975 matches
-
el a intrat în panică și a luat-o la fugă). Istoricul David Hackett Fischer a avansat teza că ar fi fost mai multe focuri de armă aproape simultane. Istoricul Mark Urban afirmă că britanicii s-au năpustit înainte cu baionetele pregătite într-o manieră indisciplinată, provocând câteva focuri răzlețe ale voluntarilor. Ca răspuns, trupele britanice, fără ordin, au tras o salvă devastatoare. Această lipsă de disciplină a trupelor britanice a avut un rol-cheie în escaladarea violențelor. Pe atunci nimeni nu
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
crezut la început că trupele regulate trag doar cu pulbere, fără proiectile, dar când au realizat care e situația, puțini voluntari au reușit să încarce armele și să răspundă la foc. Restul au fugit. Trupele regulate au șarjat apoi la baionetă. Jonas, vărul căpitanului Parker a fost depășit. Opt massachusettseni au fost uciși și zece răniți; un singur soldat britanic din Regimentul 10 Infanterie a fost rănit. Cei opt coloniști uciși au fost John Brown, Samuel Hadley, Caleb Harrington, Jonathon Harrington
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
lupte lângă el pentru a-și apăra casa spunând: „casa unui englez este castelul său”. A rămas și a fost ucis în fața ușii. Prietenii lui fie s-au ascuns în pivniță, fie au murit în casă împușcați și înjunghiați cu baionetele după ce au tras în soldații care i-au urmărit înăuntru. Casa Jason Russell încă mai există și mai are și urme de gloanțe de la luptă. O miliție care a încercat o ambuscadă din livada lui Russell a fost prinsă de
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
30.000 de proiectile, 700.000 de grenade, 10.000 de mine, 60.000 de săbii românești, 1,5 milioane de puști otomane capturate în timpul Primului Război Mondial, 1 milion de puști rusești, un milion de puști Mannlicher și 25.000 de baionete. Sovieticii au asigurat și un important sprijn financiar Mișcării Naționale Turce, nu în cuantumul pe care îl promiseseră, dar suficient. În a doua fază a războiului, turcii au primit un ajutor militar semnificativ din partea Italiei și Franței. Italienii erau nemulțumiți
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
se vor epuiza. La orele 1.00pm în ziua de 14 februarie, soldații japonezi au avansat înspre spitalul de campanie Alexandra. Un locotenent britanic, purtător al unui steag alb, s-a apropiat de forțele japoneze, dar a fost ucis cu baionetele. După intrarea trupelor japoneze în spital, mai mulți pacienți, inclusiv cei care erau operați chiar atunci, au fost uciși împreună cu unii medici și asistente. A doua zi, circa 200 de pacienți și membri ai staffului de îngrijire, adunați și legați
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
pacienți și membri ai staffului de îngrijire, adunați și legați în ziua anterioară, mulți dintre ei răniți, au fost obligați să meargă 400 de metri într-o zonă industrială. Toți cei care au căzut pe drum au fost uciși cu baioneta. Ei au fost împinși în mai multe camere mici și prost aerisite și ținuți acolo peste noapte fără apă. Unii au murit pe timpul nopții. Restul au fost uciși a doua zi dimineață; doar cinci oameni au supraviețuit. Până în dimineața de
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
în S.U.A., Yokohama Diving Apparatus în Japonia, U.R.S.S. etc Casca scafandrului greu este confecționată din cupru și este prevăzută cu același număr de 2, 3, 6, 8, sau 12 prezoane cu care se fixează de plastron cu închidere tip baionetă. Are de asemenea, un număr de 2, 3 sau 4 vizoore cu geamuri. Vizoarele laterale și cele superioare au bare din alamă pentru protecție. Vizorul frontal se poate deschide și închide prin înșurubare. În spate, în partea stângă a căștii
Cască de scafandru () [Corola-website/Science/315332_a_316661]
-
Batalionului Vânătorilor de Munte a fost primit pe 8 august 1917 de la generalul Constantin Prezan. Botezul focului a fost pe 11 august 1917, în timpul luptelor de la Cireșoaia și dealul Coșna, sub comanda maiorului Virgil Bădulescu. Companiile au atacat deseori la baionetă, ofensiva inamicului fiind oprită. Vânătorii de munte au luptat la Târgu Ocna, Cireșoaia, Vrânceanu și Oituz, unde au obținut victoria strategică din 1917. Ulterior, batalionul, aflat în refacere la garnizoane Târgu Neamț, a fost transformat în regimentul Vânătorilor de Munte
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
