1,486 matches
-
platonico in tale dimensione non sia affato da confondere (como molti fanno) con la favola, ma sia, dal punto conoscitivo e veritativo ben altra cosa: (...) essere riferito ad un ordine noetico costante...”. Knowledge is power, celebra expresie aparținând lui Francis Bacon pare să piardă constant teren ... A. Boutot, Platon et Heidegger, Ed. PUF, Paris, 1985, p. 124 în original „Depuis Platon, connaître, c’est toujours au fond, en des modes divers, voir; savoir, c’est avoir vu.” Karl R. Popper, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Art Criticism, XV (1956), pp. 27-35. 10 George Dickie, " Définir l'art ", în Gerard Genette (ed.), Esthéthique et Poétique, Edition du Seuil, Paris, 1992, pp. 9-32, publicat original sub titlul "Defining Art II" în Matthew Lipman, Contemporary Aesthetics, Boston, Allyn & Bacon Inc., 1983. 11 cf. Maurice Mandelbaum, "Family Resemblances and Generalizations Concerning the Arts", în American Philosophical Quarterly, 2, 1965. 12 cf. Richard J. Sclafani, "Art as a Social Institution: Dickie's New Definition" în Journal of Aesthetics and Art Criticism
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a românismului, la granițele de N. E. ale țării.” Într-adevăr, revista a reușit să prezinte aspecte din viața Angliei, monumentele ei de artă, marea ei literatură și corifeii ei - Geoffrey Chaucer, William Shakespeare, Lord George Gordon Byron, John Milton, Fr. Bacon, Charles Dikens ș.a. - personalități care au creat și aureolat istoria Marii Britanii cum ar fi Horațio Nelson, marele victorios asupra lui Napoleon de la Trafalgar, dar mai ales aprofundarea limbii engleze. De subliniat tematica și conținutul materialelor din primele două numere mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
editată la București începând din 20 august/1 septembrie 1881, de către juristul și omul politic brăilean Christodulo J. Suliotis, viitor fruntaș politic conservator în portul dunărean, cunoscut probabil aici de familia Bacalbașa. În gazeta acestuia, Bacalbașa semnează cu pseudonimul străveziu Bacon - pe care-l va folosi mulți ani de-acum încolo - o traducere în mai multe foiletoane, la rubrica „Litere, arte, științe“, Pesimismul în fața socialismului (nr. din 2, 4 și 6 septembrie 1881), în care aflăm, printre altele și următoarea constatare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A. Rosetti și ajuns, nu peste multă vreme, redactor-șef. Bacalbașa a publicat, desigur, la început, mai multe articole nesemnate, cum era obiceiul vremii, inaugurând apoi, la 20 septembrie/2 octombrie 1881 o rubrică săptămânală „Cronica“, semnată tot cu pseudonimul Bacon, în care au apărut, alături de alte fapte diverse comentate adeseori cu umor, și scurte dialoguri sau consemnări de „documente omenești“, de adeziune la dramele cotidiene ale oropsiților vieții („Pentru ca cititorii noștri să fie cât mai mulțumiți de ziarul nostru, vom
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încercare eșuată de a tipări, prin 1882, o revistă revoluționară, Strigătul țării, în redacția lui C.C. Bacalbașa și Paul Scorțeanu). În primul număr al Emancipării (au apărut în total șapte numere), Bacalbașa, care era sufletul publicației, semnează (tot cu pseudonimul Bacon, fratele său Anton fiind Batony) articolul-program în care chema tineretul la luptă pentru dobândirea drepturilor sociale și naționale ale poporului român: „Mintea și aspirațiunile noastre înălțându-se către un ideal mai măreț și mai nepătat de cum sunt mai toate întocmirile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se menționa în frontispiciu, va apărea „în toate zilele, afară de duminică, luni, marți, miercuri, joi și vineri“, adică, mai pe scurt, sâmbăta, între 8/20 noiembrie 1887 și 19 februarie/3 martie 1889. Aici a semnat cu pseudonimele deja cunoscute, Bacon, Radu Țandără (de altfel, pe prima pagină a revistei erau înregistrați ca „directori caraghiozi“, Bacon și Radu Țandără) și, probabil, Ghiță Berbecu, semnatarul articolului-program: „Fiind pentru familie, Ghiță Berbecu este contra drepturilor femeii, căci femeia, precum foarte bine a spus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și vineri“, adică, mai pe scurt, sâmbăta, între 8/20 noiembrie 1887 și 19 februarie/3 martie 1889. Aici a semnat cu pseudonimele deja cunoscute, Bacon, Radu Țandără (de altfel, pe prima pagină a revistei erau înregistrați ca „directori caraghiozi“, Bacon și Radu Țandără) și, probabil, Ghiță Berbecu, semnatarul articolului-program: „Fiind pentru familie, Ghiță Berbecu este contra drepturilor femeii, căci femeia, precum foarte bine a spus Maiorescu într-o conferință de la Ateneu, are creierul mai ușure decât bărbatul; deci bărbatul e
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
