996 matches
-
acestor civilizații antice se află la originea unei comunități culturale, al cărei numitor comun este viticultura. În acest sens, Mediterana trebuie privită ca marea fondatoare a civilizației vinului. Toate țările riverane la Marea Mediterană orientală au cunoscut viticultura. Tăblițele sumeriene, basoreliefurile babiloniene și asiriene sau picturile funerare egiptene descriu cu precizie organizarea muncii în podgorii, culesul, presarea, depozitarea, consumarea, comercializarea, rolul vinului în viața privată (cel puțin în cea a clasei conducătoare) ca și în cea publică, în cultul și în cultura
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a clasei conducătoare) ca și în cea publică, în cultul și în cultura acestor popoare mediteraneene. Singura excepție în privința reprezentării artistice o reprezintă religia ebraică (cele două decaloguri, din cărțile Exodului și a Deuteronomului, proscriu pictura și sculptura). Statele sumerian, babilonian sau asirian, Egiptul faraonilor, Pământul Făgăduinței promis evreilor produceau toate vin, dar dintre tradițiile lor niciuna nu a atribuit crearea acestuia unei ființe umane. Peste tot, istoria vinului este legată de cea a miturilor, de exemplu de cel al lui
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lui Ghilgameș la mesopotamieni, al lui Osiris la egipteni, al lui Noe din Biblie, al lui Dionisos în cazul culturii elene, al lui Liber Pater și al lui Bachus pentru cultura latină. Popoarele Mesopotamiei antice (locuitorii Irakului de astăzi) sumerienii, babilonienii și asirienii sunt cele care au elaborat cea mai veche scriere cunoscută (scrierea "cuneiformă": literal, cea care are formă de cui), aproape trei mii de ani înaintea erei creștine. Tot din această perioadă datează cel mai vechi poem al lumii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mai veche scriere cunoscută (scrierea "cuneiformă": literal, cea care are formă de cui), aproape trei mii de ani înaintea erei creștine. Tot din această perioadă datează cel mai vechi poem al lumii (aproape 3000 de versuri): Epopeea lui Ghilgameș. Textul babilonian relatează legenda eroică a uriașului Ghilgameș (numit și Ghișdubar sau Izdubar), primul rege (către anul 2600 înaintea erei creștine) al orașului meridional Uruk (sau Ourouk, Erech în Biblie, astăzi Warka) și care, împreună cu prietenul său Enkidu, sălbatic și necivilizat, mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Acolo s-a concentrat poate tot ce era mai bun În cultura asiatică, luând astfel naștere o țară cu instituții admirabile. Din păcate nimeni nu ar putea cânta ceva din acea perioadă deoarece muzica vechilor greci, ca și a egiptenilor, babilonienilor, asirienilor, caldeenilor și sumerienilor, indienilor, chinezilor și a tuturor celorlalte popoare ale antichității nu ni s-a păstrat. Nu putem spune așadar dacă muzica grecilor ne-ar fi plăcut și nouă, dar știm Însă că a existat multă muzică În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
din tatonări și obscurantism. MEDICINA ASIRO-BABILONIANĂ SAU MESOPOTAMIANĂ În Orientul Apropiat și Mijlociu, în această răspântie de drumuri, continente și lumi, se făcuse deja cunoscută, în mileniul al V-lea, civilizația și cultura sumeriană, capabilă să-i îmbogățească spiritual pe babilonienii, ajunși stăpâni între Tigru și Eufrat, în Mesopotamia, ei înșiși gânditori și luptători cunoscuți. Babilonul, Ninive, cetăți fruntașe în istorie, ies spiritual din perimetrul lor. Roata și metalurgia, carul cu boi și corabia cu pânze, comerțul (contactele interumane), templele și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aveau o soție. Regele era ca trimisul lui Iahve-Dumnezeu și era comandant de oști, judecător prin obiceiul pământului. Omorul, blasfemia, impietatea fiilor erau pedepsite cu moartea, de obicei prin lapidare (lapis lat = piatră). Această lege a talionului era luată de la babilonieni. în timp, la evrei, această lege, a fost înlocuită cu despăgubire bănească pentru orice cauză de rănire. Visteria se ținea în templu și de ea dispunea regele. Evreii au preluat și ei, în Canaan, scrisul, mulți devenind cronicari la curtea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a creat o altă lume, după ce a trimis un potop purificator. În mitologia egipteană, zeul primordial, Atum, născut din el
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înțelepciunii, cum apare în textul sacru Avesta, a creat-o pe zeiță pentru fertilizarea ogoarelor, pentru a ocroti sămânța vegetală, animală și umană. Era reprezentată ca o femeie frumoasă, voluptoasă și simboliza belșugul. Lilatu / Lilith este zeița nopții în miturile babiloniene, susținătoarea prostituatelor, mâna stângă a zeiței sumeriene Inanna. Simbolul ei este bufnița, semnifică fecunditatea dar și moartea. Este prezentă și în miturile semite ca "nălucă a nopții" ce conduce strigoii și stafiile iar tradiția talmudică o prezintă ca fiind "prima
