iamblichos care a trăit la sfîrșitul secolului lll al erei noastre și a murit la 333, spune despre Zamolxe că după ce s-a luminat în ținutul lui Ra cu înțelepciune egipteană s-a întors în baștina sa la nord de Istru unde i-a învățat pe ai lui despre nemurirea sufletului scriindu-le legi bellagines. Adică Iordanes nu a născocit faptul că strămoșii noștri aveau legi scrise numite de grecii și romanii din secolele lV-l
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în Pergamul lui Telephos, ci mă gîndesc la aceia din Pont, din partea de miazăzi care își au așezările lîngă pă-mîntul scitic”. Același nărav l-au avut și europenii cînd au colonizat Americile, și-au luat cu ei denumirile locurilor de baștină pentru a se ști de unde vin. Nimic nou sub soare chiar dacă a trecut atîta timp! Acești misi, buni mînuitori de obiecte contondente și ascuțite(ghioage, săbii, sulițe, arcuri) erau printre apărătorii Troiei cînd lacomii ahei au venit să-i ușureze
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu noi conotații, devine o imagine arhetipală, care focalizează trăirile. Aceeași afirmație se poate face și despre miturile personale, hora, focul ș.a. Procedeele predilecte ar fi opozițiile și disonanțele, paradoxul și absurdul, jocul de cuvinte și de abstracțiuni. Triunghiul (de baștină) al Ocniței, în contrast cu Triunghiul (morții) al Insulelor Bermude, este unul al veșniciei, al vieții fără de moarte. Poetul interpretează liber, necomplexat, teme și motive, recurge la o întinsă rețea de referințe culturale, din lumea artelor sau a filosofiei. Dintre poemele de
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
TEODOROVICI, Lucian Dan (17.VI. 1975, Rădăuți), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Lucicăi Teodorovici (n. Slănină), inginer, și al lui Nicolae Teodorovici, magistrat. Urmează cursurile primare la Dornești, locul de baștină al bunicilor materni, apoi învață la Brașov, în cadrul Școlii Populare de Artă, secția arte plastice (1986-1990) și la Liceul „Dr. Ioan Meșotă”. În 1994 intră la Facultatea de Litere, secția română-engleză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Înființează în
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
de Închisoare pe care am făcut-o, pentru că eu, după șase ani de la eliberare, am fost din nou arestat și condamnat la 20 de ani Închisoare... Cum v-ați descurcat după eliberare? M-am dus În Chisindia, satul meu de baștină. Am stat acolo până-ntr-o zi când, Înființându-se o cooperativă și fiind numită o consăteancă de-a mea președintă - analfabetă, dar femeie de treabă -, asta s-a gândit la mine să mă facă contabil. Mi-a propus, sigur
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am stat și la Salcia, da’ cel mai mult am stat la Grădina. Asta a fost locuința mea de baștină, cum s-ar zice (râde - n.n.). Ce fel de munci vă puneau să prestați? La Grădina ne scotea la muncă la prășit de porumb și la sfeclă. Eu, fiind copil de țăran, am muncit cân’ am fost copil, c-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Iorga, cu aptitudini de poet, care a lăsat numeroase versuri, din păcate nepublicate, pierdute În timpul celui de al doilea război mondial. Datele, le-am obținut de la fiul acestuia, preotul și poetul Leonida Gavrilescu din Fălticeni, azi decedat. Familia era de baștină din satul Botești, județul Suceava. 629 2 (Buzău), 13.2.1984 Mult stimate tov. Eugen Dimitriu, În primul rând doresc ca rândurile mele să vă găsească sănătos, atât pe dumneavoastră, cât și pe cei apropiați și dragi din familie, și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe răniții comunarzi la Spitalul din Lourcine. Ulterior, profesor la Facultatea de Medicină din Iași. Casa În care s-a născut, există și azi. Despre medici de seamă din zona Flt. S-a ocupat dr. radiolog Tudor Diaconescu, fălticenean de baștină. 768 Fălticeni, prinzând o seamă de figuri care s-au remarcat În țară și peste hotare, până nu vor fi uitați de noile generații? În caz afirmativ Vă rog comunicați-mi părerea Dvs. Pentru că articolul despre activitatea Dvs.257 se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la fiecare punct În parte. 1. Cu tabloul problema este următoarea: Eu mă despart foarte greu de singura urmă ce am putut s-o am de la acest Înaintaș al meu; dar o fac cu plăcere pentru muzeul din orașul de baștină a familiei. Dacă eu aș sta bine cu veniturile, tabloul era de mult În muzeu. Dacă pretind o sumă este pentru că am nevoie de bani. În ofertă eu am pus suma care, mi s-a spus de aci că o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mă adresez. Eu am avut o primăvară f. proastă pentru boala mea283. și nici acuma nu am un timp mai bun. Sper Însă ca la Varatic să mă mai liniștesc și să am puterea de a ajunge În orașul de baștină. Vă dorim sănătate la amândoi, atât soția mea cât și eu și vă Îmbrățișăm cu tot dragul. M. V. Pienescu 14 C.P. București, 7.VII.1974 Stimate Eugen Dimitriu, Mai curând de cât mă așteptam am luat contact cu D-na