operei marelui dramaturg, cât și a posibilelor ei izvoare și influențe. Se susține, cu argumente filologice și de istorie a culturii greu de contrazis, „teoria baconiană”, potrivit căreia adevăratul autor al creației lui Shakespeare ar fi contemporanul său, lordul Francis Bacon. Acest punct de vedere e dezvoltat pe temeiul unor analize stilistice comparative, care implică referiri sistematice la filosofia baconiană și a altor reprezentanți ai gândirii și ai poeziei renascentiste engleze; cartea devine astfel un comentariu al direcțiilor principale dintr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
creație”). Membrii ei erau arhitecți, zidari, dulgheri. Operau asupra materiei, desăvârșind-o în opere de artă; b) masoneria speculativă, de la speculum, „oglindă”. Avea ca scop realizarea unor proiecte utopice de reformă socială, similare celor din Noua Atlantidă a lui Fr. Bacon. „Ziditorul” este un alt nume al lui Dumnezeu, iar zidirea un alt nume al creației. Epistola întâia către Corinteni 3, 16 este semnificativă în acest sens: „Nu știți, oare, că voi sunteți templu al lui Dumnezeu și că Duhul lui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
baron de Montesquieu SAINT-SIMON, Louis de Rouvroz, duce de BYRON, George Gordon, lord MONTESQUIEU, Charles De Secondat, baron de 5.2.2.Persoana este mai cunoscută sub numele de familie PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Joseph Fouche, duce de Otrante Francis Bacon, baron Verulam FOUCHE, Joseph, duce d'Otrante BACON, Francis, baron Verulam 5.2.3.Rangurile nobiliare trebuie să fie menționate în vedetă în special în cazul autorilor omonimi PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Stolnicul Constantin Cantacuzino CANTACUZINO, Constantin, stolnicul Spătarul Nicolae
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
de BYRON, George Gordon, lord MONTESQUIEU, Charles De Secondat, baron de 5.2.2.Persoana este mai cunoscută sub numele de familie PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Joseph Fouche, duce de Otrante Francis Bacon, baron Verulam FOUCHE, Joseph, duce d'Otrante BACON, Francis, baron Verulam 5.2.3.Rangurile nobiliare trebuie să fie menționate în vedetă în special în cazul autorilor omonimi PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Stolnicul Constantin Cantacuzino CANTACUZINO, Constantin, stolnicul Spătarul Nicolae Milescu MILESCU, Nicolae, spătarul 5.2.4. Titlurile
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
și în proza vernaculară - și care va avea consecințe pentru stilul jurnalistic modern. Aici ilustrează Jane Anger un alt punct referitor la evoluția formelor nonficționale. Deși o nouă conștință critică era reflectată în dezvoltarea formei prozaice a eseului atunci când Francis Bacon a publicat pentru prima dată Essays (Eseuri) în 1597, în realitate el doar a dat un nume formei pe care a împrumutat-o de la Montaigne (Bush, 194-95). După cum sugerează Jane Anger și alte pamflete din acea vreme, o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în încercarea unei perspective critice din partea observatorului către obiectul urmărit, sau din partea subiectivității cuiva pentru un obiect. Dar acolo există și punctul slab al formei, deoarece reflectă cât de înstrăinată a devenit conștiința subiectului. În orice caz, Eseurile lui Francis Bacon reflectă o conștiință critică despre cum este exprimată gândirea analitică și astfel face un pas înainte în înțelegerea dezvoltării prozei nonficționale moderne. Mai mult, reflectă ceea ce va continua să fie o ruptură lentă dar crescândă între modelele discursive și narative
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1:144]). Sensurile lor derivă cel puțin în parte de la conștința critică aflată în dezvoltare ce susține că înregistrarea experienței fenomenologice este o inițiativă legitimă, "care nu ar trebui să dispară în ceața speculațiilor subtile sau sublime", după cum scrie Francis Bacon în eseul său Advancement of Learning (Evoluția Învățării) (279), ci să fie ancorată în fapte reale. Și-a găsit expresia mai târziu când Thomas Fuller, autorul Worthies of England (1662), a notat: "Prin real înțeleg marfa și lucrurile demne de
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Journalism, 44 Arena, 64, 67 Aristotel, 273 Asch, Nathan, 231, 241; The Road: In Search of America, 231, Association for Education in Journalism and Mass Communication (AEJMC), 301 Atlantic Monthly, 27, 331, 339 autenticitate, 61 autobiografie, 148, 246, 266, 319 Bacon, Francis, "Advancement of Learning", 146; "Essays" 135 Bakhtin, Mikhail, 13, 74, 76, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 106, 126, 128, 218, 227, 270, 278, 282, 291, 312, 324, 330; ~ și romanul "bakhtian", 74, 83, 84, 106; ~ și imposibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tot ceea ce are de-a face cu materialitatea - sunt învestite cu atributele tari ale cunoașterii. Nu putem vorbi despre adevăr fără o metodă. Cunoașterea lipsită de garanția unei prezențe empirice imediate nu poate fi serios luată în calcul. Dacă Francis Bacon (†1626) susținea, nu fără pertinență, legitimitatea ocultării tradiției în domeniul cunoașterii tehnice, Charles Perrault (†1703) va extinde imperativul progresului și asupra culturii umaniste. Antropologia evoluționistă de secol XIX va da un impuls și mai efectiv acestei abordări. Pe acest temei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