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
copii: Rymd, zeul spațiului, făptură misterioasă ce nu se arăta oricui, Jörd, zeița pământului, întâia soție a lui Odhinn, Delling, zeul zorilor de zi. Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică Curtezane în Vechiul Testament Lilith este prezentă în mituri babiloniene (Lilatu, zeița nopții), ca fiind mâna stângă a zeiței sumeriene Inanna, este susținătoarea prostituatelor. Este prezentă și în mituri semite, în legende medievale. Tradiția talmudică o prezintă ca fiind prima soție a omului primordial Adam, sau prima Evă. Cei doi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
S-a apropiat de Ierusalim, a tăiat alimentarea cu apă a cetății Bethulia. După 34 de zile de asediu, bătrânii au așteptat încă cinci zile înainte de a capitula. Iudith s-a rugat lui Dumnezeu să apere cetatea Bethulia de semeția babilonienilor și să-i dea puterea de a ajuta pentru distrugerea lor. Se spune în Cartea Judithei: Caută în jos la trufia lor și trimite mânia Ta peste capetele lor și dă în mâna mea, celei văduve, putere pentru ceea ce mi-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
încălțat cu sandale, și-a pus colierele, brățările, inelele, cerceii și toate podoabele ei. Și s-a înfrumusețat atât cât să poată cuceri privirile tuturor bărbaților care ar vedea-o. (10: 3,4). Astfel împodobită, Iudith a trecut de gărzile babiloniene cu intenția de a ajunge la Holofern, cu promisiunea falsă de a-i conduce până în fața Ierusalimului. Holofern a fost fermecat de frumoasa evreică, a invitat-o la ospăț și, când au rămas singuri, după ce a adormit generalul, i-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Marea Prostituată", avea numeroase temple cu preotese ale zeiței Isthar ce întrețineau cultul acesteia prin uniri sexuale și se numeau istharishtu. Preotesele care-i inițiau pe viitorii soți și pe concubine în arta amorului se numeau harimtu. În imperiile akkadian, babilonian și egiptean, zeița fertilității Qadesh era slujită de preotese cu practici sexuale multiple, qateshtu. Tot la egiptenii arabi, ghazye erau prostituate venerate; ele proveneau dintre tinerele educate în temple ce erau revendicate de demnitari ca soții. În templele indiene și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al V-lea ce a domnit între 826-809 și căruia i-a urmat fiul lor minor, Adadnirari al III-lea (809-782). După moartea ei, au urmat trei regi, cel mai important fiind Tiglatpalassar al III-lea (745-727), creatorul noului Imperiu Babilonian, Asiria devenind cea mai mare putere a Orientului Antic. El a realizat ceea ce și-a dorit Semiramida. Și în timpul minoratului fiului său și după aceea, regenta Semiramida a ținut frâiele conducerii statului asirian. A fost primul caz de conducere feminină
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să ducă o politică conciliantă cu Akkadul, cu Babilonul, să perfecționeze sistemul de irigații, să poarte războaie cu urartienii, cu mezii, cu sirienii. Istoricul grec Herodot a făcut distincția între Semiramida de Assur (I) și Semiramida Nitocris (II), soția regelui babilonian Nabucodonosor al II-lea (604-562), căreia i se atribuie Grădinile suspendate, considerate una dintre minunile lumii antice, alături de: Piramida lui Keops, Statuia lui Zeus, Colosul din Rodhos, Templul zeiței Artemis din Efes, Templul sau mauzoleul din Halicarnas, Farul din Alexandria
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care ar vorbi spectatorului despre situația sa actuală. "Cum, suntem în mijlocul Europei, scenă vastă și importantă a evenimentelor celor mai variate și mai uimitoare, și nu avem încă o artă dramatică a noastră? Nu putem compune fără ajutorul grecilor, romanilor, babilonienilor, tracilor? Vom căuta un Agamemnon, un Oedip, un Tezeu, un Oreste etc.? Am descoperit America, și această descoperire bruscă a topit două lumi într-una, a creat mii de raporturi noi? Avem tiparul, praful de pușcă, poștele, busola, și cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este un compus chimic atât de simplu, acolo unde nu există apă, nu este posibilă viața, aproape imposibilă dezvoltarea civilizației. Credința că apa este un fel de prim principiu al materiei își are rădăcinile în vechile mituri cosmogonice egiptene și babiloniene, preluate mai apoi de vechii greci. Thales din Milet considera apa drept izvorul și esența actuală a tuturor lucrurilor din natură, iar Sfânta Scriptură oferă imaginea creației de început, vorbind despre apă tot ca element primordial. Prezentă pretutindeni în jurul nostru
