943 matches
-
Atenția lui G. s-a concentrat cu predilecție asupra limbii poetice românești, domeniu în care a lăsat cercetări temeinice, care merg de la începuturi și până în epoca actuala. A studiat astfel începuturile prozei ritmice, metrica Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu, fonosimbolismul rimelor bacoviene, valoarea expresiva a neologismelor în limba poetica. Preferințele lui s-au îndreptat către Mihai Eminescu și Lucian Blaga. După ce tipărește numeroase articole despre diferite aspecte ale liricii eminesciene (comentarii cu privire la geneză unor poezii, analize stilistice) și despre proza poetului, publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
utile, 10/1966), a unor poeme închinate lui de poeți contemporani și a unor traduceri din opera sa (de pildă cele în franceză, aparținând lui Romulus Vulpescu și lui Emanoil Marcu), înființarea unor rubrici speciale („Bacoviana”, „Bacovia după Bacovia”, „Teme bacoviene”), unde sunt găzduite aproape număr de număr comentarii ce abordează din multiple unghiuri creația scriitorului. Căutând să fie o publicație cât mai completă, A. dă o mare atenție nu doar literaturii autohtone, ci și celei universale, așa cum o atestă numeroasele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
D. Florea se oprește asupra volumului Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Cezar Miron asupra romanului Aurul negru al lui Cezar Petrescu. Sub titlul Un mare critic român, I. Brezoiu comentează activitatea lui Al. Busuioceanu și analizează lirica bacoviană (Poetul Bacovia), în vreme ce V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora, sub semnătura Moh. Cara Ali. În foileton, Dimităr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
a singularizării insului din ce în ce mai delimitat de ceilalți („privească-mă cine e altul/ și va rămâne altul”), în ciuda captivității în generalitatea rituală a vieții, erosului, regresiei spre stingere. Dominantă e acum o lirică intimistă, cu tot mai frecvente, în vădită descendență bacoviană, ricanări sardonice pentru degradarea în alcoolism sordid: „Și iar paharul dus, îngropat/ în peștera cu dinții mei la gură/ și brațul asudat al celuilalt/ pe umerii tăi ca pe o căzătură”. Amar reflexive - dominantă e frica de moarte pendulând între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
Corbul lui Poe, simbolismul francez, T. S. Eliot). Pax autumnalis, prin formula prozodică, este o replică la Oda lui Eminescu, iar Balada regelui Lys, prin tematică și stil, trimite la Doinaș și Macedonski. Se pot identifica alte afinități, cu obsesiile bacoviene, cu descriptivismul pillatian, cu ermetismul barbian ori cu onirismul lui Gellu Naum. Cărțile sale de versuri reiau aceleași teme și motive, în același registru stilistic, al detașării de sine echilibrate, decorative; pietrificarea emoției este dublată de conștiința propriei goliri interioare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
negru: Theodorescu Sion 1911). Cu capul rezemat în palmă, în timp ce brațul are ca suport speteaza scaunului, personajul evocă o tristețe la care se adaugă un soi de reflecție-reverie bolnăvicioasă. Pictorul decupează din lumea insalubră de detracați prosperi și aceste figuri bacoviene de funcționari sau profesori ulcerați de amărăciuni eternizate. XIII.3. Mișu Teișanu și jocul cu măști Deși nu o integrează unui carnaval propriu-zis, masca sporește ceva din senzualitatea femeii, subliniind tensiunea dintre ceea ce este vizibil și ceea ce rămâne ascuns, identitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ficțiunii artistice. Împrejurarea conferă poeziei lui Tudor Arghezi, dincolo de valoarea estetică, dar nu fără concursul ei, o demnitate distinctă și de mare preț În ierarhia culturii românești moderne. Testament e una dintre mărturiile acestei demnități. GEORGE BACOVIA - PLUMB Universul poetic bacovian are la bază câteva motive specifice liricii simboliste. Este vorba, În primul rând, de motivul singurătății, preluat din romantism, dar la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apăsător, asociat cu izolarea Într-un spațiu Închis, ori În spații exterioare: parcul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Este vorba, În primul rând, de motivul singurătății, preluat din romantism, dar la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apăsător, asociat cu izolarea Într-un spațiu Închis, ori În spații exterioare: parcul, străzile, orașul de provincie. În mulțime, eul poetic bacovian se simte Înstrăinat, inadaptat, fără putință de comunicare cu ceilalți, rătăcește fără sens, cu gesturi absurde. Sentimentul inadaptării produce Înstrăinarea și dorința de evadare. Motivul solitudinii apăsătoare este elementul recurent În volumul de debut, din 1916, Plumb. Volumul „Scântei galbene