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Satul românesc odinioară și azi. 356 Portrete - autoportrete - Cântăreți români, Îngrijitor Dan Smântânescu, București, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1974. Cuprinde și o contribuție autobiografică a artistului liric Al. Alger („Amintiri”). 357 De fapt Bilca, În zona Rădăuților, comuna de baștină a scriitorului George Muntean, a prof. univ. dr. Filimon CÎrdei de la Univ. din Iași ș.a. 836 3. - Pitorescul patriei noastre. 4. - Folclorul ca expresie a sensibilității și geniului românesc. 5. - Meleaguri și citadele turistice românești. În cazul În care d.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fiind ecourile spiritualității fălticenene În cultura universală. Au ignorat argumentele noastre. A trebuit să ne mulțumim cu ghidaje făcute cu acuratețe, fie că era vorba de grupuri, fie de un singur om. În felul acesta, au povestit În localitățile de baștină ce au văzut la „Galerie”, măcar românii. 588 E drept, cu Ticu Toporaș am făcut prima vizită profesorului V. Tempeanu. Dar asta nu Înseamnă să-i fiu recunoscător toată viața, să consider Împrejurarea ca cel mai mare bine ce se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ne pregătește magul de la Scornicești în lungile lui visări de la masa sa de lucru? Poate cineva răspunde? O ființă umană, [septembrie] 1983, difuzată la 18 septembrie 1983 Domnule Vlad Georgescu, Sunt un cetățean german ce mi-am vizitat țara de baștină, pe care n-o pot uita ușor. Mă întorc de acasă cu durere în suflet pentru cei ce-mi sunt dragi și pentru întregul popor, care suferă nevinovat calvarul de fiecare zi impus de un regim ce nu are nimic
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
De asemenea, revista a urmărit și continuă să urmărească reintegrarea culturii și literaturii în grai aromân în cultura și literatura română. Sunt prezenți în paginile periodicului scriitori de origine aromână, care trăiesc fie în țară, fie în locurile lor de baștină de la sud de Dunăre, fie în diaspora. De asemenea, se reiau texte (poezie, proză, filologie, lingvistică) aparținând lui Th. Capidan, Pericle și Tache Papahagi, George Murnu, Petru Vulcan ș.a. Dintre scriitorii mai noi publicați aici sunt de amintit Teohar Mihadaș
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
sa de interes au intrat mulți scriitori contemporani: Gh. Bogdan-Duică, O. Goga, Cincinat Pavelescu, Emil Gârleanu, Alice Călugăru, Caton Theodorian, Ion Dragoslav, Corneliu Moldovanu, Al. T. Stamatiad ș.a. O atenție specială a continuat să arate scriitorilor din provincia sa de baștină: I. Russu-Șirianu, Enea Hodoș, Maria Cunțan, Elena din Ardeal, Niță Popovici, St. O. Iosif, Ion Gorun, Zaharia Bârsan și mulți alții. A manifestat fermitate în atitudini, intransigență în opinii, dovedindu-se un luptător nemilos împotriva mediocrităților literare. Este adeptul, fanatic
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
aflaseră în comună. S-au dus securiștii la țară, în satul meu de origine, să vadă cine am fost, în ce organizații am fost. C. I.: În anumite cazuri, legea 9 spunea că trebuie afișat pe ușă la locul de baștină și la cel în care locuiește pentru ce anume este arestat. I. N.: Toate neamurile, rudele au fost înștiințate. C. I.: V-a povestit tatăl dumneavoastră cum a fost izolat în comună? I. N.: Da, mi-a zis că a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
viața de dincolo de... viață. Lucrarea de față ține de pământeasca așezare a locurilor noastre, de localitatea unde ne-am întâlnit cu noutățile mediului, cu persoanele din jur și de lângă locul unde, poate, am evadat, dar care, mereu ne cheamă la baștină convingându- ne că nicăieri viața nu e mai frumoasă și interesantă decât acolo: acasă! Lângă ai noștri. Spița de neam, e drept, s-a cam demodat, dar câte informații ne-ar oferi dacă am ști și am reuși să ne-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]