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
mileniile III-II Î.Hr. Semiții din Mesopotamia s-au numit akkadieni (de la numele capitalei lor politice Akkad) În a doua jumătate a mileniului al III-lea Î.Hr., mai exact Între anii 2 334-2 154 Î.Hr., și, mai târziu babilonieni și asirieni, așezați În sud, respectiv În nordul Mesopotamiei, mileniile II și I Î.Hr. Trebuie Însă remarcat că Încă În cazul primului registru epigrafic mesopotamian nu se găsesc suficiente explicații pentru singurele două etnii, cea sumeriană și cea akkadiană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu au fost niciodată concepuți, În sens strict, ca fiind veșnici, fără Început și sfârșit, ci doar ca nemuritori: mesopotamienii nu și-au pus problema unei origini a zeilor, comparabilă cu Începutul omenirii pornind de la un singur om (Lullûxe "Lullû" babilonian, Adamxe "Adam" din Bibile etc.). Abia mai târziu Începe să se pună problema teologico-filozofică a originii zeilor: acest lucru se Întâmplă, mai mult sau mai puțin, la sfârșitul mileniului al II-lea Î.Hr., așa cum o demonstrează două texte akkadiene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Adamxe "Adam" din Bibile etc.). Abia mai târziu Începe să se pună problema teologico-filozofică a originii zeilor: acest lucru se Întâmplă, mai mult sau mai puțin, la sfârșitul mileniului al II-lea Î.Hr., așa cum o demonstrează două texte akkadiene (babiloniene) din perioada respectivă. b) „Teogonia de la Dunnu” Primul este un text mitologic intitulat Teogonia de la Dunnu, care, deși ne este cunoscut doar prin intermediul unor documente fragmentare (În jur 100 de rânduri din textul complet) aparținând unei epoci târzii, apare totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tot pentru a obține puterea asupra cetății Dunnu). Textul continuă În mod asemănător cu alte perechi divine, până la cea de-a șaptea. c) „En¿ma eliș” Celxe "Cel" de-al doilea text este foarte cunoscut. Este vorba despre vestitul mit babilonian al lui En¿ma eliș („Când sus”), care poate fi datat la sfârșxe "Marduk"itul mileniului al II-lea Î.Hr. Mitul mai poartă și titlul de „Poemul creației” sau alte titluri asemănătoare, pentru că acesta povestește crearea lumii și a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
feminin alături de cel masculin. Perechea masculino-feminină este plasată la originea zeilor, precum și a celorlalte ființe și a dezvoltărilor ulterioare. 2. Lucrarea zeilor la Începuturi și mitul lui Atra¿asșstc "2. Lucrarea zeilor la Începuturi și mitul lui Atra¿asșs" Mitologia babiloniană, reprezentată În mod special de mitul babilonian antic (cca sec. XVIII Î.Hr.) al lui Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", descoperit abia În 1965, s-a pronunțat În mod clar și asupra vieții zeilor Înainte de crearea omului. Este vorba, mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
plasată la originea zeilor, precum și a celorlalte ființe și a dezvoltărilor ulterioare. 2. Lucrarea zeilor la Începuturi și mitul lui Atra¿asșstc "2. Lucrarea zeilor la Începuturi și mitul lui Atra¿asșs" Mitologia babiloniană, reprezentată În mod special de mitul babilonian antic (cca sec. XVIII Î.Hr.) al lui Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", descoperit abia În 1965, s-a pronunțat În mod clar și asupra vieții zeilor Înainte de crearea omului. Este vorba, mai exact, de zeii cerești, despre care se vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
discul solar pentru sumerianul Utuxe "Utu" (akkadianul Șamaș), sau luna nouă pentru sumerianul Nannaxe "Nanna"-Su’en (akkadianul Sinxe "Sin") etc. Din cauza sincretismului religios răspândit, simbolurile pot fi doar rareori raportate În mod sigur la divinitate căreia Îi corespund. La babilonieni și asirieni, limbajul simbolic tinde să-l depășească pe cel antropomorf. Relația, intimă dintre divinitate și simbolurile sale (animale sau obiecte) nu este Întotdeauna clară și trebuie să aibă origini preistorice. xe "Anu" Există scene de „adorație” a simbolurilor divine
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
felul În care sunt tratate În timpul ceremoniilor cultuale, nu putem exclude ideea că statuile divine erau considerate una cu divinitatea personală. Întregul poem neobabilonian Erraxe "Erra" este o personalizată prezentare mitologică glorificatoare a statuii zeului Mardukxe "Marduk" din templul său babilonian de la Esagila. 4. Transcendența și atributele divinetc "4. Transcendența și atributele divine" Încercarea de a da o definiție „filozofică”, punctuală și modernă, a conceptului de „zeu” - sumeriană, d i n g i r, akkadiană ilu(m), a cărui logogramă indică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]