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu ceilalți, rătăcește fără sens, cu gesturi absurde. Sentimentul inadaptării produce Înstrăinarea și dorința de evadare. Motivul solitudinii apăsătoare este elementul recurent În volumul de debut, din 1916, Plumb. Volumul „Scântei galbene” (1926) aduce În discuție importanța cromaticii În lirica bacoviană. Într-un interviu din 1929, În revista „Viața literară”, poetul declară: „Fiecărui sentiment Îi corespunde o culoare. Acum În urmă m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdei... În plumb culoarea galbenă. Compușii lui dau un precipitat galben. Temperamentului meu Îi convine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o stare crepusculară. Pe albul statuilor se lasă un apus de soare relevând o stare crepusculară. Negrul suscită limita depresivă, ca În poezia cu acest titlu. Lumea orașului, a târgului de provincie, se constituie Într-un motiv recurent În lirica bacoviană. Abatorul, piețele pustii, parcurile sărăcăcioase sunt elemente ale universului citadin; ele provoacă o spaimă existențială și constituie fundalul proiectatelor ipostazele umane, specifice poeziei bacoviene: copii și fecioare tuberculoase, o palidă muncitoare, poetul rătăcind fără sens și făcând gesturi absurde. O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acest titlu. Lumea orașului, a târgului de provincie, se constituie Într-un motiv recurent În lirica bacoviană. Abatorul, piețele pustii, parcurile sărăcăcioase sunt elemente ale universului citadin; ele provoacă o spaimă existențială și constituie fundalul proiectatelor ipostazele umane, specifice poeziei bacoviene: copii și fecioare tuberculoase, o palidă muncitoare, poetul rătăcind fără sens și făcând gesturi absurde. O imagine a spațiului urban este prezentă În Amurg violet. Decorul este aici de o artificialitate studiată. Punctul central este cromatica atipică (violet), disipată În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spațiului urban este prezentă În Amurg violet. Decorul este aici de o artificialitate studiată. Punctul central este cromatica atipică (violet), disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În poezia „Din vremuri”. Primăvara nu reprezintă pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie, dimpotrivă, ea este un anotimp al nevrozelor, ca În „Nervi de primăvară” sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează o atmosferă În care cadavrele se descompun, ca În poezia „Cuptor”. În mijlocul acestui peisaj dezolant
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
umane sunt alinate cu forme de atenție elementară, precum un ceai sau un foc, precum În poezia „Decembre”. Moartea apare la Bacovia ca o senzație de anihilare a Întregii existențe, de dezagregare a materiei și a ființei, „un sfârșitul continuu bacovian”. Ea nu provoacă panică, este dorită și așteptată ca un remediu al maladiei de care suferă poetul. Volumele „Cu voi” (1930) și „Comedii În fond” (1936) continuă să sugereze o lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
limbajul, motivele și imaginarul simbolist, recurența având ca efect monotonia, artificialitatea și uzura formelor, În următoarele volume este adeptul unei individualizări a impresiilor, În contrast cu stilizările observate În volumele anterioare unde poetul notează o senzație nemijlocită, ingenuă și dureroasă. Din lumea bacoviană nu se poate fugi, este o lume Închisă, fără iluzia unei transcendențe salvatoare, sensul existenței este vidul, nimicul. Traseul discursului liric bacovian, de la simbolismul manierist, la tranzitivitate, este chiar drumul poeziei. PLUMB: Una din cele mai frumoase și profunde poezii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
impresiilor, În contrast cu stilizările observate În volumele anterioare unde poetul notează o senzație nemijlocită, ingenuă și dureroasă. Din lumea bacoviană nu se poate fugi, este o lume Închisă, fără iluzia unei transcendențe salvatoare, sensul existenței este vidul, nimicul. Traseul discursului liric bacovian, de la simbolismul manierist, la tranzitivitate, este chiar drumul poeziei. PLUMB: Una din cele mai frumoase și profunde poezii bacoviene este „Plumb”, definitorie pentru Întreaga creație a poetului. Cu această poezie se deschide volumul din 1916, cu același titlu. Opera poetică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu se poate fugi, este o lume Închisă, fără iluzia unei transcendențe salvatoare, sensul existenței este vidul, nimicul. Traseul discursului liric bacovian, de la simbolismul manierist, la tranzitivitate, este chiar drumul poeziei. PLUMB: Una din cele mai frumoase și profunde poezii bacoviene este „Plumb”, definitorie pentru Întreaga creație a poetului. Cu această poezie se deschide volumul din 1916, cu același titlu. Opera poetică a lui G. Bacovia s-a adunat În șase volume: „Plumb”, 1916; „Scântei galbene”, 1926, „Bucăți de noapte”, 1926
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestei aneantizări, să o realizeze prin sunetul căderii definitive, percepută fonetic. Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele colaterale din poezie converg spre ideea fundmanetală: viața poetului este un cavou, o prăbușire iremediabilă În neant. Întregul univers poetic bacovian stă sub semnul acestei apăsări grele. O atmosferă cenușie domină cerul acestei poezii, unice În literatura română. „Dormeau adânc sicriele de plumb, Și flori de plumb și funerar vestmânt - Stam singur În cavou... și era vânt... Și scârțâiau coroanele de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]