pătrundă împreună cu mai mulți susținători ai lui în cabina lui Bligh, ținută de acesta permanent descuiată. Ei l-au trezit pe căpitan și l-au îmbrâncit pe punte îmbrăcat în cămașă de noapte, unde a fost păzit de Christian cu baioneta. Când Bligh l-a rugat pe Christian să fie rezonabil, Christian i-a răspuns doar: „sunt în infern, sunt în infern!” Deși s-au auzit cuvinte grele și amenințări din ambele tabere, vasul a fost cucerit fără vărsare de sânge
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
munițiilor" (nr. 295/2004, modificată prin legea 25/2007) definește astfel noțiunea de armă albă: arma albă este acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuțite, șișuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri, bâte, măciuci și bastoane telescopice. Pentru ca un obiect prevăzut cu lamă să poată fi considerat "armă albă cu lamă", trebuie să îndeplinească următoarele criterii: În Republica Moldova, prin HOTĂRÎREA PLENULUI CURȚII
Armă albă () [Corola-website/Science/316470_a_317799]
-
nr.31 din 09.11.1998 se prevede că:<br> "armă albă se consideră acea care e destinată și adaptată pentru a vătăma, a omorî ființe umane cu aplicarea forței musculare prin contact nemijlocit cu tăiere (săbii, tesacuri, etc.), înțepare (baionete unghiulare, pumnale stilete etc.) prin înțepare - tăiere (baionete plate, cuțite, arcuri, arbalete, pumnale cu tăiș etc.), prin spargere-fărîmițare (box, buzdugan, mlăciu, nunceag etc.)
Armă albă () [Corola-website/Science/316470_a_317799]
-
că:<br> "armă albă se consideră acea care e destinată și adaptată pentru a vătăma, a omorî ființe umane cu aplicarea forței musculare prin contact nemijlocit cu tăiere (săbii, tesacuri, etc.), înțepare (baionete unghiulare, pumnale stilete etc.) prin înțepare - tăiere (baionete plate, cuțite, arcuri, arbalete, pumnale cu tăiș etc.), prin spargere-fărîmițare (box, buzdugan, mlăciu, nunceag etc.)
Armă albă () [Corola-website/Science/316470_a_317799]
-
căzuți prizonieri. Armatele aliate au pierdut și ele un total de 2.492 morți, 12.512 răniți și 2.922 dispăruți și prizonieri. S-a relatat că soldați răniți și muribunzi de ambele tabere au fost împușcați sau înjunghiați cu baionetele. În final, forțele austriece au fost obligate să cedeze pozițiile, iar armatele aliate franco-piemonteze au câștigat o victorie tactică, scump plătită. Napoleon al III-lea a fost impresionat de victime, întrucât în 1852 el susținuse că „Imperiul Francez înseamnă pace
Bătălia de la Solferino () [Corola-website/Science/322463_a_323792]
-
păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de "Masacrul de la Trăznea". Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei. Masacrul de la Jilava s-a declanșat în noaptea de 26-27 noiembrie 1940 când la penitenciarul Jilava (nume
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
răni multiple, de pe urma cărora ea a murit în aceeași zi. „Inamicul ne conduce”, a exclamat Bee către Jackson. Jackson, un fost ofițer al armatei americane și profesor la Virginia Military Institute, i-ar fi răspuns: „Atunci, domnule, le vom da baioneta”. Bee și-a îndemnat slodații să se regrupeze, strigându-le: „Iată-l pe Jackson cum stă ca un zid de piatră. Să hotărâm să murim aici, și vom învinge. Adunați-vă în spatele virginezilor.” Există unele controverse referitor la ce a
Prima bătălie de pe Bull Run () [Corola-website/Science/323005_a_324334]
-
nu mai mult de două regimente au luptat simultan. Jackson a continuat să preseze cu atacurile sale, spunându-le soldaților din regimentul 4 Infanterie Virginia, „Păstrați-vă focul până când se apropie la 50 de yarzi! Apoi trageți și dați-le baionetă! Și când atacați, strigați ca furiile!" Pentru prima oară, soldații unioniști au auzit strigătul de luptă „Rebel yell”. Pe la orele 4 p.m., ultimele trupe unioniste fuseseră împinse de pe dealul Henry House printr-o șarjă a două regimente din brigada col
Prima bătălie de pe Bull Run () [Corola-website/Science/323005_a_324334]
-
cazul dotării armei cu aruncătorul de grenade de mână AG-40 sau în cazul în care arma era folosită de trupele speciale. A existat și o versiune cu țeavă scurtă (carabină), proiectată pentru trupele speciale. Aceasta nu putea fi dotată cu baionetă, cătarea era montată direct pe tubul de gaze și avea un ascunzător de flăcări în locul dispozitivului multifuncțional care servește drept frână de gură, ascunzător de flăcări și compensator de recul la modelul de bază. Toate versiunile PA Md. 1986 puteau