punți între discipline și ridică în chip fericit semne de întrebare tocmai acolo unde spațiul public suferă de inflația certitudinilor. Aparent facil, eseul e o construcție literară bazată mai întâi pe curaj și responsabilitate. Lipsit de aceste virtuți civice, Francis Bacon n-ar fi putut scrie despre camătă, despre superstiție ori despre „solecismele puterii” așa cum a făcut-o (Essays, 1597). Nu întâmplător, Montaigne a fost supus controlului cenzurii din Vatican (Essais, 1588), iar în Italia, umanistul Baldassare Castiglione lansează tot printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de matematică, fizică, astronomie, alcătuite de greci (Universitatea din Toledo a jucat, în această privință, un rol considerabil), fie că e vorba de practicile medicale predate la Salerno sau de locul acordat metodei experimentale de către englezii Robert Grosseteste și Roger Bacon. Acesta din urmă, mai ales, a deschis calea experimentării științifice într-al său Opus majus, redactat între anii 1268-1276. Născut în 1214, student la Oxford, apoi la Paris, intrat în ordinul franciscan, el își începe cariera, ca și alți tineri
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
creștinătății / 77 3.1. Influența lui Sfîntului Augustin / 79 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino / 80 4. Ideologia scolasticii / 84 IV. Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei / 93 4. Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
logică inductivă", "dualism", "monadă", "asociație" ș.a. pot fi la fel de magice ca și cuvintele de vrajă ale țigăncii sau ale unui șaman. Magică poate fi deopotrivă rostirea numelui unor mari învățați, din diverse etape ale istoriei cunoașterii științifice, ca Aristotel, Francis Bacon, René Descartes, Immanuel Kant sau Jean-Paul Sartre. Din păcate, astăzi, pentru mulți gânditori, chiar universitari, aflați la mare distanță de problematica omului concret, cuvintele respective își păstrează din însemnătatea magică, doar pe cea de decor. La o observație puțin mai
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu mai puțin, să se centreze fanatic pe credo-ul scolastic. Acest credo este de acum necesar în edificarea psihologiei ce va putea deveni și profesiune de credință. Va avea de acum drumul așternut de fundamentele unei logici inductive (F. Bacon), de disponibilitatea de a se putea îndoi dualist de adevărurile de până atunci (R. Descartes), de a le identifica în reflexia unei monade (W. Leibniz), etc. Pe această cale, psihologia își va găsi drumul alături de alte domenii de cunoaștere științifică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acordat unor oameni sau unei perioade istorice, este compromis. Dovadă este neputința de a caracteriza, în spiritul acestui termen, nume cu rezonanță care au trăit în epoca medievală și care dăinuie peste secole, cum ar fi cele ale lui Francis Bacon, Cristofor Columb, Galileo Galilei, Leonardo da Vinci, Rabelais, René Descartes, Martin Luther, Thelesio, Montaigne, Erasmus, Machiavelli, Paracelsus ș.a. Toți aceștia au trăit și au creat în limitele aceluiași început de secol al XVI-lea, perioadă de apariție a semnelor clare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
personajelor, reproduse în cele mai mici amănunte, ca și pentru descrierea simțurilor, a modului lor diferențiat de comportare. Apariția acestei tendințe a atras după sine zguduirea vechiului raționalism, propriu ideologiei scolastice, linie pe care s-au înscris contribuțiile lui F. Bacon, G. Galilei, R. Descartes, B. Spinoza ș.a.. Activitatea fiecăruia dintre ei s-a desfășurat printr-un efort imens, nu doar creator, de cunoaștere științifică propriu-zisă, ci și de depășire a anchilozării scolastice în credință, care s-a completat cu valențele
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
chestiunile referitoare la conținutul subiectiv a ceea ce este reflectat, la legătura celor reflectate cu natura, la natura ideală a gândirii, la felul în care psihologia poate să contribuie la ameliorarea relațiilor dintre oameni. 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon Francis Bacon (1561-1626) a fost un gânditor englez care a servit cauza unei cunoașteri științifice descriptive. Opera lui s-a fundamentat pe rolul central conferit experienței în cunoașterea naturii și a omului, o tendință care a avut puterea de a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]