PA Md. 1986 () [Corola-website/Science/325316_a_326645]
-
înlocuit mai târziu pe Jackson la comandă). La dreapta lui Meade, divizia lui Gibbon se pregătea să înainteze la orele 1 p.m. Gen. brig. Nelson Taylor i-a propus lui Gibbon să suplimenteze asaltul lui Meade cu o șarjă la baionetă împotriva poziției lui Lane. Gibbon a spus, însă, că așa ceva ar încălca ordinele primite de el, și deci brigada lui Taylor a înaintat abia la 1:30 p.m. Atacul nu a putut profita de un spațiu liber, și soldații unioniști
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
prin supraviețuitorii primelor două brigăzi, dar și aceasta a fost oprită. În cele din urmă, unii federali au ajuns pe creastă și au avut parțial succes în luptele corp-la-corp—soldații de ambele părți își epuizaseră muniția și au recurs la baionete și la paturile armelor, și chiar au folosit puști descărcate echipate cu baionete pe post de sulițe—dar au fost obligați să se retragă înapoi peste terasamentul căii ferate împreună cu oamenii lui Meade din stânga lor. Atacul lui Gibbon, în pofida numărului
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
din urmă, unii federali au ajuns pe creastă și au avut parțial succes în luptele corp-la-corp—soldații de ambele părți își epuizaseră muniția și au recurs la baionete și la paturile armelor, și chiar au folosit puști descărcate echipate cu baionete pe post de sulițe—dar au fost obligați să se retragă înapoi peste terasamentul căii ferate împreună cu oamenii lui Meade din stânga lor. Atacul lui Gibbon, în pofida numărului mare de victime, nu a reușit să susțină temporara pătrundere a lui Meade
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
lui French în frunte cu gen. brig. Nathan Kimball a început să se deplaseze pe la prânz. Ei au înaintat încet prin tirul greu de artilerie, au trecut canalul în coloane peste podurile înguste și s-au așezat în linie, cu baionetele fixe, în spatele protecției unei mici văi. În linie perfectă, ei au înaintat până la panta noroioasă până când au fost opriți la 100 m de zidul de piatră cu salve repetate de carabină. Unii soldați au reușit să se apropie la 40
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
fruntea celor două regimente de pe stânga, col. Nelson A. Miles i-a sugerat lui to Caldwell că practica marșului în formație, întrerupt de focuri de armă și reîncărcări, făcea din soldații unioniști ținte ușoare, și că o șarjă concertată la baionetă ar putea fi mai eficientă. Caldwell nu și-a dat acordul. Miles a fost lovit de un glonț în gât în timp ce-și conducea oamenii la 40 m de zid, unde au fost opriți ca și predecesorii lor. Caldwell
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
era îngrozit de măcelul la care fuseseră supuse cele două divizii ale sale în doar o oră de lupte și, ca și col. Miles, a realizat că tactica nu funcționează. La început, s-a gândit la un atac masiv la baionetă pentru a-i copleși pe aparători, dar a studiat frontul, și și-a dat seama că diviziile lui French și Hancock nu mai puteau să înainteze. Apoi, a plănuit ca ultima sa divizie, comandată de gen.-mr. Oliver O. Howard
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
că acest lucru era puțin probabil, divizia gen. brig. Andrew A. Humphreys din Corpul V a primit ordin să atace și să profite de situație. Humphreys a condus prima brigadă călare, oamenii săi trecând peste și pe lângă soldații căzuți cu baionetele fixate și cu puștile neîncărcate; unii dintre cei căzuți i-au apucat de pantaloni pe cei care treceau, rugându-i să nu înainteze, ceea ce a făcut înaintarea să devină dezorganizată. Șarja a ajuns la 45 m și a fost doborâtă
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
traverseze râul Marna. Comandantul brigăzii de pușcași marini, generalul James Harbord, contramandând un ordin francez de a săpa tranșee mai în spate, le-a ordonat soldaților săi să păstreze pozițiile pe care le dețin. Pușcașii marini și-au săpat cu baionetele poziții de luptă din care nu puteau lupta decât aplecați. În după-amiaza zilei de 3 iunie, infanteria germană a atacat peste terenurile agricole, cu baionetele montate, pozițiile pușcașilor marini. Pușcașii marini i-au așteptat pe germani să se apropie la
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]